BusinessMagazin

Tag: echipe

  • Tineri manageri de top 2018: Bogdan Florea, director marcă Volkswagen Autoturisme, Porsche România

    Bogdan Florea conduce operaţiunile de vânzări ale mărcii Volkswagen Autoturisme în România. El conduce o echipă de patru persoane şi alte opt persoane îi raportează indirect, cu toţii având un impact asupra activităţii de 24 de distribuitori şi celor 100 de vânzători din reţeaua Volkswagen România.

    România este o piaţă importantă pentru producătorul german de automobile, fiind a treia ca importanţă din Uniunea Europeană, iar în 2017 „am vândut 15.000 de maşini noi marca Volkswagen şi am reuşit să contribuim la creşterea rentabilităţii distribuitorilor noştri până la o medie de peste 2% dacă ne raportăm la rentabilitatea comercială”.

    Bogdan Florea a pornit iniţial pe drumul informaticii, însă, într-un final, a ales ingineria economică în detrimentul electronicii. Apoi s-a angajat la Porsche România încă din timpul facultăţii, iar în 2010 a preluat funcţia de director marcă Volkswagen Autoturisme. „În poziţia pe care o ocup este nevoie să anticipezi, să adopţi soluţii de minimalizare a riscurilor, să identifici oportunităţi şi să acţionezi.”

    Pentru el, în afară de obiective şi cifre, cea mai mare satisfacţie a simţit-o atunci când proiectele iniţiate pe plan local au fost date exemple de bune practici sau „chiar preluate de colegii din sediul central”.

    Unde se vede peste 10 ani? „Nu-mi place să fac pariuri pe termen lung. Cred că mi-aş dori să fac în continuare ceea
    ce-mi place, să am la fel de multă curiozitate, exigenţă şi dorinţă de a face lucrurile să se întâmple.”

    37 de ani  
    director marcă Volkswagen Autoturisme  
    Porsche România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Cum arată una dintre cele mai cunoscute competiţii de tehnologie din lume. Atrage în fiecare an 40.000 de tineri ambiţioşi

    Imagine Cup este una dintre cele mai mari competiţii de tehnologie pentru studenţi din lume, care atrage la start în fiecare an aproape 40.000 de tineri ambiţioşi. Anul acesta, la finala desfăşurată în campusul Microsoft din Redmond, Washington, a participat şi o echipă formată din trei studenţi timişoreni.

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Tineri manageri de top 2018: Paul Neagoe, business manager, OLX

    Paul Neagoe este responsabil pentru coordonarea echipei OLX România şi conduce o echipă formată din peste 20 de oameni, în departamentele de marketing, vânzări, business intelligence, produs, suport clienţi şi moderare. Anul trecut, OLX a depăşit 4 milioane de anunţuri active într-o lună, a crescut numărul de utilizatori activi la peste 12 milioane şi a generat peste 7 milioane de interacţiuni pe lună între vânzători şi cumpărători.

    El îşi descrie parcursul profesional ca fiind unul „în viteză, lucru care a venit cu bucurii şi dificultăţi”. Înainte de OLX, Neagoe a lucrat în consultanţă la McKinsey & Company, unde spune că a înţeles ce înseamnă să fii adaptabil, obiectiv şi rezistent. „Şi acum, la OLX, unde am învăţat ce înseamnă cu adevărat un colectiv şi managementul cap-coadă al unui proiect de anvergură.”

    Paul Neagoe consideră că momentul cel mai dificil din cariera sa de până acum a fost începutul activităţii de consultant, deoarece „combinaţia dintre un nivel ridicat de stres, dorinţa mea de afirmare şi un context general dificil a dus la o perioadă de erori şi frustrări care veneau una după alta. Am învăţat din acele momente cum, poate contraintuitiv, atunci când stresul e ridicat, termenii limită apropiaţi, iar soluţiile neclare, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să iei o pauză şi să porneşti mai departe doar după ce ai o ordine clară în gânduri”.

    De asemenea, pentru el cea mai mare reuşită este faptul că a primit încrederea echipei OLX Group de a conduce businessul OLX. „Pentru mine, acest vot de încredere a însemnat aprecierea şi recunoaşterea eforturilor şi rezultatelor, precum şi şansa de a coordona un proiect în care cred foarte mult.”

    Peste 10 ani se vede implicat în start-up-uri, pasiune care a început în Olanda „când am străbătut ţara pentru a discuta cu start-up-uri, perioadă ce mi-a arătat cât de important este să ai o viziune şi o perspectivă clară asupra ceea ce vrei şi ce poţi să oferi”.

    26 de ani  
    business manager  
    OLX

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Dennis Biernatzki, director general, REWE România

    Incepând cu 2014, Dennis Biernatzki coordonează, împreună cu Daniel Gross şi Oliver Eifler, operaţiunile Rewe România, asigurându-se de dezvoltarea magazinelor Penny Market; în cadrul acestora lucrează peste 4.000 de angajaţi şi intră mai mult de 2 milioane de clienţi lunar. În mod direct, Biernatzki coordonează departamentele de maketing, calitate şi achiziţii ale companiei, în care lucrează circa 100 de angajaţi.

    „Deşi nu este cariera la care am visat în copilărie, trebuie să spun că am cel mai bun job din lume. Îmi place sportul şi, practicând multe activităţi sportive, visam la o carieră în acest domeniu”, rememorează directorul general al Rewe.

    Chiar dacă visa la o carieră sportivă, când a crescut, a înţeles că studiul economiei îi va oferi mai multe oportunităţi. Astfel, după ce a absolvit studiile de licenţă şi masteratul în economie la Universitatea Kiel, din Germania, şi a obţinut un masterat în economie internaţională de la Universitatea Cadiz, din Spania, a aplicat pentru un job în departamentul de achiziţii al unui retailer internaţional.

    A început de la nivelul de trainee şi a evoluat până a ajuns în departamentul international de achiziţii al companiei. În 2010 s-a alăturat Rewe pentru a conduce departamentul internaţional de achiziţii al Penny Market în cinci ţări: România, Bulgaria, Cehia, Austria şi Italia. În 2014 a evoluat în rolul actual, pas care a adus şi mutarea sa în România. 

    Dennis Biernatzki este de părere că un manager trebuie să fie capabil să ia decizii şi să aibă capacitatea de a le gestiona; o decizie greşită trebuie să fie urmată de soluţii: „Eu fac greşeli în fiecare zi – nu genul de greşeli care ar putea pune în pericol compania, dar greşeli din care pot învăţa pentru a merge mai departe. Deci încerc în fiecare zi să rămân pozitiv, să iau deciziile şi aşa pot măsura şi succesul”.

    38 de ani  
    director general
    REWE Romania (Penny Market)

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Tineri manageri de top 2018: Costin Stan, director general, AutoEco.ro

    La doar 21 de ani, Costin Stan a deschis un magazin online de piese auto, „fără să am experienţa în domeniul pieselor auto şi fără să ştiu prea bine ce este un magazin online”.

    A studiat piaţa şi magazinele online, dar şi offline, precum şi plusurile şi minusurile acestora. Apoi, în 2014, a deschis service-ul auto. „Mi-am dedicat doi ani pentru deschiderea, organizarea şi supravegherea acestui atelier, în tot acest timp neglijând puţin magazinul online, lucru pe care acum nu l-aş mai face.”

    Acum, AutoEco are o cifră de afaceri de 3 milioane de euro în 2017; Costin Stan se ocupă de dezvoltarea magazinului şi spune că este implicat direct în activităţile magazinului. „Fac achiziţiile de marfă, analizez fluxul de marfă şi cerinţele clienţilor. Sunt şeful de service al atelierului auto.”  În prezent, el coordonează o echipă de 50 de angajaţi, dintre care 25 sunt în departamentul de vânzări. „AutoEco.ro a crescut foarte mult în percepţia clienţilor ca un magazin de piese auto care oferă, pe lângă produse, şi consultanţă de specialitate în domeniul auto.”

    El povesteşte că momentul cel mai dificil a fost deschiderea service-ului auto şi gestionarea celor două ramuri ale businessului AutoEco. În acelaşi timp, el este mândru că a reuşit să ducă ambele componente ale businessului la un nivel de calitate mai mare decât al competitorilor săi.

    30 de ani 
    director general  
    AutoEco.ro (Motoreco Parts SRL)

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    După aproape 20 de ani de muncă în domeniul comunicării, Georgiana Gheorghe a ales să dezvolte un business pe placul românilor cu un ritm de viaţă alert: clătitele gata făcute, ce pot fi cumpărate direct de pe raftul magazinelor. Ea a lansat anul acesta businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima „fabrică de clătite ready made (gata făcute – n.red.)“.

    Afacerea Clatette este formată în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare. Tipul de business este B2B2C: Georgiana Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri cu care a semnat un contract.

    Georgiana Gheorghe a ales antreprenoriatul după zece ani de muncă în mediul corporatist, în domeniul comunicării: şi-a început parcursul profesional în cadrul companiei de produse farmaceutice A&D Pharma (2001-2007), iar ulterior a preluat rolul de communication manager la Danone România. A păstrat această funcţie până în 2012, când a început să dezvolte o afacere cu clătite.

    Antreprenoarea a întemeiat şi propria firmă de comunicare şi relaţii publice, Presage, de care se ocupă şi în prezent (Clatette face de altfel parte din grupul de firme cu capital românesc Presage şi Micro Food Company). Din punctul ei de vedere, secretele reuşitei se leagă de un cumul de factori: „Antreprenorii trebuie să fie perseverenţi, să creadă foarte mult în ideea lor; dacă nu cred, nu au şanse foarte mari de reuşită. În plus, trebuie să fie pregătiţi să muncească 12-18 ore pe zi; trebuie să fie pregătiţi de sacrificii, să fie pregătiţi să mănânce doar un covrig de dimineaţă şi următoarea masă să o ia peste mai multe de ore, să fie pasionaţi de ceea ce fac – dacă nu există aceste ingrediente, şansele de reuşită sunt mici“.

    39 de ani  
    Proprietar  
    Clatette

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Oana Ruxandra Nicolae, general manager, AFI Ploieşti

    Oana Nicolae avea mai puţin de 30 de ani când a preluat rolul de general manager al centrului comercial AFI Ploieşti, funcţie la care a aspirat încă de la începutul carierei.

    Absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, spune că din anul 2008, de când a început activitatea în acest domeniu, a ştiut că la un moment dat se va ocupa de un centru comercial. Parcursul ei profesional a început în cadrul companiei Jones Lang LaSalle, una dintre cele două companii de consultanţă imobiliară care au gestionat procesul de închiriere a spaţiilor din centrul comercial AFI Cotroceni în perioada premergătoare inaugurării. „În acea perioadă, foarte multe branduri importante se lansau pe piaţa din România, branduri pe care românii le puteau accesa doar în marile centre comerciale pe care le vizitau în vacanţe, în afara ţării.”

    În 2010 s-a alăturat echipei AFI Europe România, ca leasing manager. În 2015, după o perioadă de opt luni în care a făcut parte din echipa companiei de consultanţă imobiliară CBRE în calitate de head of retail leasing, s-a reîntors la AFI, ca general manager al centrului comercial AFI Ploieşti, inaugurat în anul 2013. „Au trecut trei ani de când ocup această funcţie şi pot spune că experienţele sunt cu atât mai interesante cu cât responsabilitatea a crescut.”

    Oana Nicolae spune că în viitor se vede activând în acelaşi domeniu, chiar dacă, spune ea, lucrurile vor arăta siguranţă altfel. „Întrebarea corectă ar fi: unde va fi retailul offline peste zece ani şi unde mă văd eu în acest context? Se vor schimba regulile jocului în condiţiile în care online-ul ia amploare, însă centrele comerciale vor continua să existe pentru că fac parte şi vor continua să facă parte din viaţa socială a oamenilor. Voi continua să mă adaptez, să anticipez şi să gândesc strategic pe termen lung”. AFI Ploieşti are o suprafaţă închiriabilă de 34.000 mp şi a generat un venit operaţional net de peste 5 mil. euro în 2017.

    31 de ani  
    general manager   
    AFI Ploieşti (parte a AFI Europe România)

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Răzvan Vasile, CEO, Alexandrion Trading

    Răzvan Vasile a preluat de la începutul lunii iunie 2018 funcţia de CEO al Alexandrion Trading, fiind responsabil de toată gama activităţi de vânzări, distribuţie şi marketing pentru tot portofoliul de produse al grupului Alexandrion – deopotrivă pentru cele din producţia proprie, dar şi pentru brandurile importate şi cele din familia Halewood România, afacerea cu vinuri preluată recent de Alexandrion.

    Licenţiat al ASE (2004) şi absolvent al unui master în cadrul aceleiaşi instituţii, CEO-ul Alexandrion a urmat şi cursurile unui EMBA în General Management în cadrul Tiffin University. El şi-a început cariera în 2005, în cadrul comerciantului german Metro Cash & Carry, ca asistent comercial al directorului de achiziţii nealimentare. În anii care au urmat, a fost promovat, mai întâi în funcţia de category manager (2008), apoi ca head of non food purchasing & merchandising department (2013). În 2014 s-a alăturat Alexandrion Group, preluând poziţia de group commercial director, pe care a deţinut-o până în vara acestui an, când i s-a încredinţat conducerea Alexandrion Trading.

    Alexandrion Group, cel mai mare producător de băuturi spirtoase de pe plan local, a început anul trecut să îşi dezvolte portofoliul şi să producă whisky single malt, devenind prima companie de pe plan local care produce un astfel de whisky. Primele produse vor ajunge pe piaţă peste aproximativ trei ani, după ce procesul de maturare va fi finalizat. Alexandrion Group, cel mai mare producător de spirtoase de pe plan local, este deja prezent pe piaţa de whisky cu brandurile importate Glenfiddich şi Grant’s.

    Un alt proiect al companiei este realizarea unei distilerii în New York, Statele Unite. Grupul va fabrica în America, sub acelaşi brand, gin, rom, whisky şi alte produse pentru piaţa americană şi va importa din România „produse etnice româneşti“, precum Saber Alexandrion şi Brâncoveanu Alexandrion.

    Compania are în portofoliu branduri proprii precum Alexandrion (brandy), Brâncoveanu (vinars), Alexander (votcă) sau Saber (băuturi tradiţionale – vişinată, afinată etc.), dar şi branduri importate precum Glenfiddich, Grant’s (whisky), Carpano (vermut), Piper-Heidsieck (şampanie) sau Bellman’s (gin).

    De asemenea, producătorul a deschis recent o bază dedicată operaţiunilor internaţionale la Nicosia (Cipru), ca urmare a dezvoltării companiei pe plan global. Producătorul de băuturi spirtoase are o fabrică în judeţul Prahova.

    37 de ani  
    CEO  
    Alexandrion Trading

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Mariana Grigore, quality director, JTI Manufacturing

    Mariana Grigore, care lucrează cu o echipă formată din 27 de persoane, dintre care trei îi raportează direct, spune că realizarea cea mai importantă din 2017 a fost „îmbunătăţirea cu peste 44% a răspunsurilor clienţilor noştri referitoare la calitate”. Fabrica de ţigarete în care lucrează exportă către 60 de ţări din întreaga lume.

    Pasionată de chimie încă din liceu, Mariana Grigore şi-a dorit încă de la acea vreme să fie inginer. Ulterior, în perioada practicii universitare (a absolvit Universitatea Politehnică), povesteşte ea, şi-a descoperit „apetitul” pentru industria alimentară. De atunci şi până acum, a lucrat în industria alimentară şi a bunurilor de consum: şase ani în fabricile de bere ale grupului InBev (în prezent Bergenbier), ca stagiar, apoi manager producţie, doi ani în grupul Intersnacks ca manager proiect la achiziţia fabricii Fiesta şi, deja de şapte ani, în JTI Manufacturing.

    Indică drept cel mai dificil moment numirea sa ca manager de producţie într-o fabrică de bere în Baia Mare, după numai un an de formare în cadrul programului de internship. „Aveam 25 de ani şi doar un an de experienţă. Plecasem de acasă, din Bucureşti, pentru prima dată, tocmai la Baia Mare, pentru a conduce un departament cheie, cel de producţie, cu 25 de angajaţi cu media de vârstă de aproximativ 40 de ani şi în proporţie de 80% bărbaţi. Pe lângă toate acestea, contextul general era dificil, fabrica devenind în anul respectiv sezonieră, adică funcţiona doar în perioada aprilie-septembrie, în restul timpului angajaţii fiind în şomaj tehnic. Viitorul fabricii era incert. Dacă stau să mă gândesc acum, nici măcar nu am avut un plan legat de cum şi ce voi face, dar nici nu m-am gândit că nu voi reuşi. Cred că optimismul şi încrederea veneau la pachet cu tinereţea.”

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Mariana Grigore spune că viaţa i-a arătat că e surprinzătoare, „iar eu m-am lăsat mereu surprinsă. Avem o zicală românească plină de sens: «Nu aduce anul ce aduce ceasul.» Peste zece ani mă văd făcând în continuare ceea ce îmi place”.

    39 de ani  
    quality director
    JTI MANUFACTURING SA

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.