BusinessMagazin

Tag: economia romaniei

  • Protest în faţa Guvernului faţă de şedinţa Executivului în care se discută modificări fiscale

    Protestatarii s-au organizat pe o pagină de Facebook, ei spunând că 8 noiembrie este „Miercurea Neagră” pentru economia României.

    „Pentru a cârpi un buget pe care nu a fost în stare să îl gestioneze, Guvernul PSD-ALDE este capabil să distrugă economia liberă a României. Modificările Codului Fiscal, pe care Cabinetul Tudose intenţionează să le adopte printr-un nou derapaj democratic (Ordonanţă de Urgenţă), vor aduce haosul în planurile de afaceri şi în salarizare. În acest fel, inconştienţa guvernanţilor distruge orice şansă pentru o economie predictibilă şi stabilă în România”, conform organizatorilor protestului.

    Oamenii veniţi în piaţă strigă: „PSD, Ciuma roşie”, „Jos, jos, jos, Guvernul mincinos”, „La puşcărie”. Au venit cu pancarte, steaguri şi portavoci. Unii dintre ei au venit chiar şi însoţiţi de copii.

  • Premierul, valutiştii şi paraii

    Nu s-a hotărât încă dacă-i spânzură sau dacă-i expulzează, dar, după mutra încruntată pe care-a afişat-o marţi seară la TVR, destinul valutiştilor de la FMI pare pecetluit, iar paraii lor nu vor mai pupa niciodată onoarea de a se caza în visteria României.
     
    Să-l urmărim, aşadar, pe fiorosul prim-ministru al României, într-o naraţiune în care este şi autor şi narator şi personaj, aproape în toate combinaţiile posibile descrise de Umberto Eco: „Discuţia a fost foarte simplă: «ultimile două previziune pe care le-aţi făcut despre România au fost greşite. Noi am spus că vom creşte cu 5,2, voi aţi spus că creşte cu 3. După aia voi aţi spus că nu vom creşte deloc, uite că s-a făcut 5,7%… Dacă şi data viitoare o daţi strâmbă, pe româneşte, iar ultima e previziunea de închidere de an, cu deficitul bugetar… Noi spunem că ne închidem sub 3% , 2,95 – 2,98%, ei că e 3 şi un pic. Zic succes, ca dacă închideţi, voi daţi acest tip de comunicare, eu înţeleg că pot să fie două tipuri de abordare: ori nu vă pricepeţi absolut deloc sau are cineva ceva cu România. În ambele cazuri e ultima oară când mai interacţionăm». Eu nu trag încă concluzii”.
     
    După companiile străine care i-au trimis pe corporatişti, în iarnă, să manifesteze în stradă împotriva guvernului, după bancile care i-au furat prim-ministrului banii din portofel, motiv pentru care el refuză să mai aibă măcar un cont bancar, după apostrofarea ambasadorilor străini, era aproape de la sine înţeles să vină şi rândul FMI la chelfăneală.
     

  • ”Tigrul Europei“ se împiedică în ruinele infrastructurii

    Creşterea economică anualizată de 5,7% consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de ”Tigru al Europei“, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru.

    Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri de două cifre, ca în anii de boom 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).

    Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.

    Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice. Industria a început să ”prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).

    Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.

    Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? |n primul rând pentru că, pe atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.

    De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. |n al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită ”export net“ în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. |n primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.

    Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare, le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.

    Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.

    Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructură (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo şi atunci când e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare. Nu e surprinzător, în schimb, că ”Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7% ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicându-se în ruinele infrastructurii.

  • Banca Mondială îmbunătăţeşte estimarea de creştere a economiei României la 4,4%

    În raport, se estimează că, în 2018, creşterea economică a României va fi de 3,7%, iar în 2019 de 3,5%.

    “Cererea internă robustă şi importurile în creştere din zona euro au favorizat importatorii de mărfuri în Europa şi Asia Centrală (de exemplu, Bulgaria, România, Serbia). Implementarea accelerată a proiectelor finanţate de UE a condus la o creştere a economiilor regionale (de exemplu, Ungaria, Polonia), în timp ce efectele negative ale recesiunii din Rusia şi Ucraina se estompează. Activitatea importatorilor de mărfuri din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord se îmbunătăţeşte odată cu implementarea reformelor şi normalizarea condiţiilor politice (de exemplu, Iordania, Liban, Tunisia)”, se arată în raport.

    Citiţi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Banca Mondială: Economia României este prognozată să crească cu 3,7% în 2017

    rodusul Intern Brut al României este prognozat să crească la 3,7% în 2017, după o creştere de 4,7%, înregistrată anul trecut, potrivit ultimului raport publicat miercuri de Banca Mondială.

    Noua prognoză a Băncii Mondiale este revizuită în scădere uşoară pentru România, estimările anterioare indicând creşteri de 5,1% în 2016 şi 3,8% în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de puternic ar putea fi afectată economia României de suspendarea zonei Schengen

    România se află pe locul al 15-lea într-un top al impactului economic al suspendării Schengen, care clasifică 27 de state din UE, fără Marea Britanie, în funcţie de cât de puternic ar fi afectate comerţul intracomunitar, transporturile şi turismul de o întrerupere a circulaţiei libere, scrie Mediafax

    O suspendare a Schengen ar submina funcţionarea pieţei unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală şi de Est, Ţările Baltice, precum şi Belgia, Olanda şi Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiştilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.

    Cele mai puternice efecte negative vor fi resimţite de România pe filiera schimburilor comerciale şi traficului aerian, în timp ce dificultăţile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puţin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB şi a numărului redus de turişti străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oxford Economics a identificat cele mai mari riscuri pentru economia României: China şi Rezerva Federală a SUA

     Economia României ar urma să avanseze cu 3,8% anul acesta, pentru a încetini treptat la 3,2% anul următor şi la 2,9% în 2018, în timp ce pentru 2019 creşterea PIB este prognozată la 3,2%.

    “În cazul unei încetiniri puternice, situaţia din China se deteriorează, investiţiile fiind afectate pe mai multe canale. Şocul înregistrat de China se extinde către alte ţări, iar creşterea economiei globale coboară la numai 1,7% anul următor. Avansul economic al României încetineşte semnificativ faţă de scenariul de bază, din cauza cererii mai reduse pentru exporturi”, potrivit unui raport al firmei britanice de consultanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro