BusinessMagazin

Tag: economie

  • Rezultatele slabe din SUA nu aduc numai veşti proaste: Noile date care confirmă faptul că cea mai mare economie a lumii se răceşte au oferit Rezervei Federale spaţiu de manevră pentru a menţine dobânzile la un nivel stabil

    Noile date care confirmă faptul că cea mai mare economie a lumii se răceşte au oferit Rezervei Federale a SUA spaţiu de manevră pentru a menţine dobânzile la un nivel stabil, spun economiştii, chiar dacă lasă deschisă posibilitatea reluării campaniei istorice de înăsprire monetară mai târziu în cursul anului.

    Raportul de vineri privind locurile de muncă din SUA – care a arătat că rata şomajului a crescut în august, în timp ce au fost adăugate 187.000 de locuri de muncă – a reprezentat cea mai recentă dovadă din această săptămână că economia, deşi încă rezistă, începe să se răcească, deoarece consumatorii şi întreprinderile se confruntă cu costuri mai mari ale împrumuturilor.

    Noile date vin cu doar trei săptămâni înainte de o şedinţă crucială de politică monetară a Fed, când preşedintele Jay Powell şi oficialii vor decide dacă au presat economia suficient pentru a readuce sub control inflaţia istoric ridicată, după ce au majorat rata dobânzii de referinţă la un nivel maxim al ultimilor 22 de ani.

    Este de aşteptat ca Fed să renunţe la o majorare a ratei dobânzii la adunarea din septembrie, lăsând rata fondurilor federale între 5,25-5,5%.

    “Fed nu mai trebuie să fie extrem de agresivă”, a declarat Gargi Chaudhuri, şeful strategiei de investiţii iShares pentru America la BlackRock. “Acum este momentul să lase ca ratele restrictive să continue să funcţioneze aşa cum au făcut-o până acum”.

    Vineri, preşedintele Joe Biden a declarat că SUA se află în “una dintre cele mai puternice perioade de creare de locuri de muncă” din istoria sa şi a salutat cel mai recent raport privind locurile de muncă ca fiind încă un semn că inflaţia ar putea scădea fără pierderi semnificative pe piaţa muncii.

  • Au început să sune alarmele pentru un dezastru economic: Ţara, care trebuia să dea tonul unei noi runde de creştere a economiei globale, s-a împotmolit şi riscă să tragă în jos toată lumea împreună cu ea

    Economia Chinei ar fi trebuit să reprezinte o treime din creşterea economică mondială în acest an, cu toate acestea încetinirea dramatică din ultimele luni trage un puternic semnal de alarmă privind înrăutăţirea perspectivelor economice la nivel global, scrie Bloomberg.

    Factorii de decizie politică se pregătesc pentru o lovitură pentru economiile lor, deoarece importurile chinezeşti de orice, de la materiale de construcţii la produse electronice, sunt în scădere. Caterpillar Inc. spune că cererea chineză de utilaje utilizate pe şantierele de construcţii este mai rea decât se credea anterior. Preşedintele american Joe Biden a numit problemele economice o „bombă cu ceas”.

    Investitorii globali au retras deja peste 10 miliarde de dolari de pe pieţele bursiere din China, cea mai mare parte a vânzărilor fiind efectuate în cazul titlurilor de valoare blue chips. Goldman Sachs Group Inc. şi Morgan Stanley şi-au redus ţintele pentru acţiunile chinezeşti, primul avertizând, de asemenea, cu privire la riscurile de contagiune pentru restul regiunii.

    Economiile asiatice sunt cele mai afectate până în prezent, alături de ţările din Africa. Japonia a raportat în iulie prima scădere a exporturilor din ultimii peste doi ani, după ce China a redus achiziţiile de maşini şi cipuri. Săptămâna trecută, bancherii centrali din Coreea de Sud şi Thailanda au citat redresarea slabă a Chinei pentru reducerea previziunilor lor de creştere.

    Fiind a doua economie ca mărime din lume, o încetinire prelungită a creşterii economice în China va afecta toată lumea. O analiză a Fondului Monetar Internaţional arată cât de mult este în joc: atunci când rata de creştere a Chinei creşte cu 1 punct procentual, expansiunea globală este stimulată cu aproximativ 0,3 puncte procentuale.

    Deflaţia din China „nu este un lucru atât de rău” pentru economia globală este de părere Peter Berezin, strategul şef global al BCA Research Inc.

    „Totuşi , dacă restul lumii, SUA şi Europa, intră în recesiune şi dacă China rămâne slabă, atunci asta ar fi o problemă – nu doar pentru China, ci pentru întreaga economie globală” a declarat Berezin.

  • Una dintre cele mai bogate şi civilizate ţări din lume se prăbuşeşte tot mai tare. Oamenii trăiesc tot mai rau din cauza preţurilor foarte mari

    Perspectivele economiei suedeze s-au deteriorat semnificativ în ultima perioadă, cheltuielile gospodăriilor urmând să reprezinte un factor determinant pentru cât de mare va fi contracţia, potrivit celei mai mari bănci din ţară, SEB AB, scrie Bloomberg.

    Produsul intern brut se va contracta cu 1,2% în acest an şi va creşte cu 0,1% anul viitor, a declarat SEB într-un raport publicat marţi. Previziunile băncii din luna mai creionau o scădere de 1% în 2023 şi o creştere de 0,6% în 2024.

    Contracţia aşteptată este cauzată de „gospodăriile slabe şi de un declin puternic al construcţiilor rezidenţiale”, au declarat economistul-şef Jens Magnusson şi şeful departamentului de previziuni economice Daniel Bergvall. „Modul în care gospodăriile suedeze vor reacţiona la creşterea bruscă a costurilor şi la majorarea ratelor dobânzilor va determina profunzimea recesiunii economice”, au adăugat aceştia.

    Inflaţia ridicată persistentă continuă să afecteze economia Suediei încă din 2022, băncile centrale majorând ratele ca răspuns la situaţia economică din ultima perioadă. O creştere a costului bunurilor şi al creditelor a determinat gospodăriile să reducă consumul.

    Scăderile abrupte ale preţurilor locuinţelor până în 2022 au însemnat, de asemenea, faptul că dezvoltatorii imobiliari reevaluează piaţa, iar construcţiile de locuinţe au scăzut cu peste 50% faţă de nivelurile din anul precedent. În această toamnă, preţurile locuinţelor vor relua scăderile, după ce au stagnat în ultimele luni, a precizat SEB, anticipând o scădere totală a preţurilor de 15% până la 20% faţă de vârful acestora.

    O încetinire recentă a inflaţiei oferă un oarecare răgaz pentru Riksbank, care se luptă cu un curs de schimb slab al coroanei, evoluţia preţurilor sugerând că majorarea dobânzii cheie din septembrie „va fi ultima” din lungul şir adoptat de oficiali, potrivit economiştilor SEB.

  • Au început să sune alarmele pentru un dezastru economic: Ţara, care trebuia să dea tonul unei noi runde de creştere a economiei globale, s-a împotmolit şi riscă să tragă în jos toată lumea împreună cu ea

    Economia Chinei ar fi trebuit să reprezinte o treime din creşterea economică mondială în acest an, cu toate acestea încetinirea dramatică din ultimele luni trage un puternic semnal de alarmă privind înrăutăţirea perspectivelor economice la nivel global, scrie Bloomberg.

    Factorii de decizie politică se pregătesc pentru o lovitură pentru economiile lor, deoarece importurile chinezeşti de orice, de la materiale de construcţii la produse electronice, sunt în scădere. Caterpillar Inc. spune că cererea chineză de utilaje utilizate pe şantierele de construcţii este mai rea decât se credea anterior. Preşedintele american Joe Biden a numit problemele economice o „bombă cu ceas”.

    Investitorii globali au retras deja peste 10 miliarde de dolari de pe pieţele bursiere din China, cea mai mare parte a vânzărilor fiind efectuate în cazul titlurilor de valoare blue chips. Goldman Sachs Group Inc. şi Morgan Stanley şi-au redus ţintele pentru acţiunile chinezeşti, primul avertizând, de asemenea, cu privire la riscurile de contagiune pentru restul regiunii.

    Economiile asiatice sunt cele mai afectate până în prezent, alături de ţările din Africa. Japonia a raportat în iulie prima scădere a exporturilor din ultimii peste doi ani, după ce China a redus achiziţiile de maşini şi cipuri. Săptămâna trecută, bancherii centrali din Coreea de Sud şi Thailanda au citat redresarea slabă a Chinei pentru reducerea previziunilor lor de creştere.

    Fiind a doua economie ca mărime din lume, o încetinire prelungită a creşterii economice în China va afecta toată lumea. O analiză a Fondului Monetar Internaţional arată cât de mult este în joc: atunci când rata de creştere a Chinei creşte cu 1 punct procentual, expansiunea globală este stimulată cu aproximativ 0,3 puncte procentuale.

    Deflaţia din China „nu este un lucru atât de rău” pentru economia globală este de părere Peter Berezin, strategul şef global al BCA Research Inc.

    „Totuşi , dacă restul lumii, SUA şi Europa, intră în recesiune şi dacă China rămâne slabă, atunci asta ar fi o problemă – nu doar pentru China, ci pentru întreaga economie globală” a declarat Berezin.

  • Ţara europeană care era cunoscută ca motorul economic al Europei a ajuns acum să tragă în jos toată economia zonei euro

    Economia Germană s-a confruntat cu o stagnare în cel de al doilea trimestru din 2023, care afectează toată zona euro, scrie Bloomberg.

    Cauzele stagnării sunt creşterea economică global slabă – care a lovit direct în exporturile germane – industria prelucrătoare care a încetinit brusc, dar şi consumul zguduit de inflaţia galopantă şi de creşterile agresive ale dobânzilor realizate pentru a o readuce la pragul de 2%.

    Este puţin probabil ca acest raport să calmeze îngrijorările legate de faptul că cea mai mare economie a Europei – cândva motorul de creştere al regiunii – se confruntă cu o perioadă îndelungată de slăbiciune. Germania este singura economie importantă despre care se preconizează că va scădea în acest an, iar perspectivele sunt sumbre.

    „Continuăm să considerăm că economia germană este blocată în zona crepusculară dintre stagnare şi recesiune”, a declarat Carsten Brzeski, şeful departamentului macro al ING.

    Industria a avut în iunie cea mai proastă lună din ultima jumătate de an, iar comenzile din fabrică – un indicator al activităţii viitoare – abia dacă au crescut în al doilea trimestru.

    Săptămâna aceasta a adus mai multe semne de slăbiciune, deoarece indicele directorilor de achiziţii al S&P Global pentru luna august a scăzut la 44,7 – cel mai scăzut nivel din ultimii peste trei ani, iar serviciile s-au contractat pentru prima dată în ultimele opt luni.

    Un sondaj separat realizat de S&P a relevat dificultăţi similare pentru zona euro, formată din 20 de ţări, ceea ce i-a determinat pe investitori să parieze că Banca Centrală Europeană va întrerupe luna viitoare campania fără precedent de majorare a ratelor de dobândă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV că, în condiţiile în care inflaţia este încă peste 5%, este „mult prea devreme” să ne gândim la o pauză. În acelaşi timp, el a respins afirmaţiile potrivit cărora Germania se transformă din nou în „omul bolnav al Europei”.

    Cu toate acestea, firmele din Germania trag un semnal de alarmă.

    Hamburger Hafen a înregistrat o scădere abruptă a volumelor de transport maritim în al doilea trimestru şi a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă la o „scădere semnificativă” a veniturilor la subgrupul său de logistică portuară. Războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice, inflaţia şi creşterea ratelor dobânzilor pun presiune asupra cererii industriale şi de consum, împiedicând redresarea economică globală.

    Între timp, veniturile Siemens AG au fost sub estimările analiştilor, deoarece compania s-a confruntat cu o scădere a cererii pentru unitatea sa de industrii digitale din China. Şi Salzgitter, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Europa, a raportat, de asemenea, rezultate mai slabe decât se aştepta şi a sugerat că producţia va fi mai slabă în a doua jumătate a anului decât în prima.

    La începutul acestei săptămâni, Bundesbank a declarat că economia va stagna probabil şi în acest trimestru, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor şi cererea globală slabă vor afecta producţia. În acelaşi timp, o piaţă a forţei de muncă robustă, creşteri salariale puternice şi o inflaţie moderată vor susţine o revigorare a cheltuielilor de consum.

    În perioada aprilie-iunie, consumul privat a fost stabil, după ce a scăzut în cele două trimestre precedente. Investiţiile brute au crescut cu 2,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,1%.

  • Germania, care a ajuns Bolnavul Europei, a stagnat în trimestrul doi şi a tras după ea toată economia Europei

    Economia Germană s-a confruntat cu o stagnare în cel de al doilea trimestru din 2023, care afectează toată zona euro, scrie Bloomberg.

    Cauzele stagnării sunt creşterea economică global slabă – care a lovit direct în exporturile germane – industria prelucrătoare care a încetinit brusc, dar şi consumul zguduit de inflaţia galopantă şi de creşterile agresive ale dobânzilor realizate pentru a o readuce la pragul de 2%.

    Este puţin probabil ca acest raport să calmeze îngrijorările legate de faptul că cea mai mare economie a Europei – cândva motorul de creştere al regiunii – se confruntă cu o perioadă îndelungată de slăbiciune. Germania este singura economie importantă despre care se preconizează că va scădea în acest an, iar perspectivele sunt sumbre.

    „Continuăm să considerăm că economia germană este blocată în zona crepusculară dintre stagnare şi recesiune”, a declarat Carsten Brzeski, şeful departamentului macro al ING.

    Industria a avut în iunie cea mai proastă lună din ultima jumătate de an, iar comenzile din fabrică – un indicator al activităţii viitoare – abia dacă au crescut în al doilea trimestru.

    Săptămâna aceasta a adus mai multe semne de slăbiciune, deoarece indicele directorilor de achiziţii al S&P Global pentru luna august a scăzut la 44,7 – cel mai scăzut nivel din ultimii peste trei ani, iar serviciile s-au contractat pentru prima dată în ultimele opt luni.

    Un sondaj separat realizat de S&P a relevat dificultăţi similare pentru zona euro, formată din 20 de ţări, ceea ce i-a determinat pe investitori să parieze că Banca Centrală Europeană va întrerupe luna viitoare campania fără precedent de majorare a ratelor de dobândă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV că, în condiţiile în care inflaţia este încă peste 5%, este „mult prea devreme” să ne gândim la o pauză. În acelaşi timp, el a respins afirmaţiile potrivit cărora Germania se transformă din nou în „omul bolnav al Europei”.

    Cu toate acestea, firmele din Germania trag un semnal de alarmă.

    Hamburger Hafen a înregistrat o scădere abruptă a volumelor de transport maritim în al doilea trimestru şi a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă la o „scădere semnificativă” a veniturilor la subgrupul său de logistică portuară. Războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice, inflaţia şi creşterea ratelor dobânzilor pun presiune asupra cererii industriale şi de consum, împiedicând redresarea economică globală.

    Între timp, veniturile Siemens AG au fost sub estimările analiştilor, deoarece compania s-a confruntat cu o scădere a cererii pentru unitatea sa de industrii digitale din China. Şi Salzgitter, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Europa, a raportat, de asemenea, rezultate mai slabe decât se aştepta şi a sugerat că producţia va fi mai slabă în a doua jumătate a anului decât în prima.

    La începutul acestei săptămâni, Bundesbank a declarat că economia va stagna probabil şi în acest trimestru, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor şi cererea globală slabă vor afecta producţia. În acelaşi timp, o piaţă a forţei de muncă robustă, creşteri salariale puternice şi o inflaţie moderată vor susţine o revigorare a cheltuielilor de consum.

    În perioada aprilie-iunie, consumul privat a fost stabil, după ce a scăzut în cele două trimestre precedente. Investiţiile brute au crescut cu 2,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,1%.

  • Investitorii străini îşi fac bagajele şi pleacă cu miliardele din a doua economie a lumii după ce statul s-a dovedit incapabil să ofere sprijin unei economii care se prăbuşeşte încet

    Investitorii străini au renunţat la acţiunile şi obligaţiunile chinezeşti după ce şi-au pierdut încrederea în promisiunile Beijingului că poate oferi mai mult ajutor pentru a susţine economia şubredă a ţării, scrie Financial Times.

    Calculele realizate de jurnaliştii Financial Times, bazate pe datele din sistemul de tranzacţionare Stock Connect din Hong Kong, arată că investitorii au anulat aproape complet achiziţiile de acţiuni chinezeşti în valoare de 7,4 miliarde de dolari care au urmat promisiunii din 24 iulie a liderilor de vârf ai Partidului Comunist de a spori sprijinul politic.

    Între timp, deţinerile de obligaţiuni ale investitorilor instituţionali străini au scăzut cu 5 miliarde de dolari  ajungând la 400 de milioane de dolari, potrivit cifrelor publicate miercuri de autoritatea de reglementare a pieţei valutare din China.

    Managerii de portofolii şi analiştii au declarat că vânzările, care păreau să încetinească după reuniunea politburo, au luat amploare în august şi este posibil să se accelereze în urma unei reduceri surprinzătoare a ratei dobânzii de referinţă în această săptămână.

    Provocările la adresa discursului Beijingului privind o redresare mai robustă după pandemie au crescut în această lună. Recentele plăţi neefectuate de Country Garden, care a fost unul dintre singurii dezvoltatori imobiliari privaţi care a evitat intrarea în incapacitate de plată pe parcursul mai multor ani de represiune a împrumuturilor excesive din acest sector, au evidenţiat reticenţa Beijingului de a salva companiile în dificultate.

    Datele privind cheltuielile de consum au continuat să dezamăgească, iar indicatorul oficial al şomajului în rândul tinerilor a fost întrerupt la doar câteva săptămâni după ce a atins un nivel record.
    Veştile negative au cântărit asupra preţurilor acţiunilor chinezeşti, indicele de referinţă al Chinei, CSI 300, format din acţiuni listate la Shanghai şi Shenzhen, a inversat aproape complet creşterea de 5,7% înregistrată după reuniunea politrucilor.

    Pesimismul cu privire la China şi evoluţia economiei prinde rădăcini. În cel mai recent sondaj realizat de Bank of America la începutul lunii august în rândul managerilor de fonduri din Asia, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că acţiunile chinezeşti se află în mijlocul unei degringolade structurale – cu alte cuvinte, o contracţie de durată a proporţiei investiţiilor globale alocate acţiunilor din această ţară.

     

  • Nu e bine deloc: După scăderea producţiei din Europa, acum urmează şi scăderea serviciilor într-un ritm mult mai alert decât se aştepta. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

    Scăderea activităţii economice din zona euro s-a intensificat, investitorii cred acum că Banca Centrală Europeană va întrerupe ciclul de înăsprire monetară la şedinţa de luna viitoare, scrie Bloomberg.

    În luna august serviciile şi-au încetat creşterea urmând trendul setat de sectorul industrial în două dintre cele mai mari econonomii ale continentului, forţând schimbări pe piaţa muncii şi ducând la scăderea monedei unice.

    Cifrele au fost deosebit de slabe în Germania, unde activitatea economică a scăzut în cel mai rapid ritm de la începtutul pandemiei de Covid în 2020. Franţa a raportat, de asemenea, o scădere pentru a treia lună consecutivă, în timp ce contracţia din restul regiunii s-a moderat.

    Datele indică faptul că economia zonei euro se va contracta cu 0,2% în al treilea trimestru, comparativ cu o creştere de 0,3% în al doilea trimestru, potrivit lui Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank.

    „Argumentul celor care pledează pentru o oprirea creşterii ratelor a devenit mai puternic”, a spus Dirk Schumacher, economist la Natixis SA. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

  • A doua cea mai mare economie a lumii stă pe o bombă cu ceas gata să explodeze oricând: Un gigant este la un pas de faliment, iar consecinţele sunt incalculabile. Panica pune stăpânire pe toată lumea, de la investitori, la autorităţi şi Partid

    Înfiinţată în 1995 ca o afacere cu cherestea, Zhongzhi Enterprise Group Co. a ajuns să devină un conglomerat financiar cu peste 138 miliarde de dolari în administrare. Acum riscă să devină cel mai recent gigant financiar chinez care dă faliment, scrie Bloomberg.

    Grupul, care trece neobservat, deseori supranumit Blackstone al Chinei de către presa locală, operează în inima pieţei bancare din China.  Gigantul s-a confruntat cu autorităţile de reglementare care au încercat să câştige ceva mai mult control asupra businessului în 2017. Firma a tras acum semnale de alarmă pe pieţele chineze după ce firmele afiliate n-au reuşit să plătească pentru unele produse de investiţii.

    Investitorii nu sunt singurii speriaţi de implicaţiile posibilei sale dispariţii. Autorităţile chineze au înfiinţat deja un grup de lucru pentru a studia orice posibilă contagiune, iar autoritatea de reglementare bancară examinează riscurile de la Zhongzhi, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    Zhongzhi este unul dintre ultimii administratori de averi private cu libertate de mişcare sporită pe care Beijingul a încercat să îl ţină în frâu pentru a minimiza riscurile pentru sutele de mii de clienţi de retail care au cumpărat aceste produse cu randament ridicat, presupunând că sunt sigure.

     Momentul nu putea fi mai prost pentru guvernul lui Xi Jinping, deoarece China se luptă deja cu o economie slabă şi cu prăbuşirile de pe piaţa imobiliară muribundă care ameninţă să împingă giganţi precum Country Garden Holdings Co. în incapacitate de plată.

    Zhongrong International Trust, deţinută în parte de Zhongzhi, este una dintre cele mai mari firme din industria financiară de 2,9 trilioane de dolari din ţară, care reuneşte economiile gospodăriilor bogate şi ale clienţilor corporate pentru a investi şi a acorda împrumuturi pentru proprietăţi imobiliare, acţiuni, obligaţiuni şi mărfuri. Firma, care a ratat cel puţin două plăţi, are 270 de produse în valoare totală de 39,5 miliarde de yuani scadente în acest an, potrivit furnizorului de date Use Trust.

    Aceasta este „cea despre care toată lumea ştia că va exploda”, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors. Problemele Zhongrong sunt probabil legate de vânzările sale de produse de investiţii asociate proprietăţilor imobiliare, a spus el.

    Ascensiunea şi potenţiala cădere a lui Zhongzhi reflectă îndeaproape traiectoria Chinei din ultimele trei decenii. Economia, cândva în plină expansiune, se află acum în dificultate, după ce investitorii au fost şocaţi de măsurile de reprimare a întreprinderilor private, inclusiv a celebrelor firme de tehnologie ale naţiunii. Sentimentul consumatorilor rămâne intră pe un teritoriu negativ după ani de restricţii severe ale Covid.

    Nu este singura firmă în dificultate. Un total de 106 produse fiduciare în valoare de 44 de miliarde de yuani au intrat în incapacitate de plată în acest an până la 31 iulie, potrivit Use Trust. Investiţiile imobiliare au reprezentat 74% din valoarea neplăţilor. Anul trecut, de asemenea, s-au înregistrat miliarde de dolari neplătiţi.

    Zhongzhi este al doilea cel mai mare acţionar al Zhongrong Trust, deţinând aproximativ 33%. Conglomeratul deţine, de asemenea, participaţii în alte cinci firme financiare licenţiate, inclusiv un administrator de fonduri mutuale şi doi asigurători, şi este investit în cinci companii de gestionare a activelor şi patru unităţi de avere, potrivit site-ului său. De asemenea, controlează companii listate la bursă şi deţine 4,5 miliarde de tone de rezerve de cărbune printre operaţiunile sale industriale.

  • Întrebările rămân aceleaşi ca în 2019: cine plăteşte tranziţia verde şi cum se păstrează competitivă industria europeană cu alte industrii care nu se uită la normele de poluare?

    ♦ Agenda verde a Uniunii Europene revine în prim-plan, după ce pandemia şi mai apoi războiul din Ucraina au furat primele poziţii în priorităţile europene ♦ O întrebare ce rămâne: cum păstrezi competitivitatea industriei europene în tranziţia ei spre o economie verde.

    Industria europeană, care în acest moment este responsabilă de un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, trebuie să devină „verde” până în 2050, conform ambiţiilor Uniunii Europene de a fi neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, adică gazele emise să poată fi asimilate în totalitate de natură. Este nevoie de investiţii majore pentru a atinge acest obiectiv şi, la finalul zilei, şi investiţiile au un preţ. Industriaşii europeni caută soluţii şi dialog cu autorităţile astfel încât industria europeană să nu rămână în urma Chinei, Indiei sau Turciei.

    Francois Michalet, secretarul general al ESTA (European Steel Tube Association – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Ţevi de Oţel), vorbeşte de două problematici în acest sens: costul generat de politica de protejare a mediului şi investiţiile necesare.

    „Aş spune că există două aspecte legate de regulamentele de mediu generate de Agenda Verde a Uniunii Europene. Unul se referă la costuri, iar celălalt la investiţii. În ceea ce priveşte costurile, avem acum legislaţie şi regulamente care impun plata pentru emisiile de CO2. Acest aspect afectează costurile de producţie şi, în mod clar, va avea un impact asupra marjelor dacă nu reuşim să reflectăm aceste costuri în preţurile produselor”, spune el, care adaugă că executivul european gândeşte acum soluţii, cum ar fi taxe vamale pentru produsele din ţări care nu se supun normelor „verzi”.

    De asemenea, se pune şi problema investiţiilor: „A doua latură, pe care aş numi-o decarbonizarea industriei, implică faptul că oamenii sunt încurajaţi să investească în producţie mai ecologică, cu emisii mai reduse de CO2. Acest lucru înseamnă că va trebui să generăm suficient profit pentru a permite să investim în optimizarea procesului de producţie în scopul reducerii emisiilor de CO2”, subliniază el, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului Financiar.

    Sandip Biswas, CEO primary mining la Liberty Steel Group, la conferinţa ZF/Liberty Galaţi Green Valley

    Hidrogenul este cheia decarbonizării în general şi este cheia pentru decarbonizarea industriei noastre.  Lumea are nevoie de hidrogen pentru că oţelul are nevoie de hidrogen, iar lumea are nevoie de oţel. (…)  Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde  şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-un “Green Valley“

    Companiile locale se confruntă cu aceleaşi probleme. Pentru industria siderurgică, cheia înverzirii este trecerea de la furnalele clasice, unde se arde cocs şi minereu de fier, în cuptoare electrice care folosesc fierul vechi ca materie primă. Problema este că şi cuptoarele cu arc electric consumă mult combustibil, astfel încât ca oţelul produs de acestea să fie verde este nevoie de alimentarea cu hidrogen. De asemenea, ca producţia de hidrogen să fie curată, este nevoie de producţie de energie electrică regenerabilă, cum este cea din centralele eoliene. Un întreg ecosistem, aşadar, care trebuie să fie configurat pentru producţia oţelului verde, care este un material esenţial şi care este 100% reciclabil.

    În acest sens, Liberty Galaţi, unul dintre cei mai mari jucători din economie şi unul dintre principalii exportatori ai ţării, vrea să transforme Galaţiul într-o zonă de producţie de hidrogen. Este esenţial ca hidrogenul să fie produs aproape de locul de consum, explică specialiştii, pentru că transportul său implică alte investiţii şi tehnologie.

    „Hidrogenul este cheia decarbonizării în general şi este cheia pentru decarbonizarea industriei noastre.  Lumea are nevoie de hidrogen pentru că oţelul are nevoie de hidrogen, iar lumea are nevoie de oţel. (…)  Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde  şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-un “Green Valley”, a spus Sandip Biswas, CEO primary mining la Liberty Steel Group, la conferinţa Conferinţa ZF/Liberty Galaţi Green Valley.

    Liberty vrea să devină neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, cu 20 de ani înaintea Uniunii Europene şi în acest sens are un plan de investiţii de 1 mld. de euro la Galaţi.

     

    Sandip Biswas, CEO primary mining la Liberty Steel Group, la conferinţa ZF/Liberty Galaţi Green Valley

    Hidrogenul este cheia decarbonizării în general şi este cheia pentru decarbonizarea industriei noastre.  Lumea are nevoie de hidrogen pentru că oţelul are nevoie de hidrogen, iar lumea are nevoie de oţel. (…)  Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde  şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-un “Green Valley“