BusinessMagazin

Tag: episod

  • Cronică de film: Star Trek: Beyond

    Primele scene din Star Trek: Beyond îl prezintă pe căpitanul Kirk oferind un fel de cadou unei specii extraterestre; întâlnirea nu decurge atât de bine pe cât ne-am fi aşteptat, amintind într-o oarecare măsură de începutul din Into Darkness.

    Ne întoarcem apoi pe Enterprise, unde aflăm din jurnalul de bord al aceluiaşi căpitan că au trecut trei ani din cei cinci cât durează misiunea echipajului, că momentele de aventură sunt din ce în ce mai rare şi că asta i-ar fi dat lui Kirk ideea de a cere coordonarea unei alte misiuni. Mai aflăm şi că Spock ar vrea şi el să renunţe la Enterprise pentru a se dedica reconstrucţiei civilizaţiei vulcaniene. Una peste alta, lucrurile nu sunt minunate la bordul navei.

    Şi exact când personajele principale îşi plângeau mai tare de milă, un semnal SOS anunţă începutul unei noi aventuri.
    Dacă vi se pare că descriu reţeta clasică a unui film Star Trek, atunci nu vă înşelaţi; dar Beyond reuşeşte, dincolo de acest punct (vorba titlului), să se diferenţieze de celelalte părţi ale francizei. Justin Lin şi-a câştigat cele 5 minute de faimă după ce a adus telespectatorilor Fast & Furios; mai câştigă şi de această dată câteva, reuşind să pună în scenă cu mult umor scenariul semnat de Simon Pegg şi Doug Jung. Dacă Star Trek: Into Darkness a avut o atmosferă mai sumbră, datorită poate şi rolului excelent oferit de Benedict Cumberbatch, acest nou episod tratează lucrurile ceva mai la suprafaţă, oferind publicului numeroase momente ilare.

    Unul din lucrurile care s-ar putea să nu fie pe gustul publicului este împărţirea timpului pe ecran: Kirk şi Spock sunt aproape în fiecare cadru, în vreme ce alte personaje importante, ca Hulu, Uhura sau chiar doctorul McCoy, sunt parcă lăsate în spate. O altă figură pe care fanii ar fi vrut cu siguranţă să o vadă mai mult este Anton Yelchin, tânărul actor rus care a murit în luna iunie la doar 27 de ani. Sigur, filmările se terminaseră de mult la acea dată, dar producătorii ar fi putut reorganiza câteva scene, dându-i astfel un rol mai important acestuia.

    Chiar dacă nu are neapărat un element-surpriză, Star Trek: Beyond reuşeşte să fie un film alert, care se încadrează de minune în povestea lansată în urmă cu 50 de ani de Gene Roddenberry; în caz că vă întrebaţi, acesta este al 13-lea lungmetraj al francizei. Ideea pentru Star Trek i-a venit în 1964, dar peste doi ani avea să devină realitate, după mai multe amânări şi refuzuri din partea mai multor televiziuni. Pe lângă filme şi cele 6 seriale lansate până în prezent, trebuie amintite şi sutele de cărţi şi jocuri video apărute sub sigla Star Trek.

    Şi dacă tot am ajuns la seriale, trebuie spus că pe „trekkies“ (fanii Star Trek – n.red.) îi aşteaptă o surpriză în 2017, când un nou serial TV va fi lansat pe micile ecrane. Directorii postului american CBS l-au recrutat pe Alex Kurtzman pentru a asigura funcţia de producător executiv al noului serial. Alex Kurtzman a fost coscenarist şi producător al celor mai recente două filme din această franciză – Star Trek şi Star Trek: Into Darkness.

    Serialul original Star Trek, care i-a avut ca protagonişti pe William Shatner, George Takei şi Leonard Nimoy, a debutat pe micile ecrane din Statele Unite ale Americii în 1966. Acel serial a reprezentat sursa de inspiraţie pentru alte cinci serii TV şi mai multe filme pentru marele ecrane. Cel mai reprezentativ căpitan a fost însă cel interpretat de Sir Patrick Stewart; cu toţii ne amintim de Jean-Luc Picard şi partenerii săi de explorare.

    Dorinţa de a lansa un nou serial nu vine însă doar ca un mod de a mulţumi fanii: franciza Star Trek a generat, până în prezent, peste 2 miliarde de dolari. Debutul Star Trek: Beyond pe marile ecrane a mai adus în buzunarele producătorilor aproape 100 de milioane de dolari în mai puţin de o săptămână. Sigur, dacă luăm în calcul bugetul de 185 de milioane de dolari, suma nu mai pare atât de mare; este însă suficientă pentru a pune deja semnăturile necesare pe următorul lungmetraj.
     

  • Salarii fabuloase pentru actorii din “Game of Thrones”. Vezi la ce sume au ajuns

    Este evident că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii tv din toate timpurile. Cu toate aceste actorii din “Game of Thrones” încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din “Friends” care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).

    Vezi aici cum arată în realitate actorii din Game of Thrones

    Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion LAnnister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lanister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) vor câştiga câte 500.000 de dolari de căciulă pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).

    Cu toate aceste, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de pe TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari, iar o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.

     

     

  • Actorii din “Game of Thrones” au obţinut o mărire de salariu. Vezi cu cât vor fi plătiţi pe episod

    Este evident că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii tv din toate timpurile. Cu toate aceste actorii din “Game of Thrones” încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din “Friends” care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).

    Vezi aici cum arată în realitate actorii din Game of Thrones

    Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion LAnnister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lanister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) vor câştiga câte 500.000 de dolari de căciulă pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).

    Cu toate aceste, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de pe TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari, iar o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.

     

     

  • Cum arată noul Top Gear: un prezentator care nu prea ştie ce-are de făcut şi glume copiate de la fosta echipă

    Când am văzut noua listă de prezentatori a Top Gear, în urmă cu vreo jumătate de an, nu mi-am făcut prea mari speranţe în legătură cu viitorul emisiunii. Aducerea lui Chris Evans în locul lui Jeremy Clarkson şi folosirea unui nou sistem cu 7 sau 8 prezentatori părea o soluţie disperată de a păstra măcar o parte din cei aproape 200 de milioane de telespectatori care urmăreau, săptămână de săptămână, emisiunea de pe BBC.

    Rating-ul emisiunii de ieri (primul episod al sezonului 23) a fost cel mai slab din ultimii 10 ani; reacţiile celor de pe internet au fost negative, mai ales la adresa lui Evans.

    Şi le dau dreptate: faptul că Evans e un om de radio şi nu unul de televiziune devine evident după primele două minute. Ţipă, încearcă nişte glume care nu i se potrivesc şi pare o copie nereuşită a personajului lui Clarkson. Cel care salvează emisiunea şi o face chiar agreabilă e Matt LeBlanc – actorul din Friends şi Joey e amuzant şi nu încearcă să ia locul unuia din foştii prezentatori. Iar asta contează mult, pentru că dă şi o senzaţie de prospeţime emisiunii, sentiment pe care Evans nu îl generează câtuşi de puţin. Nu m-ar mira ca producătorii să vadă în cele din urmă acest lucru şi să îi dea rolul de “principal” lui LeBlanc; ar fi o alegere inspirată.

    Formatul emisiunii nu este modificat decât pe alocuri: segmentul “star in a reasonable princed car” a fost înlocuit cu unul numit “stars in a rally car”, adică un soi de variaţiune pe temă. A dispărut segmentul de ştiri, iar apariţiile lui Stig par din ce în ce mai rare.

    Repet: am urmărit acest prim episod fără a avea aşteptări prea mari, dar am fost totuşi plăcut impresionat de Matt LeBlanc. Acestea fiind spuse, cred totuşi că emisiunea produsă la Amazon de Clarkson, Hammond şi May va avea mai mult succes; motivul este cât se poate de simplu: trei glume bune fac mai mult decât una singură.

  • Cronică TV. Top Gear după Clarkson: Viitorul nu sună deloc bine

    Când am văzut noua listă de prezentatori a Top Gear, în urmă cu vreo jumătate de an, nu mi-am făcut prea mari speranţe în legătură cu viitorul emisiunii. Aducerea lui Chris Evans în locul lui Jeremy Clarkson şi folosirea unui nou sistem cu 7 sau 8 prezentatori părea o soluţie disperată de a păstra măcar o parte din cei aproape 200 de milioane de telespectatori care urmăreau, săptămână de săptămână, emisiunea de pe BBC.

    Rating-ul emisiunii de ieri (primul episod al sezonului 23) a fost cel mai slab din ultimii 10 ani; reacţiile celor de pe internet au fost negative, mai ales la adresa lui Evans.

    Şi le dau dreptate: faptul că Evans e un om de radio şi nu unul de televiziune devine evident după primele două minute. Ţipă, încearcă nişte glume care nu i se potrivesc şi pare o copie nereuşită a personajului lui Clarkson. Cel care salvează emisiunea şi o face chiar agreabilă e Matt LeBlanc – actorul din Friends şi Joey e amuzant şi nu încearcă să ia locul unuia din foştii prezentatori. Iar asta contează mult, pentru că dă şi o senzaţie de prospeţime emisiunii, sentiment pe care Evans nu îl generează câtuşi de puţin. Nu m-ar mira ca producătorii să vadă în cele din urmă acest lucru şi să îi dea rolul de “principal” lui LeBlanc; ar fi o alegere inspirată.

    Formatul emisiunii nu este modificat decât pe alocuri: segmentul “star in a reasonable princed car” a fost înlocuit cu unul numit “stars in a rally car”, adică un soi de variaţiune pe temă. A dispărut segmentul de ştiri, iar apariţiile lui Stig par din ce în ce mai rare.

    Repet: am urmărit acest prim episod fără a avea aşteptări prea mari, dar am fost totuşi plăcut impresionat de Matt LeBlanc. Acestea fiind spuse, cred totuşi că emisiunea produsă la Amazon de Clarkson, Hammond şi May va avea mai mult succes; motivul este cât se poate de simplu: trei glume bune fac mai mult decât una singură.

  • Un întreg oraş american a fost evacuat în totalitate. Care a fost motivul dramatic din spatele acestui episod – FOTO

    Oraşul Times Beach, din statul american Missouri a fost fondat ca parte a unui program de marketing mai puţin obişnuit.

    În anul 1925, proprietarii ziarului St. Louis Star – Times au împrejmuit un teren aflat de-a lungul râului Meremec şi au început să vândă parcele, care măsurau aproximativ 30 de metri lungime şi 6 metri lăţime.

    Pentru doar 67,50 dolari (echivalentul de astăzi a 900 de dolari), oricine putea cumpăra o porţiune de teren şi primea ca bonus un abonament de 6 luni la ziar .

    Vezi aici cum s-a ajuns ca acest oraş să fie evacuat în totalitate şi motivul dramatic din spatele acestei decizii!

  • Game of Thrones loveşte puternic în industria filmelor pentru adulţi. Ce s-a întâmplat pe Pornhub în ziua difuzării primului episod – VIDEO

    Cel de-al şaselea sezon din serialul Game of Thrones a debutat duminică, 24 aprilie 2016.

    Este unul dintre cele mai populare seriale de televiziune apărute până acum. Mulţi dintre cei care îl urmăresc susţin că fac acest lucru pentru a putea viziona scenele de sex, dar şi cele în care se desfăşoară lupte sângeroase. Acum a reieşit că difuzarea seriei „Game of Thrones” nu numai că afectează ratingul celorlalte canale şi programe de televiziune, ci are un impact puternic chiar şi asupra industriei porno.

    Vezi aici ce s-a întâmplat pe Pornhub în ziua difuzării primului episod – VIDEO

  • Timpul pentru Securitate: moartea întârzia 7 ani, promovarea la fotbal se obţinea după o etapă.

    În curtea unei case de munte din Curtea de Argeş, primăvara e cu trei săptămâni mai tânără decât la Bucureşti. Magnoliile violete sunt încă înflorite, în timp ce ciorchinii de liliac stau să se deschidă. Pe scaunul pliant, bărbatul între două vârste vorbeşte despre bunicul pe care nu l-a cunoscut niciodată. A citit întâmplător primele 3 episoade din serialul ProSport, Jivago mutilat, şi, descoperind numele tatălui mamei sale, s-a decis să vorbească despre drama familiei Costin. „Eu m-am născut în 1951, bunicul a fost omorât în 1949”, spune Doru Tănăsescu, nepotul lui Ion Costin, şeful de restaurant din gara Piatra Olt, decedat în mai 1949 în beciurile Securităţii din Craiova.

    Arestat pentru că aproviziona luptătorii anticomunişti din munţi, Costin a fost torturat de ofiţerii Fracase şi Nicolae Mihuţ. Soţia sa îl aştepta acasă, însă bărbatul de 43 de ani, tată a doi copii, nu s-a mai întors niciodată. Povestea sa este doar una dintre dramele descoperite de ProSport în timpul documentării pentru serialul Jivago mutilat. Personajul principal, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ, a curmat sau a schimbat pentru totdeauna vieţile a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică. Fost preşedinte de club la Dinamo Piteşti şi Dinamo Bucureşti, Mihuţ este tatăl vitreg al actriţei Mariana Mihuţ.

    Întâlnirea cu nepotul lui Ion Costin a schimbat firul naraţiunii din serialul Jivago mutilat. Discuţia de la Curtea de Argeş întoarce povestea la un eveniment descris pe larg în episodul 2, lichidarea grupului de rezistenţă anticomunistă de lângă mânăstirea Arnota. Povestea completă poate fi citită aici.

    Lichidarea grupului Arnota a avut loc în zilele de Paşte ale anului 1949, în 23-24 aprilie, iar Nicolae Mihuţ a participat activ la asaltul dat de trupele Securităţii şi, ulterior, la anchetarea şi torturarea membrilor capturaţi. Printre oamenii arestaţi în urma trădării s-a numărat şi Ion Costin, şeful restaurantului din gara Piatra Olt. „Bunicul meu nu a luptat activ. Îi aproviziona pe luptători cu alimente şi îi îndruma spre munte pe studenţii care veneau din ţară pentru a se alătura grupului de rezistenţă. Din ce am aflat, nu furniza arme grupului”, povesteşte Doru Tănăsescu.

    Intrat în sediul Securităţii din Craiova la finele lui aprilie, Ion Costin era mort după trei săptămâni de anchetă şi tortură. Oficial, decesul a survenit unei tentative de evadare. Scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – omul care a documentat migălos crimele comunismului – îi indică, însă, pe ofiţerii Fracase şi Mihuţ drept responsabili pentru această crimă.

    Continuarea pe www.prosport.ro

    Citeşte din episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Din episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    Din episodul 3: întoarcerea tatălui Marianei Mihuţ după 9 ani de prizonierat în lagărele din URSS

     

  • O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

    Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

    Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat – forţaţi sau de bună voie – cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

    Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

    Citiţi aici episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului:

    Citiţi aici episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    „Uşa se deschise brusc, atât cât să apară în cadrul ei două personaje, ofiţerul sovietic cu şapca albastră şi un românaş în uniformă de ofiţeri de grăniceri, dar cu stele pe epoleţi (n.red. – uniforma de Securitate). Era primul român care ne întâmpina în ţară. Fără a se sinchisi de noi, îl întrebă pe sovietic: „Skolko ştuk? („câte bucăţi?”), iar acesta răspunse: tridţat („treizeci”). Românaşul ne numără din ochi şi cu creionul scrise ceva pe o bucată de hârtie, apoi, fără să ne arunce o privire sau să ne adreseze vreun cuvânt, trânti cu putere uşa şi trase cu violenţă zăvoarele. Asta a fost tot. Aşadar, iată şi prima faţă de român cu care patria ne întâmpina după nouă ani de luptă, de suferinţă şi de pribegie în serviciul ei”.

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră. Jivago mutilat, episodul 2: lichidarea grupului Arnota şi moartea prin tortură, la Craiova

    O femeie cernită bate în uşa casei situate pe una dintre străduţele aflate în apropierea pădurii Crihala, din nordul oraşului Turnu Severin . Faţa ei este împietrită, iar lacrimile i-au secat. De săptămâni întregi caută locul fără cruce în care i-a fost îngropat băiatul împuşcat în noaptea alegerilor şi odată la câteva zile vine la uşa casei şefului Securităţii, Nicolae Mihuţ. În oraş, lumea vorbeşte cu mare teamă despre faptul că el este ucigaşul tânărului care a vrut să se opună venirii la putere a bolşevicilor comandaţi de la Moscova. De fiecare dată, femeii îi răspunde soţia lui Mihuţ, Paula.

    Deşi simte durerea îngrozitoare a mamei îndoliate, Paula nu are niciun răspuns. Pur şi simplu, nu ştie detaliile activităţii îngrozitoare a soţului ei. Nu ştie în ce groapă a fost aruncat trupul băiatului. 70 de ani mai târziu, din zeci de mărturii printre care şi cea a fiicei sale naturale, ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Nicolae Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică.

    Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de a doua sa fiică, nimeni alta decât cea mai bună actriţă de teatru pe care o are acum România. Detaliile uneia dintre cele mai tulburătoare poveşti postbelice, strânse sub titlul Jivago mutilat, nu sunt recomandate celor slabi de înger.

    După 4 ani petrecuţi în slujba regimului comunist, timp în care – spune scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – şi-a demonstrat ataşamentul prin cinci crime comise împotriva unor tineri care se opuneau bolşevicilor, în 1949, la Vâlcea, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ a început o nouă viaţă. În dosarul de cadre al cerui care avea să devină preşedintele clubului Dinamo se scrie:

    „În 1949 a fost mutat la fostul serviciu judeţean Rm. Vâlcea şi numit în funcţia de locţiitor şef serviciu, iar în 1951, o dată cu înfiinţarea fostei Direcţii regionale Vâlcea, a fost numit şef al Serviciului anchete”.

    Citiţi articolul complet pe www.prosort.ro