BusinessMagazin

Tag: Estonia

  • Partidul Reformei al premierului Taavi Roivas câştigă alegerile parlamentare din Estonia

    Partidul Reformei al premierului Taavi Roivas, în vârstă de 35 de ani, a obţinut 27,7 la sută din voturi, respectiv 30 de mandate în noul Parlament.

    Partidul de Centru, descris drept prorus, s-a clasat pe locul al doilea, cu 24,8 la sută din voturi, respectiv 27 de mandate.

    Partenerul de coaliţiei al Partidului Reformei, Partidul Social-Democrat, a obţinut 15,2 la sută din voturi, respectiv 15 mandate, mult mai puţin decât cele 21 de mandate deţinute în actuala legislatură.

    Uniunea Pro Patria şi Res Publica (IRL), un partid conservator considerat un partener ideologic mai natural pentru Partidul Reformei, a câştigat 14 mandate, clasându-se pe locul al patrulea, cu 13,7 la sută din voturi.

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Estonia denunţă o încălcare a spaţiului aerian de către un avion rusesc

    “Am avut cel puţin un incident de încălcare a spaţiului nostru aerian suveran în weekend”, a dezvăluit Mikser la încheierea reuniunii, la Cesis, în Letonia.

    Întâlnirea s-a desfăşurat în atmosfera de nervozitate tot mai pronunţată din ţările baltice, din cauza demonstraţiei de forţă a Rusiei, ale cărei avioane se apropie de frontierele lor, după ce Crimeea a fost anexată în martie de Rusia.

    “Aceste acţiuni (ale Rusiei) cer ca NATO să-şi demonstreze fermitatea şi să-şi afirme unitatea”, a declarat Mikser.

    Miniştrii au declarat că ţările lor nu se vor lăsa intimidate de către Rusia, apreciind că prezenţa militară rusească este “fără precedent”, aşa cum a afirmat ministrul polonez Tomasz Siemoniak, care a participat la reuniune joi.

    “Am observat mişcări importante (de avioane ruseşti) în spaţiul aerian. Am văzut bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, care nu sunt nişte vizitatori frecvenţi ai acestei regiuni. Aceste zboruri sunt provocatoare în mod inutil”, a subliniat Mikser.

    “Este necesar să reacţionăm în mod adecvat şi să arătăm în mod clar că solidaritatea Alianţei (Nord-Atlantice) este puternică”, a mai spus ministrul eston.

    Ministrul lituanian Juozas Olekas a declarat că ţara sa a ridicat nivelul de pregătire a forţelor armate, sâmbăta trecută. “Acesta este răspunsul adecvat faţă de aceea ce se întâmplă”, a declarat el.

    Olekas a adăugat că în timpul Bătăliei de la Orşa, în urmă cu cinci secole, “conducătorul forţelor de la Moscova a spus «vom înfrânge Lituania în două zile», dar până la urmă lituanienii au învins Moscova. Nu spun că povestea riscă să se repete”, a declarat el cu umor.

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul eston al Finanţelor demisionează din cauza unui comentariu pe Facebook despre alt ministru

    Comentariul lui Ligi, membru al Partidului Reformelor (centru-dreapta), a fost postat în urma unei dezbateri televizate între cei doi asupra impactului ocupaţiei sovietice asupra situaţiei economice a ţării.

    Ligi a criticat pe Facebook “lipsa de rădăcini şi ignoranţa” lui Ossinovski, în vârstă de 28 de ani, singurul ministru de origine rusă din Guvernul eston.

    Jevgeni Ossinovski este un “fiu de imigranţi din partidul trandafirului” care “trebuie să fie extrem de prudent” cu opiniile pe care le exprimă, a apreciat Ligi în comentariul postat.

    Jürgen Ligi a prezentat scuze pentru comentariile pe care le-a făcut, dar social-democraţii şi Ossinovski i-au cerut demisia, la fel ca o parte a opiniei publice, îngrijorate că afirmaţiile ministrului Finanţelor ar putea să-l încurajeze pe preşedintele rus Vladimir Putin să vină “să protejeze rusofonii”, ca în Ucraina.

    Minoritatea rusofonă din Estonia, de obicei favorabilă Moscovei, reprezintă peste un sfert din cei 1,3 milioane de locuitori ai acestei ţări.

    Duminică, atunci când şi-a anunţat decizia, Ligi a declarat pentru presă că, pentru el, Estonia este “mai importantă decât postul de ministru”.

    Această demisie ar urma să permită Guvernului să continue să funcţioneze până la alegerile din martie 2015.

    Premierul eston Taavi Roivas a salutat, duminică, activitatea ministrului Finanţelor, care se afla în post din 2009.

  • NATO va instala cinci baze în Europa de Est, între care una în România

     Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german.

    Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. “Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

    În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în est în decurs de două până la şapte zile.

    Planul va fi discutat la summitul NATO din această săptămână, adaugă cotidianul.

    Documentul clasifică explicit Rusia ca o ameninţare şi susţine că suplimentarea prezenţei NATO în est este justificată de protejarea noilor membri ai alianţei faţă de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Planul Estoniei în cazul unei invazii ruse: toate datele oficiale vor fi salvate pe cloud

    Estonia este una dintre cele mai avansate ţări din punct de vedere al infrastructurii informatice: cetăţenii votează online, îşi plătesc taxele din faţa calculatorului iar oraşele oferă wi-fi gratuit chiar şi pe străzi, relatează quartz.com.

    Acest lucru aduce însă şi un pericol: vulnerabilitatea în faţa atacurilor cibernetice. În anul 2007, o serie de hackeri de origine rusă au atacat instituţiile vitale ale Estoniei: băncile, guvernul, presa. Atacurile au durat săptămâni bune şi au dus la o schimbare în atitudinea faţă de acest subiect.

    Evenimentele recente din Ucraina au stârnit discuţii referitoare la posibilitatea ca Rusia să îşi îndrepte atenţia către Estonia, astfel încât autorităţile caută formula ideală pentru a menţine sistemul de stat funcţional în cadrul unei invazii. Sistemul de cloud pare cea mai bună soluţie, după cum notează publicaţia Eesti Ekspress.

    Această măsură ar oferi o anumită siguranţă pentru estonieni, iar datele şi documentele ar putea fi salvate pe servere din Marea Britanie, Germania sau Olanda. Australia este o altă ţară cu care se duc, în acest moment, negocieri.

  • Eurostat: România, a treia cea mai abruptă scădere a producţiei industriale în februarie

     În zona euro, producţia industrială a urcat cu 0,2% faţă de ianuarie şi cu 1,7% în raport cu februarie 2013.

    Dinamica producţiei industriale din zona euro s-a îmbunătăţit faţă de ianuarie, când indicatorul a stagnat.

    În februarie faţă de ianuarie, cele mai abrupte scăderi ale producţiei industriale, în serie ajustată, au fost înregistrate în Croaţia (-2,8%), Estonia (-2,2%) şi România (-1,3%), se arată într-un comunicat transmis luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Malta (5,4%), Irlanda (5%) şi Lituania (2,5%) au raportat cel mai bune evoluţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NATO a lansat cel mai important exerciţiu de apărare cibernetică, în Estonia

    “Atacurile electronice sunt o realitate cotidiană şi sunt din ce în ce mai sofisticate şi complexe”, a declarat într-un comunicat Jamie Shea, secretar general adjunct pentru provocări emergente ale securităţii NATO.

    “NATO trebuie să facă faţă acestei ameninţări în continuă schimbare”, a declarat el.

    Aproximativ 400 de experţi în tehnologiile informaţiilor şi specialişti juridici precum şi reprezentanţi ai guvernelor participă la acest exerciţiu cu nume de cod “Cyber coalition 2013”, menit să dureze trei zile.

    În total, peste 30 de state europene sunt reprezentate.

    Ciber-apărarea face parte din cele patru sectoare prioritare identificate de şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton pentru sporirea apărării europene în perspectiva summitului UE de la 19 şi 20 decembrie, consacrat apărării în contextul reducerii generale a bugetelor militare.