♦ Zeci de lideri din administraţia publică – fie că sunt directori de instituţii, secretari de stat sau directori de departamente – sunt schimbaţi, fără o evaluare a performanţei şi fără o justificare clară, la fiecare schimbare de guvern ♦ Funcţiile de management din instituţiile publice au devenit refugii pentru oamenii loiali partidului, iar numirile nu ţin cont de responsabilităţile şi de competenţele necesare jobului.
„Am un om. Unde să-l plasez?“ – acesta pare să fie sloganul campaniei de recrutare la fiecare schimbare de guvern, când zeci de secretari de stat şi şefi de instituţii sunt schimbaţi fără ca obiectivele lor de performanţă să fie evaluate şi fără să primească o justificare. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sunt printre instituţiile care au avut, peste noapte, schimbări de management. Fără o evaluare a obiectivelor de performanţă şi fără o motivare sunt schimbaţi şi secretarii de stat din ministere. În loc să caute cei mai buni candidaţi pentru poziţiile-cheie din instituţiile publice şi din ministere, guvernele, indiferent de partidele din care sunt alcătuite, pornesc procesul de recrutare invers, în care candidatului i se găseşte un loc într-o instituţie, un proces toxic pentru toată administraţia publică din România.
Cum poate o companie/ instituţie să funcţioneze cu schimbări de management din trei în trei luni? În mediul privat, cu cât schimbi un CEO mai des, cu atât destabilizezi companie, spun experţii în recrutare.
„Schimbările repetate la nivelul conducerii unei companii afectează employer branding-ul, pot afecta încrederea angajaţilor şi a clienţilor. În plus, o companie care face des astfel de schimbări atrage talente mult mai greu. Toate acestea duc la rezultate mai slabe, eficienţa angajaţilor poate fi mai scăzută şi sunt afectate obiectivele şi planurile inclusiv pe termen mediu şi lung. Toate aceste efecte sunt sunt valabile şi în cazul instituţiilor: schimbarea şefilor des afectează calitatea serviciilor acelei instituţii, afectează eficienţa angajaţilor, dar şi încrederea cetăţenilor în respectiva instituţiei şi serviciile pe care trebuie să le ofere“, a explicat Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare la nivel de management şi top management Elite Searchers. Decizia de schimbare a unui CEO în o companie privată vine, aproape de fiecare dată, după o analiză detaliată asupra activităţii, de la indicatorii de performanţă, stilul de management, competenţe, la feedbackul subalternilor, a mai spus ea.
„Se realizează diferite evaluări, de la mecanismul de feedback 360 de grade, la şedinţe face-to-face, se utilizează softuri care măsoară competenţele, sondaje etc. Înainte de a demite un CEO, de obicei are loc o discuţie directă, transparentă, i se transmite un feedback, se rediscută planurile, strategiile şi obiectivele companiei şi, de cele mai multe ori, i se oferă o a doua şansă. Dacă nici ulterior nu este pe linia ascendentă a aşteptărilor superiorilor sau subalternilor, atunci apare concedierea“, a adăugat Sorina Faier.
În ultimele două săptămâni, schimbările de lideri din administraţia publică au fost la ordinea zilei. Spre exemplu, premierul Nicolae Ciucă a decis, luni, să o demită pe Violeta Vijulie din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi să îl numească în locul ei pe Vasile-Felix Cozma, membru PSD şi fost preşedinte al instituţiei în timpul guvernului Dăncilă. Violeta Vijulie fusese numită în funcţie în septembrie 2021, după un mandat de 7 luni în funcţia de consilier în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Vijulie a mai fost preşedinte al ANFP pentru cinci luni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021. Vasile-Felix Cozma a mai fost şi el la conducerea la ANFP în timpul guvernului Dăncilă, în perioada martie 2018 – decembrie 2019. Atunci, în locul său la conducerea ANFP premierul de atunci, Ludovic Orban, l-a numit pe Ciprian Ciucu, membru PNL. Înainte de şefia de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Cozma a fost şef serviciu în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Calificări, preşedintele Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională Bihor.
De asemenea, tot luni, premierul a numit un nou preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României, pe Dragoş-Cristian Vlad, fost director al direcţiei de IT din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. De asemenea, Vlad a gestionat şi sistemul MySMIS, aplicaţia electronică pentru informaţiile legate de proiectele finanţate cu fonduri europene. Anterior, funcţia de preşedinte al ADR era ocupată de Octavian Oprea, acuzat recent că şi-ar fi adus amanta, de profesie make-up artist, în instituţie pe funcţia de director de cabinet. Octavian Oprea a fost preşedinte interimar al Autorităţii pentru Digitalizarea României timp de un an de zile, începând cu 1 ianuarie 2021.
La finalul lunii decembrie a anului trecut, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, l-a înlocuit din funcţie pe Liviu Mihai Moraru de la conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) cu Dorin Dumitru Opreanu (PNL), fost poliţist. Moraru a fost în fruntea AFIR timp de circa un an şi jumătate. Contactat de ZF, Liviu Mihai Moraru, fostul director general al AFIR, spunea că era în concediu când a aflat despre decizia de a fi înlocuit din funcţie. Opreanu este din Constanţa, unde este şi consilier judeţean PNL, şi anterior a fost director general adjunct plăţi şi administrativ în cadrul AFIR, funcţie pe care a preluat-o în octombrie 2019.
De altfel, la mijlocul lunii decembrie, premierul Nicolae Ciucă l-a demis şi pe Daniel-Grigoroiu Norocel, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), la doar opt luni după ce fusese numit în funcţie de premierul de la acea vreme, Florin Cîţu. Tot în decembrie, Ciucă l-a demis şi pe consilierul de stat Victor Florin Dumitriu, un apropiat al lui Florin Cîţu, şi l-a pus în locul lui pe Iulian Chifu.
Într-o companie privată, decizia de a schimba un CEO depinde de mulţi factori. Există multinaţionale a căror politică este de a schimba CEO-ul după unul sau două mandate de câte trei sau patru ani, indiferent de performanţe. Alte companii susţin că un CEO care are rezultate foarte şi stă cât mai mult într-o astfel de poziţie reprezintă soluţia ideală pentru a obţine performanţă,.
„Pentru a putea face o paralelă între privat şi stat, trebuie să luăm în considerare şi felul cum este selectată conducerea unei companii, respectiv a unei instituţii. La privat, există concurenţă, pregătirea şi activitatea anterioară a unui CEO sunt analizate şi verificate foarte atent, este evaluat prin diferite metode şi pe mai multe paliere, un CEO poate stabili strategii. În schimb, în sectorul public vedem că pregătirea şi activitatea anterioară de foarte multe ori nu există sau sunt superficiale, nu există o competiţie reală şi, de cele mai multe ori, numirea unui şef de instituţie are la bază interese politice, nu obiectivul de a asigura o conducere performantă“, a mai spus Sorina Faier.
Vasile-Felix Cozma, noul preşedinte al ANFP, a mai fost la conducerea instituţiei în timpul guvernului Dăncilă, în perioada martie 2018 – decembrie 2019.
Violeta Vijulie, a fost preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din septembrie 2021 până în ianuarie 2022. Anterior, a mai avut un mandat de cinci luni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021.
Liviu Mihai Moraru, a fost în fruntea AFIR timp de circa un an şi jumătate înainte de a fi înlocuit din funcţie. La momentul demiterii, Moraru era în concediu.
Dorin Dumitru Opreanu, noul şef al AFIR, a fost anterior director general adjunct plăţi şi administrativ în cadrul AFIR, funcţie pe care a preluat-o în octombrie 2019.