BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • Despre vulnerabilităţi informatice, în mijlocul deşertului

    Cu temperaturi de peste 40 de grade pe timp de vară, iconicul Las Vegas nu poate fi descris o destinaţie turistică populară în luna august. Totuşi, 22.200 de persoane au călătorit spre aceasta din toate colţurile lumii în intervalul 3-9 august şi s-au îngrămădit în hotelurile de pe celebra „strip”, artera care conectează principalele atracţii ale oraşului. Aruncatul zarurilor nu a fost însă principala lor preocupare. Toţi au veniti aici pentru Black Hat, descris în presa internaţională drept „cel mai mare eveniment axat pe securitate informatică” al lumii, un eveniment cu expozanţi care îşi prezintă cele mai noi produse de securitate cibernetică, dar, mai ales, cele mai recente descoperiri legate de vulnerabilităţi ale unor cercetători şi pasionaţi de securitate informatică în produsele giganţilor din tehnologie pe care le folosim zilnic.

    La peste 10.000 de km depărtare de casă, în una dintre sălile de conferinţă ale unuia dintre hotelurile opulente ale „Oraşului Păcatelor” i-am găsit pe Andrei Luţaş şi Dan Luţaş (– care nu sunt înrudiţi, dar sunt numiţi de colegii lor „fraţii geniali de la Bitdefender”). Timp de câteva ore, ei au prezentat în mod detaliat tehnicalităţile unei vulnerabilităţi care a ţinut apoi titlurile publicaţiilor internaţionale de profil.

    Cei doi Luţaş, care lucrează în biroul din Cluj-Napoca al producătorului românesc de soluţii de securitate informatice, au descoperit un defect care vizează toate procesoarele Intel, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate ar permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile. Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de Intel, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuşi la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Tipul de atac se încadrează în rândul celor bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor de acest tip asemănătoare găsite anterior. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate. „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, a detaliat într-o informare de presă Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la producătorul. Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac.

    De ce derulează însă producătorul românesc de soluţii de securitate informatică astfel de cercetări ? „Noi avem capabilităţile tehnice de a produce tipul acesta de informaţie şi avem în vedere ceea ce se numeşte «threat intelligence», adică să ştim totul despre ameninţări informatice, un tip de inteligenţă care devine depăşit fiindcă vulnerabilităţile acestea se află şi altundeva, se află în dispozitive hardware care ar putea conţine un virus. Dacă pentru software există platforme automatizate care descoperă vulnerabilităţi, la hardware trebuie să cunoşti aceste vulnerabilităţi”, explică Bogdan Botezatu, director de cercetare la Bitdefender. „Dacă în 2007, câţiva oameni din cadrul Bitdefender puteau analiza toate ameninţările informatice de atunci, care erau în jur de 10.000, în prezent ne vin între 300.000 şi 500.000 de ameninţări informatice în fiecare zi. Întrebarea este cum ţii pasul cu aşa ceva?”, descrie el evoluţia ameninţărilor cibernetice de-a lungul anilor. „Noi avem un «shop» destul de mare în Iaşi, probabil baza analizei, un laborator fabulos, la Palas Mall, un centru de birouri care arată ca în Praga, unde avem circa 200 de oameni de analiză antimalware. Din păcate, 200 de oameni vs. 500.000 de ameninţări informatice nu este rezonabil”, explică specialistul. Atfel, în 2006, şi-au zis: „Ce-ar fi să angajăm roboţi, să facem algoritmi de inteligenţă articială?, povesteşte Botezatu, referindu-se la o perioadă în care  inteligenţa articială nu era aplicată nicăieri, nici măcar în banking. În 2008 compania avea deja 12 patente pe inteligenţă artificială în cybersecurity. „Unii dintre angajaţii din Iaşi supraveghează algoritmii de inteligenţă artificială să nu fie antrenaţi pentru caracteristicile greşite. Iar cei doi „fraţi” Luţaş fac parte din „mâna de oameni” – la nivel internaţional – capabili să descifreze astfel de vulnerabilităţi.

    Colaborarea între companii din toate colţurile lumii – şi chiar şi cu persoane care nu sunt încadrate în organigrama unui  gigant pare să fie esenţială în „războiul informatic”. În cazul Intel, de pildă, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Colaborările din industrie se extind până la orice pasionat de astfel de descoperiri, aflat în orice colţ al lumii, iar companiile din tehnologie încurajează acest tip de cooperări.

    Spre exemplu, Microsoft a anunţat în cadrul evenimentului că va creşte valoarea recompenselor oferite cercetătorilor şi „hackerilor etici” care dezvăluie posibilele vulnerabilităţi în infrastructura serviciului cloud al companiei. Prin intermediul programului de recompense al companiei oricine poate „câştiga” 300.000 de dolari dacă face o descoperire importantă legată de posibilele breşe de securitate ale acestui serviciu.

    “Pentru a permite cercetătorilor să testeze cu încredere, în mod agresiv, Azure, invităm un grup select de indivizi talentaţi să vină şi să facă tot ce pot pentru a simula atacurile hackerilor”, a scris Kymberlee Price, un manager de securitate al Microsoft, într-o postare pe blog. Laboratorul de securitate este construit astfel încât să fie izolat de clienţii companiei – tocmai cu scopul cercetării posibilelor vulnerabilităţi ale infrastructurii cloud a Microsoft.

    Accesul la laboratorul de securitate al gigantului este însă limitat şi necesită înregistrarea. În afară de aceste recompense maxime, Microsoft oferă prin programul de recompense şi „premii” mai mici, cuprinse între 500 de dolari şi 40.000 de dolari. „Prin indentificarea şi raportarea vulnerabilităţilor către Microsoft, cercetătorii din securitate au demonstrat în mod repetat că să lucrezi împreună înseamnă să-i protejezi pe clienţi”, a adăugat Price, care a confirmat că Microsoft a oferit recompense de 4,4 milioane de dolari în ultimele luni.

    În cadrul Black Hat, şi Apple a anunţat deschiderea unui program de recompense pentru dezvăluirea de vulnerabilităţi legate de iOS şi MacOS, iar valoarea sumei acordate celor care fac descoperiri majore poate ajunge la 1 milion de dolari. Apple oferă iPhone-uri „hackerilor etici” şi cercetătorilor, astfel încât aceştia să le indice vulnerabilităţile posibile. Pot fi atacate smartphone-urile inteligente lansate de Jobs în 2007?

    Natalie Silvanovich, parte din echipa Project Zero a Google (echipa de analişti de securitate informatică angajaţi de Google să găsească breşe de securitate exploatate de hackeri şi agenţii de inteligenţă din toată lumea) a povestit despre modul în care, prin interacţiuni la distanţă, puteau fi atacate smartphone-urile iPhone. Echipa pe care o reprezintă a descoperit nu mai puţin de 10 astfel de vulnerabilităţi legate de modalităţile de trimitere a SMS-urilor, MMS-urilor, Voimail-urilor, iMessage-urilor şi Mail-urilor – toate remediate de către Apple. „Spre deosebire de Android, mesajele SMS sunt procesate în cod nativ de către iPhone, aspect care creşte posibilitatea coruperii memoriei.” Potrivit ei, aceste vulnerabilităţi au fost însă remediate de către Apple.

    Iar când vine vorba de mesaje, situaţia pare să devină şi mai complicată în materie de securitate când vorbim despre cele trimise prin intermediul WhatsApp. În cadrul unei alte prezentări de la Black Hat, cercetători ai companiei de securitate israeliană Check Point au dezvăluit cum WhatsApp ar putea fi atacat în scopul modificării mesajelor trimise de către un utilizator, precum şi a identităţii acestuia. Potrivit cercetătorilor, aceste vulnerabilităţi au fost raportate către WhatsApp anul trecut, dar au rămas în continuare exploatabile. Prezentarea „Reverse Engineering WhatsApp Encryption for Chat Manipulation and More” (Ingineria inversă a criptării WhatsApp pentru manipularea chat-ului şi chiar mai mult) a lui Roman Zaikin, cercetător pe zona de securitate şi Oded Vanunu, şef al cercetătorii vulnerabilităţilor la Check Point, a explicat detaliat descoperirea lor. În urmă cu un an, Zaikin, împreună cu un alt cercetător au reuşit să inverseze ingineria codului sursă al WhatsApp şi să decripteze cu succes traficul WhatsApp. Ei au descoperit trei modele posibile de atac, toate exploatând modalităţi prin care utilizatorii finali să fie păcăliţi, iar atacatorul să aibă acces la armele de interceptare şi manipulare a mesajelor trimise pe WhatsApp. Una dintre vulnerabilităţile prezentate oferea atacatorului posibilitatea de a modifica răspunsul pe chat al unei persoane de către atacatori.

    La momentul întâlnirii cu jurnaliştii din cadrul BlackHat, WhatsApp găsise soluţia de rezolvare doar pentru una dintre aceste vulnerabilităţi. Dar cei 1,5 miliarde de utilizatori ai WhatsApp (deţinută de Facebook) sunt potenţiale victime ale atacatorilor ce ar putea exploata celelalte două vulnerabilităţi, potrivit celor doi cercetători. „WhatsApp şi-a arătat disponibilitatea de a răspunde, dar a făcut puţine lucruri în direcţia remedierii situaţiei. Prin urmare, am decis să răspândim informaţiile tehnice şi scenariile posibile de atac în cadrul Black Hat USA 19 pentru a creşte gradul de conştientizare”, a spus Zaikin.

    Ingineria inversă poate fi însă folosită chiar şi în deturnarea unui avion sau, cel puţin, aşa cred specialiştii companiei de securitate informatică IOActive. Ei au descoperit un punct slab al sistemelor aeronavelor Boeing 787 Dreamliner. Ruben Santamarta, consultant pe securitate al IOActive, a povestit în faţa participanţilor că a descoperit breşe de securitate în software-ul folosit de o reţea de computere de la bordul aeronavelor. Santamarta a povestit că descoperirea a început printr-o simplă căutare pe Google. Voia să vadă dacă există documente din domeniul tehnologiei care pot fi exploatate online. Potrivit lui, după doar câteva minute de căutare, a găsit un server de Boeing neprotejat care dezvăluia codul folosit pe aeronave Boeing 787.

    Pe o astfel de aeronavă, există trei reţele electronice: una dintre acestea destinată aspectelor care nu sunt critice, cum ar fi entertainment-ul la bord, a doua, aplicaţiilor folosite de echipaj şi echipele de mentenanţă, iar a treia este folosită de echipamentul de avionică ce controlează zborul avionului şi citeşte senzorii acestuia.

    Software-ul despre care a vorbit Santamarta este folosit de cea de-a doua reţea. Totuşi, el a sugerat că este posibil ca sistemul din primea reţea să ofere acces spre cea de-a doua, de unde atacatorii ar putea exploata informaţiile deţinute de membrii ecbipajului pentru a pătrunde în cea de-a treia reţea. În teorie, aceasta ar putea fi o nouă modalitate de a deturna o aeronavă.

    „Am dovedit vulnerabilităţile, dar nu şi că acestea sunt exploatabile, astfel că prezentăm ceea ce credem noi că sunt. Avem acces limitat la informaţii, astfel că este imposibil de spus cu siguranţă dacă factorii de protecţie despre care Boeing vorbeşte funcţionează. Le oferim asistenţa noastră”, a spus Santamarta.

    Boeing insistă că software-ul din cea de-a doua reţea nu poate fi exploatat în modalitatea descrisă de IOActive. Potrivit declaraţiilor făcute ulterior în presa internaţională, gigantul Boeing spune că scenariile descoperite de Santamarta „nu pot afecta părţi critice sau esenţiale ale sistemelor aeronavelor şi nu descriu o modalitate prin care atacatorii să acceseze de la distanţă sistemele importante precum cel de avionică al unui Boeing 787”. Lista potenţialelor „uşi” pe care pot pătrunde atacatorii informatici descrise la BlackHat ar umple toate paginile revistei – iar pentru cele existente în prezent în lume, probabil nu ajung paginile tuturor publicaţiilor internaţionale. În plus, lista este deschisă fiindcă zi de zi, acesteia i se adaugă noi breşe, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii.

    Ce este Black Hat?

    Black Hat este un eveniment de securitate cibernetică, axat pe discuţii şi traininguri despre securitate informatică. Evenimentul aduce laolaltă o varietate de oameni interesaţi de securitatea informatică, de la persoane non-tehnice, până la executivi, cercetători, lideri ai domeniului şi chiar şi hackeri. Conferinţa are loc anual în Las Vegas, Barcelona, Londra, Abu Dhabi.

    Black Hat USA, care se desfăşoară la începutul lunii august, este cel mai mare eveniment de securitate informatică. Evenimentul a fost lansat în 1997 de Jeff Moss, cel care a lansat şi DEF Con – una dintre cele mai mari şi importante convenţii ale hackerilor.

    Evenimentul este structurat în două părţi: timp de patru zile, experţi în securitate, precum şi experţi aspiranţi, plătesc mii de dolari pentru a participa la sesiuni de training pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile în materie de securitate (la acestea presa nu este invitată). În alte două zile, evenimentul este format din briefing-uri în care experţi şi cercetători din toată lumea vorbesc despre cele mai recente descoperiri, mai ales noi vulnerabilităţi.

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Cu ce noutăţi vine ediţia de anul acesta a Pavilionului de Artă Bucureşti – Art Safari

    Evenimentul se desfășoară anual și aduce în atenţia publicului arta de patrimoniu, arta contemporană, instalaţii, performance-uri, ateliere de artă pentru copii precum și tururi ghidate.

    Art Safari Bucureşti 2019 va fi conceput sub forma unui muzeu temporar, care va găzdui, pe o suprafaţă de 10.000 mp, cea mai mare expoziţie dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, o expoziţie de sculptură de la 1800 până în 2019, precum şi o expoziţie dedicată artei supercontemporane. Arhitectura expoziţiei este semnată de Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneţia, începând cu ediţia 2016 și până în prezent. Anul acesta evenimentul va avea loc în Palatul Oscar Maugsch BCR, din Piaţa Universităţii. În anii precedenţi pavilionul de artă a fost deschis în alte clădiri – monument ale Capitalei, precum Ciclop, Palatul Dacia-România sau Galeriile Kretzulescu.

    Printre noutăţile de anul acesta se numără o expoziţie Nicolae Tonitza, o expoziţie dedicată sculpturii de la Brâncuşi încoace şi o alta dedicată noului val de artişti români.

    Lucrările vor fi împrumutate de la cele mai importante muzee şi colecţii private din România, dar şi din Europa, Nicolae Tonitza fiind colecţionat şi în afara graniţelor ţării.
     

  • Festivalul Untold a făcut afaceri de 70 mil. lei în 2018 din vânzarea de bilete şi din sponsorizări

    Evenimentul care are loc în Cluj şi care a avut 355.000 de vizitatori în 2018 le-a adus organizatorilor un profit net de 7 mil. lei, adică o marjă de 10%.

    Cel mai mare festival local, atât ca încasări, cât şi ca număr de participanţi, Untold, din Cluj-Napoca, a avut anul trecut încasări de aproape 70 mil. lei, plus 15%. Banii obţinuţi de evenimentul care are loc în luna august provin din două surse principale: vânzarea de bilete şi sponsorizări. Bugetul de sponsorizări reprezintă de altfel cea mai mare parte a sumei, potrivit datelor ZF pe baza informaţiilor din piaţă. Evenimentul adună câteva zeci de sponsori în frunte cu producătorul de bere Ursus şi cu retailerul german Kaufland, care scot fiecare din buzunare peste 1 milion de euro (5 mil. lei), conform surselor din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top a premiat din nou excelenţa în carieră. Aceştia sunt câştigătorii – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al 14-lea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
     
    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business MAGAZIN a acordat zece premii, pentru:
     

    Vlad Popescu, Norofert Group

    Cristian Pocovnicu, Qualitance

    Irina Bălan, Microsoft România

    Alex Morar, NEPI

    Vlad Ungureanu, Holcim România

    Alexandra Rîştariu, Mondelez Romania

    Radu Timiş Jr., Cristim

    Andrei Bobar, Romgaz

    Daniel Farmache, E-INFRA Electrogrup Infrastructure

    Karina Pavăl, Equilliant Capital

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.400 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 14 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

     

  • Business Magazin organizează în această seară Gala 100 Tineri Manageri de Top

    Gala Business Magazin aduce pe scenă, pentru al 14-lea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
     
    Gazdele evenimentului sunt Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, prezintă poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.400 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 14 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

     

  • Eveniment unic în România: Paradă cu 24 de steaguri istorice, la Bistriţa

    Cele 24 de drapele oficiale, de luptă şi pavilioane regale, au fost purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în costume populare.

    Prefectura Bistriţa-Năsăud a anunţat că cele 24 de steaguri istorice, din secolul I î. Hr. până în zilele noastre sunt cele care au călăuzit formarea României Mari.

    „La data de 26 iunie, de Ziua Drapelului Naţional al României, aducem laolaltă 24 de drapele istorice care au călăuzit formarea României Mari şi care au marcat, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, începând din secolul I î. Hr până în prezent. Aşadar, în acest an, pe lângă ceremoniile obişnuite dedicate acestei zile, bistriţenii au parte şi de o <defilare a drapelelor istorice>, purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în port tradiţional, tineri care vor duce România, istoria, tradiţia şi respectul faţă de acest simbol naţional, mai departe. O adevărată lecţie de istorie neconvenţională”, a anunţat prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ.

    Activităţile dedicate Zile Drapelului au început cu slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, urmată de ceremonia publică de înălţare a drapelului României: onorul militar, salutul Drapelului de Luptă, binecuvântarea drapelului şi înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg. Ceremonia, care s-a desfăşurat în Piaţa Centrală din municipiul Bistriţa, în faţa statuii lui Andrei Mureşanu, a fost încheiată de o paradă specială, cu defilarea drapelelor istorice şi defilarea gărzii de onoare a Brigăzii 81 mecanizate Bistriţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt, în viziunea şefului World Class, calităţile esenţiale ale unui manager?

    „Să cunoşti oamenii, să îi înţelegi, să fii capabil să îi conduci dar şi să îi organizezi, pentru că sunt foarte multe lucruri care se întâmplă. E o afacere cu oameni, condusă de oameni şi din acest motiv e esenţial să ştii cum să relaţionezi cu ceilalţi”, crede Kent Orrgren că sunt calităţile esenţiale ale unui manager. 

    Care sunt însă slăbiciunile sale? „Cred că toate punctele mele tari sunt de fapt slăbiciuni”, răspunde Orrgren. „Sunt foarte competitiv, de-asta o consider o slăbiciune, pentru că vreau întotdeauna să fiu mai bun, iar asta mă poate face să nu reflectez destul, să nu îmi acord timp pentru a reflecta asupra modului în care acţiunile mele îi afectează pe alţii. E o sabie cu două tăişuri.” Îi place să fie extrem de structurat, iar atunci când lucrurile nu sunt lăsate în ordinea corectă, vrea să le organizeze. Pe de altă parte, Orrgren recunoaşte că poţi învăţa multe lucruri atunci când lucrezi într-un mediu în care lucrurile nu sunt mereu organizate. „Sunt o persoană curioasă, iar asta e o altă slăbiciune – uneori pun atât de multe întrebări încât stresez oamenii.”

    Care sunt, în viziunea şefului World Class, calităţile esenţiale ale unui manager?  

  • O industrie care se pregăteşte să explodeze în România. A crescut deja cu 55% în ultimii ani şi se pregăteşte de un nou boom

    Industria de sănătate şi fitness din România are o valoare estimată la 248 de milioane de euro, crescând în ultimii cinci ani cu aproximativ 55%, spune Kent Orrgren. „Estimăm că această creştere de 10-12% pe an va continua, în primul rând pentru că ştim că noi vom fi parte a acestei creşteri. Sunt convins că asta va determina şi alţi antreprenori să deschidă propriile cluburi şi, în cazul în care au succes, să treacă la mai multe unităţi. Noi încurajăm acest lucru şi susţinem colegii din industrie, nu ne deranjează să împărtăşim din cunoştinţele noastre”, a spus Kent Orrgren, CEO World Class. 

    Atunci când a intrat în această industrie, rata de penetrare a serviciilor de sănătate şi fitness era de 5% în Suedia; „e un procentaj foarte mic pentru orice industrie”, spune suedezul. Când a plecat de la Satz, rata ajunsese la 15%, iar acum e de aproximativ 25%. „În România, rata de penetrare e astăzi de 4%. Poate va ajunge la 15% în 15-20 de ani, dar se va ajunge acolo. Vedem comportamentul românilor, stilul lor de viaţă – e doar chestiune de timp ca industria să ajungă la un nivel ridicat. În Europa, rata medie de penetrare este de 10%, cu valori mai ridicate în Germania şi Marea Britanie; există astfel un mare potenţial de dezvoltare pentru piaţa locală.”

    World Class România, cea mai mare reţea de centre de fitness din ţară, controlată de fondul de investiţii polonez Resource Partners, a finalizat anul trecut cu afaceri de 27 de milioane de euro, iar pentru acest an ţinteşte afaceri de 33-35 de milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. În ceea ce priveşte marja profitului, aceasta se ridică la 20-25% (calculată pe baza EBITDA). Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că în 2017 (ultimul an pentru care s-a depus bilanţul) numărul de angajaţi se ridica la 333 de persoane.


    O industrie care se pregăteşte să explodeze în România. A crescut deja cu 55% în ultimii ani şi se pregăteşte de un nou boom 

  • Vizitatorii ca artă

    La început, acesta îi hrănea pe cei care treceau pragul expoziţiilor sale cu mâncare thailandeză preparată chiar de el, pentru ultimul astfel de eveniment, de la Muzeul Hirshborn din Washington, apelând însă la un restaurant cu specific.

    Vizitatorii iau fiecare un castronel cu mâncare pe care o mănâncă fie plimbându-se prin expoziţie, fie stând într-una din săli şi admirând lucrările, imagini de la diverse proteste, menite să le dea de gândit.

    Ideea de la care porneşte artistul, scrie Washington Post, este că felul în care oamenii îi receptează arta este o artă în sine, mâncarea oferită îndemnându-i pe aceştia să interacţioneze unii cu alţii.