BusinessMagazin

Tag: dreapta

  • De ce ating POLIŢIŞTII unul dintre farurile maşinii atunci când te trag pe dreapta

    Poliţiştii au anumite acţiuni de rutină atunci când opresc un şofer. Una dintre acestea este atingerea unui far din spatele maşinii.
    Legenda spune că obiceiul de atingere a farului are legătură cu trecutul poliţiei rutiere. Înainte de inventarea camerelor de supraveghere, poliţiştii erau destul de inventivi.

    Unul dintre motive ar fi prevenirea unor infracţiuni. Nu este un lucru neobişnuit ca şoferii să ascundă armele sau drogurile imediat ce aceştia au fost opriţi de către poliţie. Atingând lămpile din spate, agenţii aveau avantajul de a surprinde infractorii înainte ca aceştia să apuce să ascundă obiectele ilegale.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Un tablou de Leonardo da Vinci este licitat pentru o sumă colosală

    Tabloul a fost pictat în jurul anului 1500 şi este una dintre cele 15 picturi în ulei realizate de Leonardo. Lucrarea a fost precedată de două desene pregătitoare executate de artist. Pentru aproape 150 de ani, tabloul a dispărut şi a fost avansată ipoteza că ar fi fost distrus, scrie Mediafax.

    Acum câţiva ani, “Salvatorul lumii” (“Salvator mundi”) a fost identificat într-o colecţie americană şi a fost expus public pentru prima oară la National Gallery din Londra, la data de 11 noiembrie 2011.

    Până să i se piardă urma, tabloul a fost supus în repetate rânduri unor lucrări de restaurare, nu întotdeauna reuşite. Specialiştii au determinat că doar mâna dreaptă a lui Isus, cea care binecuvântează, nu a fost afectată de restaurările successive.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Partidul Popular, pe primul loc în preferinţele de vot înaintea scrutinului parlamentar din Austria

    Formaţiunea Partidul Popular (ÖVP) este creditată cu 33% din preferinţele de vot, potrivit sondajului realizat de Institutul OGM.

    Pe locul doi în preferinţele electorale se clasează Partidul Social-Democrat (SPÖ, centru-stânga), al cancelarului Christian Kern, cu 27%, urmat de formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ), cu 25%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tablou de Leonardo da Vinci este licitat pentru o sumă colosală

    Tabloul a fost pictat în jurul anului 1500 şi este una dintre cele 15 picturi în ulei realizate de Leonardo. Lucrarea a fost precedată de două desene pregătitoare executate de artist. Pentru aproape 150 de ani, tabloul a dispărut şi a fost avansată ipoteza că ar fi fost distrus, scrie Mediafax.

    Acum câţiva ani, “Salvatorul lumii” (“Salvator mundi”) a fost identificat într-o colecţie americană şi a fost expus public pentru prima oară la National Gallery din Londra, la data de 11 noiembrie 2011.

    Până să i se piardă urma, tabloul a fost supus în repetate rânduri unor lucrări de restaurare, nu întotdeauna reuşite. Specialiştii au determinat că doar mâna dreaptă a lui Isus, cea care binecuvântează, nu a fost afectată de restaurările successive.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Poliţiştii britanici au oprit maşina unui rom din România şi au cerut actele. Când şi-au dat seama cine e pasagera din dreapta l-au arestat imediat

    Un bărbat de etnie romă, din România, îşi va petrece următorii şase ani în spatele gratiilor după ce a fost condamnat pentru întreţinerea de relaţii sexuale cu soţia sa în vârstă de 12 ani, care este însărcinată, informează site-ul EssexLive.

    În vârstă de 25 ani, de etnie romă, bărbatul s-a căsătorit cu minora în ţara lor de origine, anul trecut, înainte să se mute în Marea Britanie. Acesta a pledat vinovat, în faţa instanţei, pentru violarea fetei de 12 ani.
    Fata, despre care se crede că s-a întors în România, de când bărbatul a ajuns în custodia poliţiei, este însărcinată şi cel mai probabil va naşte în zilele următoare.

    Procurorul Jamie Sawyer a declarat, în faţa judecătorilor, că vârsta minimă legală pentru consimţire este de 16 ani.
    “Aceştia s-au întâlnit în România şi, potrivit victimei, niciunul nu s-a plâns de diferenţa de vârstă. Ea s-a întors în România, iar inculpatul spune că îşi doreşte să reia relaţia cănd va fi posibil”, a spus Sawyer.

    Situaţia a ajuns în atenţia poliţiei când agenţii de la rutieră au oprit o maşină, în care se aflau inculpatul, minora şi alţi doi copii. Pe măsură ce investigaţia a continuat, poliţiştii au căutat adresa la care bărbatul trăia cu victima sa, în Epping, şi au găsit o încăpere mică, cu pat dublu, care era împărţit de cei doi. Ulterior, bărbatul a fost luat în custodia poliţiei. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Un pensionar şi o lesbiană au aruncat în aer scena politică din Germania şi au băgat în Parlament un partid de extremă dreaptă

    Candidatul propus pentru cancelar din partea partidului, Alexander Gauland, este un pensionar care cere Germaniei să revină la gloria trecută şi care se mândreşte cu realizările militare ale naziştilor. El este anchetat de poliţie pentru instigare la ură rasială, în timp ce partidul este monitorizat de serviciile de spionaj germane, pe motiv că ar putea fi un pericol pentru constituţie.
     
    Totuşi, sondajele arată că partidul va câştiga între 60 şi 85 de locuri în Parlament, pentru prima oară din 1961 când un partid de extremă dreaptă reuşeşte să intre în Bundestag.
     
    Un studiu realizat de institutul Duisburg arată că dintre cei 235 de candidaţi ai AfD, 98 de ei sunt de extremă dreaptă, iar 40 sunt moderaţi. 97 dintre candidaţi sunt atât de discreţi încât este greu de catalogat care sunt înclinaţiile lor politice.
     
    În prezent, partidul este condus de Alice Weidel, în vârstă de 38 de ani, şi de Alexander Gauland, în vârstă de 78 de ani. Alice Weidel, una dintre cele mai influente voci din AfD, şi implicit acum din Germania, are un doctorat în economie, a lucrat pentru Goldman Sachs şi Allianz Global Investors şi a trăit în China timp de şase ani. Ea s-a alipit prima oară de AfD pentru că era un partid care se opunea monedei euro.
     
    Ea a continuat să o critice pe Angela Merkel pentru politica de imigraţie, şi a numit-o chiar ”nebună”, spunând despre cancelarul german că ”este în fruntea unui guvern fără cap, care nu ştie ce face”.
     
    Weidel este o lesbiană declarată şi într-un parteneriat civil cu o femeie. Ea susţine că minorii germani nu ar trebui învăţaţi despre homosexualitate decât după pubertate.  
     

  • Merkel îl îndeamnă din nou pe Martin Schulz să accepte negocieri pentru prelungirea coaliţiei

    După aflarea rezulatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat duminică seară intenţia de a trece în opoziţie. Însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia privind trecerea în opoziţie, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale.

    Luni, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opţiune decât să treacă în opoziţie “pentru a apăra democraţia de cei care exprimă dubii asupra ei şi o atacă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un pensionar şi o lesbiană au aruncat în aer scena politică din Germania şi au băgat în Parlament un partid de extremă dreaptă

    Candidatul propus pentru cancelar din partea partidului, Alexander Gauland, este un pensionar care cere Germaniei să revină la gloria trecută şi care se mândreşte cu realizările militare ale naziştilor. El este anchetat de poliţie pentru instigare la ură rasială, în timp ce partidul este monitorizat de serviciile de spionaj germane, pe motiv că ar putea fi un pericol pentru constituţie.
     
    Totuşi, sondajele arată că partidul va câştiga între 60 şi 85 de locuri în Parlament, pentru prima oară din 1961 când un partid de extremă dreaptă reuşeşte să intre în Bundestag.
     
    Un studiu realizat de institutul Duisburg arată că dintre cei 235 de candidaţi ai AfD, 98 de ei sunt de extremă dreaptă, iar 40 sunt moderaţi. 97 dintre candidaţi sunt atât de discreţi încât este greu de catalogat care sunt înclinaţiile lor politice.
     
    În prezent, partidul este condus de Alice Weidel, în vârstă de 38 de ani, şi de Alexander Gauland, în vârstă de 78 de ani. Alice Weidel, una dintre cele mai influente voci din AfD, şi implicit acum din Germania, are un doctorat în economie, a lucrat pentru Goldman Sachs şi Allianz Global Investors şi a trăit în China timp de şase ani. Ea s-a alipit prima oară de AfD pentru că era un partid care se opunea monedei euro.
     
    Ea a continuat să o critice pe Angela Merkel pentru politica de imigraţie, şi a numit-o chiar ”nebună”, spunând despre cancelarul german că ”este în fruntea unui guvern fără cap, care nu ştie ce face”.
     
    Weidel este o lesbiană declarată şi într-un parteneriat civil cu o femeie. Ea susţine că minorii germani nu ar trebui învăţaţi despre homosexualitate decât după pubertate.