BusinessMagazin

Tag: energie

  • Opt companii din zece spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie

    Conform celei de-a doua ediţii a studiului „Eficienţa energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal cu suportul Valoria, în România, în 2019, 64% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, faţă de 69% anul trecut.

    Pe de altă parte, 75% dintre companii spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilităţile în 2019, un procent în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

    ”Datele comparative dintre rezultatele ediţiei 2019 şi ale celei din 2018 arată evoluţii timide pe anumite paliere, dar şi câteva evoluţii mai curajoase pe altele. Este evident că acţionând în cunoştinţă de cauză, în urma consilierii primite de la experţi, măsurând şi cuantificând permanent, companiile înţeleg că pot lua măsuri pentru a creşte eficienţa energetică şi a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu şi pe termen lung”, spune Lucian Anghel, Fondator şi CEO, EnergyPal România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nuclearelectrica îi răspunde Ministerului Energiei: “Nu avem bani de dividende suplimentare”

    “Având în vedere considerentele indicate mai sus, Consiliul de Administraţie informează Adunarea  Generala Ordinară a Acţionarilor despre faptul că societatea nu poate distribui dividende  suplimentare conform art.43 din OUG nr114/2018”, se arată într-o notă de informare publicată pe site-ul Nuclearelectrica.

    In urmă cu o săptămană, Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat informaţii cu privire la analiza şi decizia conducerii companiei în ceea ce priveşte repa­rtizarea a 35% din rezerve, măsura implementată prin Ordonanţa 114. Astfel, AGA din 20 mai 2019, prin care urmează să se voteze bugetul pe 2019 al companiei, va avea un punct suplimentar pe ordinea de zi.

    „Informarea cu privire la analiza şi decizia conducerii societăţii în ceea ce priveşte distribuirea şi virarea, sub forma de dividend sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (..) regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casa şi conturi la bănci, precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare“, se arata la Bursă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hidroelectrica a atins recordul de producţie al anului 2019

    ”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem şi al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel naţional. Este o perioadă favorabilă pentru producţia hidro, iar planificarea atentă a mentenanţei anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Andreea Pîrvu, CFO { Flanco Retail }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti şi deţine o diplomă de master în audit şi servicii de management financiar din partea aceleiaşi instituţii.
    •   Face parte din echipa Flanco Retail de peste opt ani iar departamentul pe care îl conduce în prezent are o echipă de 30 de specialişti.
    •   Etica, moralitatea, respectul şi fair play-ul sunt valorile fundamentale după care se ghidează atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională şi spune că este esenţial să ne găsim puterea de a transforma în oportunităţi ceea ce iniţial poate părea o problemă sau chiar o ameninţare.
    •   Crede că pentru a reuşi în orice domeniu, inclusiv în cel financiar, ai nevoie de foarte multă determinare şi ambiţie şi că trebuie să fii flexibil şi deschis către schimbare, consecvent, să ai capacitatea de a te adapta momentului, situaţiei şi dinamicii mediului în care îţi desfăşori activitatea, iar în timp, pe măsură ce vei ajunge la o cunoaştere profundă a domeniului de activitate, vei câştiga şi competenţa, autoritatea şi credibilitatea, fără de care nu poţi spune că ai un succes deplin. 

    Cifră de afaceri (2018): 1,07 mld. lei
    Profit (2018): 21 mil. lei
    Număr de angajaţi: >1.500

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Doina Vornicu, COO { CEZ România }

    •   Spune că în cei peste 30 de ani de carieră în domeniul energetic, din care cea mai mare parte în poziţii de management şi coordonare, s-a axat pe stabilirea unor obiective legate de propria dezvoltare; pentru a face acest lucru, cere constant feedbackul celor cu care lucrează şi totodată urmăreşte punctul de echilibru între valorile proprii şi felul în care reuşeşte să le transmită celor din jur.
    •   Declara în interviurile acordate anterior că niciodată nu şi-a dorit să fie altceva decât inginer electroenergetic şi dacă ar trebui să o ia de la capăt, ar face acelaşi lucru, deşi energia este, de regulă, o lume a bărbaţilor.
    •   Spune despre sistemul energetic că şi în prezent este ca o familie – „toţi se cunosc, iar la greu toţi se ajută – se sfătuiesc, au acelaşi gen de probleme, găsesc împreună soluţii, chiar dacă acţionarii au diferite naţionalităţi în acest moment”.

    Cifră de afaceri (2017): 490 mil. euro
    Număr de consumatori: peste 1,3 milioane

  • BREAKING: Una dintre cele mai mari companii româneşti anunţă sute de concedieri

    Propunerea de buget se bazează pe producţia de 14,95 TWh energie electrică produsă din care, 12,7 TWh energie electrică netă şi 22 milioane tone producţie proprie cărbune;
     
    Nivelul cheltuielilor de natură salarială prezintă o creştere cu 13,14%, faţă de nivelul aprobat al anului 2018, ca urmare a scăderii numărului mediu de salariaţi pentru anul 2019, de la 13.165 persoane la 12.983 persoane, respectiv cu 1,39%; influenţei creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu suma de 47 mii lei; influenţei sumelor reprezentând reîntregirea acestora pentru întreg anul 2019, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2018, cu suma de 12.820 mii lei; creşterea câştigului mediu brut pe salariat cu 14,98% cu respectarea prevederilor legale.
     
    Bugetul mai prevede plăţi restante în sumă de 2,884 milioane lei, în scădere cu 15,02% faţă de nivelul planificat al anului 2018, la finalul anului 2019 fiind prevăzute creanţe restante în sumă totală de 724,429 milioane lei, fiind în scădere faţă de preliminatul anului 2018 cu 0,4%.
     

  • Proiectul de un miliard de euro, important pentru România, care bate pasul pe loc

    Autorităţile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării. Însă acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. În valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi terminat în următorul deceniu, deşi e „prioritar” de zece ani.

    ”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm”, spunea, la începutul acestui an, ministrul Energiei Anton Anton. Acelaşi ministru sublinia importanţa proiectului, spunând că este o “chestiune obligatorie”.

    Declaraţiile sunt doar cele mai recente dintr-un şir de explicaţii date de autorităţile centrale şi locale privind impactul major pe care hidrocentrala îl va avea şi cât de importantă este construcţia ei. Încă din 2009, proiectul era văzut ca unul „prioritar” pentru Guvern, după cum declara la acea dată premierul Emil Boc, când Executivul a şi adoptat un memorandum în acest sens, care însă nu mai produce efecte juridice în prezent.

    De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), conform HG nr. 643/23.08.2018.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

  • Românii vor nu doar autostrăzi, ci şi energie şi gaze

    În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, nici măcar jumătate dintre locuinţe nefiind conectate la reţeaua de gaze. În Ungaria, aproape 80% din case sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor.

    În timp ce antreprenorii locali vorbesc despre transformarea educaţiei într-o experienţă, digitalizarea proceselor urmând să aibă un rol esenţial în modelarea învăţământului, 3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan, directorii trebuind să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne pentru iarnă. Mureşul, Prahova, Clujul, Ilfovul şi Bucureştiul, printre cele mai bogate judeţe din România, au şi cele mai extinse reţele de distribuţie a gazului. În cele mai sărace judeţe, cum sunt Teleorman, Mehedinţi şi Covasna, nici gazul nu curge.

    Astfel, ecuaţia este cât se poate de clară: acolo unde este asigurat accesul la resurse vine şi creşterea economică. La fel ca în cazul autostrăzilor.

    România are în acest moment circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural, arată datele pentru 2017 de la Institutul Naţional de Statistică. Coincidenţă sau nu, judeţele care stau cel mai bine la capitolul infrastructură de gaze sunt şi liderii de business ai României, zone precum Bucureşti, Ilfov, Cluj sau Prahova fiind de fapt şi centrele economice naţionale. În contextul în care producţia de gaze locală are toate şansele să se dubleze odată cu demararea lucrărilor de exploatare din Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii de distribuţie a gazelor şi în restul judeţelor poate reprezenta o soluţie de creştere economică. Însă pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale, un consumator român trebuie să treacă prin foarte mulţi paşi, întreaga procedură putând să dureze chiar şase luni, într-un scenariu optimist.

    „Sunt multe cereri de conectare, au crescut semnificativ în ultimii ani, din mai multe motive, printre care şi dezvoltările imobiliare. Anul trecut am conectat 56.000 de clienţi noi“, spunea recent Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România.

    Compania, prin intermediul Distrigaz Sud Reţele, administrează o reţea de gaze de 19.000 de kilometri, care acoperă sudul României, mai precis 19 judeţe şi Bucureştiul: Ilfov, Giurgiu, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj, Gorj, Braşov, Prahova, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Buzău, Vrancea, Călăraşi. Numărul de clienţi racordaţi la reţeaua de distribuţie a Distrigaz Sud Reţele este de peste 1,7 milioane, din care consumatori casnici sunt 95%. În anul 2008, de exemplu, Distrigaz Sud Reţele avea racordaţi la reţeaua sa de distribuţie 1,2 milioane de clienţi.

    „Durează foarte mult să construieşti ceva în România. Noi am mers la municipalităţi să aliniem procesul, iar o idee este de a avea un ghişeu unic pentru autorizaţii. În Bucureşti, pentru gaz ai nevoie de 17 autorizaţii şi avize. Sunt discuţii pozitive însă“, mai spune Stab.

    Iar această dificultate, pe care o întreţine statul, se vede în cifre. La nivel naţional, după investiţiile realizate, doar 46% dintre locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale, după cum arată cele mai noi date publicate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER). În Ungaria, aproape toate gospodăriile sunt legate de reţeaua de distribuţie a gazului natural, la fel şi în Olanda, în timp ce în Italia rata este de circa 76%, iar în Cehia de 56%, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor furnizate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie.

    „Noi suntem dispuşi să investim, dar trebuie să aibă sens. Pentru noile extinderi avem o rată medie de conectare de 10%, dar pentru a le face profitabile trebuie să ai 50%. De ce este rata aşa de mică? Oamenii trebuie să investească în propria instalaţie, costuri care se ridică la mii de euro. Nu mulţi îşi pot permite asta. Sunt necesare scheme pentru instalare“, a mai precizat Stab. Statul trebuie să intervină din nou.

    Accesul la energie, mai bine spus calitatea acestui serviciu, este o altă problemă pentru România. În primele şase luni ale anului trecut, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creştere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria. În schimbul preţurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei în funcţie de durata întreruperilor.

    „Între prima jumătate a anului 2017 şi prima jumătate a anului 2018, cele mai mari reduceri de preţuri la energie în monedă locală au fost înregistrate în Polonia (-4,3%) şi Grecia (-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta şi Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în România (+14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.

    La final, Bulgaria, Lituania şi Ungaria au terminat perioada analizată cu cele mai mici preţuri la energie pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, la polul opus fiind Danemarca, Germania şi Belgia. După aceste scumpiri, un consumator din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian şi un bulgar, toţi, cu excepţia consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, consumatorii din Ungaria şi din Bulgaria chiar ar putea fi alimentaţi cu energie din România în contextul în care piaţa locală este un exportator net de electricitate în regiune.

    Paradoxurile continuă însă

    În timp ce facturile au tot crescut, calitatea serviciului de distribuţie a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european. Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie, România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.
    Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

    Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală. În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european. În România sunt opt companii de distribuţie a energiei electrice, toate private. Este de menţionat totuşi că în cazul e-Distribuţie Muntenia, companie controlată de Enel, durata întreruperilor neplanificate din 2017 a fost de 2,4 ore, cea mai mică la nivel naţional. În comparaţie, consumatorii alimentaţi de Electrica Transilvania Nord, compania care face parte din grupul Electrica, acolo unde statul continuă să fie cel mai mare acţionar, fără a fi majoritar, au stat în beznă peste 6 ore.

    Companiile de distribuţie a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că pentru perioada de reglementare 2019-2023 rata reglementată a rentabilităţii (RRR), indicator cheie pentru profitabilitatea companiilor de distribuţie, va scădea. În plus, OUG 114, promovată de stat anul trecut, loveşte din nou în investiţii.
    Astfel, italienii de la Enel deja au anunţat că îşi vor reduce la jumătate investiţiile în reţelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.

    „Este păcat pentru această ţară, pentru clienţi şi pentru compania noastră, dar trebuie să reducem nivelul investiţiilor. În comparaţie cu anul anterior, vom investi mai puţin cu 35-40%“, spune şi Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

    În România reţeaua de energie administrată de E.ON, în zona Moldovei, a terminat anul trecut cu întreruperi neplanificate de 249 de minute, rezultat mult mai bun faţă de cele 320 de minute din 2017, de exemplu. În 2014, un consumator de energie conectat la reţeaua de distribuţie administrată de germanii de la E.ON din nordul ţării petrecea în beznă 408 minute din cauza întreruperilor neplanificate, aşa că avansul este semnificativ. Pe de altă parte, în Germania, de exemplu, durata întreruperilor în reţeaua E.ON a fost de 20 de minute, în Suedia de 120 de minute, în Ungaria 60 de minute, aşa că şi decalajele sunt semnificative.

    Mai mult, energia ajunge oricum greu la consumatori, în contexul în care un business de talie medie din Bucureşti are de trecut prin 9 proceduri şi poate aştepta până la 174 de zile pentru a fi conectat la electricitate, la reţeaua administrată de Enel. Din nou, regulile le stabileşte statul. Cu această „performanţă“ România ocupă locul 154 din 190 de economii analizate de Banca Mondială în ultima ediţie a studiului său despre uşurinţa de a face afaceri în mai multe state.

    În Cehia, de exemplu, sunt necesare doar 3 proceduri şi 60 de zile pentru ca un mic consumator să fie conectat la reţeaua din Praga. Un consumator comercial din Chişinău are de îndeplinit 6 proceduri care durează în total 87 de zile pentru a fi conectat la reţeaua de energie. În Bulgaria, deşi numărul de zile de aşteptare este mai mare, numărul de proceduri este mai mic, astfel că şi Bulgaria este înaintea României în ceea ce priveşte accesul unei mici companii la energia electrică.

    La final, nu doar lipsa autostrăzilor este motiv de protest. România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile „zboară“ cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.

    Astfel, #şîeu – România vrea autostrăzi trebuie rebranduit în #şîeu – România vrea acces la gaze, #şîeu – România vrea să nu mai stea în beznă, #şîeu – România vrea di tăti.

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei 

  • Oraşul din România care tocmai a luat zeci de milioane de la UE pentru a-şi schimba radical aspectul

    Fondurile nerambursabile necesare pentru realizarea proiectelor sunt alocate din bugetul regional al POR 2014-2020, Prioritatea de investiţii 3.1A. Beneficiarii proiectelor sunt peste 2.100 de oameni din Alba Iulia, care trăiesc în cele 1.215 apartamente.
     
    „Scopul investirii acestor fonduri este de a reduce consumul de energie şi de a limita emisiile de gaze cu efect de seră cu 24% până în 2020“, a declarat Simion Creţu, director general al ADR Centru.