Tag: donatii

  • Cel mai mare cadou din lume

    Când Warren Buffett avea 20 de ani a studiat biografia titanilor în afaceri din Statele Unite ale Americii, de la J.P.Morgan la John D. Rockefeller şi Andrew Carnegie. A fost atras, în primul rând, de abilitatea lor de a acumula averi impresionante. Ce l-a intrigat a fost şi faptul că ei au devenit filantropi. Rockefeller şi fiul său, Rockefeller Jr., au donat milioane pentru vindecarea bolilor, au lansat campania revoluţiei verzi în agricultură şi au înfiinţat nenumărate programe artistice şi culturale. Carnegie a fondat primul sistem de biblioteci al ţării şi a înfiinţat prima sală de concerte, ghidându-se tot timpul după deja celebrele cuvinte “Omul care moare bogat, moare în ruşine”.

    Într-un fel sau altul, ne facem mereu idei despre cum avem de gând să procedăm dacă se întâmplă să devenim bogaţi, spune Buffett. Pentru mine s-a întâmplat la 20 de ani, când citeam ce au făcut alţii. În ultimul an, Buffett a dus filantropia la extrem şi a trasat o nouă revoluţie în lumea cadourilor. La lansarea Giving Pledge, din iunie 2010, un proiect comun fondat alături de partenerul şi prietenul său Bill Gates, Buffett a deblocat miliarde de dolari pentru cauze nobile. În scurt timp, The Pledge aducea în agenda publică o nouă temă de dezbatere – ce înseamnă suficient când e vorba de a dărui – şi a creat cea mai puternică mişcare filantropică din SUA de la faimosul Gospel of Wealth al lui Andrew Carnegie din 1889.

    The Pledge (Jurământul) este în esenţă o structură extrem de simplă: membri săi trebuie să fie miliardari şi să se angajeze să doneze jumătate din veniturile lor în fiecare an până la sfârşitul vieţii. Până în prezent, 69 de miliardari au aderat la organizaţie, reprezentând valoaric mai bine de 150 de miliarde de dolari în donaţii. Numărul este “mult peste” ce se aşteptau Gates şi Buffett, după cum spune cel din urmă. Donatorii aleg destinaţii şi cauze diverse pe care aleg să le sprijine: de la lupta împotriva cancerului, până la înfiinţarea şcolilor evreieşti sau construirea de adăposturi pentru orfani. Ei sunt totuşi uniţi de misiunea lor: să inspire cât mai mulţi oameni bogaţi să se implice în acte de caritate.

    Buffett spune că în timp ce mulţi dintre donatori şi-au asumat deja faptul că îşi vor dona jumătate din venituri, alţii au evitat să promită un număr exact. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, nu a anunţat niciodată vreun act de caritate, până să devină membru The Pledge în decembrie 2010. El a anunţat atunci că oferă 100 de milioane de dolari pentru sistemul public de învăţământ din New Jersey. Buffett spune că adevăratul succes al The Pledge va ieşi la lumină odată cu trecerea timpului, când un viitor Warren Buffett va citi online scrisorile semnatarilor şi va păşi pe urmele lor. “Ceea ce sper e că tinerii de 20, 30, 50 de ani vor fi influenţaţi de acest proiect. Speranţa este ca o mare parte din populaţie va dona o mare parte din venituri către cauze nobile.”

    Peste timp, Buffett şi Gates nu vor altceva decât să crească rata donaţiilor din SUA. Nu va fi uşor. Deşi e lipsit de durere pentru milionari să renunţe la jumătate din avere, spune Buffett, foarte mulţi se tem să promită în scris o anumită sumă. Dacă afacerile n-o să le mai meargă? Dacă se opun copiii lor? Dacă vor să investească în creşterea businessului şi nu în acte de caritate?

    În discuţiile sale cu prietenii miliardari, Buffett le spune adesea că nu au niciun beneficiu dacă amână promisiunile caritabile: “Argumentul meu pentru tipii care-mi spuneau că încă nu sunt pregătiţi a fost simplu: gândeşti mai bine la 70 de ani decât la 95 când îţi stă şi Anna Nicole Smith în braţe.”

    În acelaşi registru, miliardarul John Paul DeJoria, membru şi el al The Pledge, rezumă esenţa crezului proiectului: “Ce îl face inovativ e puterea grupului de a inspira atâţia oameni, într-un mod în care n-ai putea să o faci de unul singur. Avem de ales. Putem să ne facem copiii miliardari şi să-i distrugem. Sau putem să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem şi să răspândim binecuvântarea în jurul nostru. Cred cu tărie că neîmpărţit, succesul devine eşec.”

  • Cine sunt victimele neştiute ale crizei financiare (VIDEO)

    Aşa stau lucrurile în cazul unui număr mare de măgari, folosiţi la diverse munci, cum ar fi căratul de alimente sau lemne de foc ori plimbatul turiştilor care vizitează Marea Britanie, scrie the Wall Street Journal. În ajutorul lor vin însă cetăţenii britanici, mari iubitori de asemenea animale, care îi iau şi îi duc la adăposturile speciale deschise pentru măgari. Din păcate, nu există cifre exacte cu privire la numărul măgarilor abandonaţi, din moment ce nu toţi proprietarii sună la organizaţii de protecţia animalelor rugându-le să-i preia, ci îi lasă pur şi simplu pe marginea drumului să se descurce singuri.

    Printre norocoşi se numără Christoforos şi Fotis, care au ajuns în Marea Britanie cu paşapoarte de cai, fiindcă legea din ţară nu prevede rubrică separată pentru măgari; o instituţie de binefacere, Saving Greek Animals a strâns bani pentru a-i ajuta să emigreze. Cei doi sunt acum vedetele domeniului Angmering Park, deţinut de o membră a aristocraţiei britanice şi îşi petrec timpul în compania a şapte tovarăşi din aceeaşi specie.

    La rândul său, The Donkey Sanctuary din Devon finanţează o organizaţie din Grecia care încearcă să salveze măgarii părăsiţi, iar Greek Animal Rescue donează o parte din încasările anuale unui adăpost pentru măgari de pe Insula Kos.

    Vezi aici imagini live de la The Donkey Sanctuary, unde în acest an au fost primiţi nu mai puţin de 527 de măgari abandonaţi.

    Îngrijitorii şi voluntarii de la The Donkey Sanctuary scriu regulat pe blogul instituţiei şi adaugă şi clipuri, cum ar fi de pildă momentul “ceaiului de la ora cinci” pentru simpaticele animale, cu urări de Crăciun pentru cititori, însoţite de apelul la o donaţie pentru îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei calde pentru măgari.

  • Criza? Care criza? Profiturile lui Warren Buffett cresc cu 74%

    Profitul net al companiei a crescut la 3,4 miliarde de dolari,
    de la doua miliarde de dolari anul trecut, iar veniturile au sporit
    la 38,3 miliarde de dolari. O actiune i-a adus proprietarului 2.072
    dolari, fata de 1.195 anul trecut.

    In portofoliul Berkshire Hathaway au crescut companiile cu
    afaceri de productie, in special cele de inginerie si prelucare a
    metalului, precum si cele de servicii si comert.

    Buffett, in varsta de 80 de ani, este recunoscut in intreaga
    lume pentru abilitatea sa de a alege si a investi in companii care
    fac profituri importante. El locuieste in aceeasi casa de mai bine
    de 50 de ani si are un stil de viata cat se poate de modest. Pe de
    alta parte, fiecare intalnire a sa cu actionarii Berkshire Hathaway
    s-a transformat intr-un soi de pelerinaj, un eveniment de afaceri
    care antreneaza mii de oameni.

    Buffett, cu o avere estimata la circa 50 de miliarde de dolari,
    a donat numai in ultima luna doua miliarde de dolari. De altfel el
    a anuntat ca isi va dona 99% din avere, in special prin intermediul
    Fundatiei Bill & Melinda Gates.

  • Dati un ban pentru stiinta

    Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
    americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
    din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
    oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
    prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
    astfel de pasari, in functie de suma donata.

    La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
    Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
    funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
    stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
    acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
    pe care le sustine.

    Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
    chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
    de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
    celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
    le sunt aprobate de oameni de stiinta.

  • “Dati un leu pentru Ateneu” in era internetului

    Asa a aparut conceptul de “crowdfunding”, adica obtinerea de
    finantare in urma cererilor catre necunoscutii de pe internet – o
    solutie la care apeleaza muzicieni, artisti sau cineasti.

    Izvorat in parte din lupta impotriva pirateriei, in care o solutie
    era oferirea gratis a unei piese muzicale sau a unui album, urmand
    ca publicul sa-l plateasca pe artist cu cat voia si daca voia,
    “crowdfunding” este o metoda moderna de finantare pentru muzicienii
    sau cineastii care altfel nu ar putea sa-si lanseze creatiile, date
    fiind problemele cronice din finantarea culturii. Unii artisti au
    inteles repede ca apelul la comunitati online le-ar putea rezolva
    problemele banesti. Asa se face ca o trupa ca Marillion si-a lansat
    deja cateva albume cu bani de la fani, in timp ce in domeniul
    cinematografic sunt deja realizatori care si-au finalizat creatiile
    prin crowdfunding.

    Nu e de mirare astfel ca au aparut si intreprinzatori care s-au
    gandit ca ar putea castiga din intermedierea intre cei ce cauta
    bani pentru proiecte si publicul larg cu potential de finantare. Au
    aparut site-uri specializate, intre care unul intitulat sugestiv
    Feedthemuse.net (“Hraniti muza”) sau Rockethub.com (ambele au
    pornit de la muzica si in prezent pot fi utilizate pentru orice
    proiect de creatie), Slicethepie.com ori Sellaband.com, printre
    primele axate pe lansarea de tineri muzicieni. Un site foarte
    important, care s-a impus in ultima vreme, este Kickstarter.com,
    gratie caruia intreprinzatori privati si-au gasit finantari de pana
    la un milion de dolari, chiar daca domeniile lor de actiune n-au
    nicio legatura cu muzica sau filmul, ceea ce sugereaza ca solutia
    de “crowdfunding” ar putea fi aplicata si de alte companii decat
    cele din industria culturala.

    Modelul utilizat de aceste site-uri este in general de tipul “totul
    sau nimic” – solicitantii de fonduri trebuie sa stabileasca o suma
    pe care o doresc, apoi solicitantii primesc banii daca se strange
    toata suma, iar daca nu, atunci banii se intorc la cei ce i-au
    donat.

  • Cel mai mare filantrop al politicii romanesti – Lorant Para

    Doar 34 de ani are cel mai mare filantrop al politicii
    romanesti. “Sunt sigur ca nu sunt cel care a contribuit cel mai
    mult, pentru ca unii dintre cei care au donat au dorit sa ramana
    anonimi. Eu nu mi-am pus aceasta problema pentru ca nu am nimic de
    ascuns.” Lorant Para este secretar general adjunct in Ministerul
    Mediului si a contribuit la “diminuarea efectelor crizei economice”
    cu aproape un miliard de lei vechi. De fapt, la momentul
    infiintarii, in vara anului trecut, scopul fondului era tocmai
    acesta. Dupa cum precizeaza oficialii din Ministerul de Finante,
    sumele donate de persoanele fizice pentru contracararea crizei
    constituie insa venituri ale bugetului de stat si nu sunt alocate
    unei cheltuieli bugetare anume.

    Era luna iunie cand Emil Boc le cerea secretarilor de stat si
    consilierilor care reprezinta statul in companii cu capital
    minoritar de stat si in institutii financiare precum CEC si
    Eximbank sa isi doneze indemnizatia de participare la sedinta. Boc
    solicita totodata ministrilor sa ii schimbe din functie pe acei
    demnitari care refuza.


    “Premierul nu avea cum sa ne schimbe din functie daca nu donam
    banii, dar oricum, eu m-am conformat”, spune Lorant Para. Intrebat
    daca ar fi contribuit la Fondul Solidaritatea in lipsa sfatului
    ferm al prim-ministrului, Para evita un raspuns si repeta “m-am
    conformat”, insa completeaza ca probabil s-ar fi indreptat spre
    ajutorarea celor afectati de inundatii, deci o cauza cu un obiectiv
    mai concret. Cat timp destinatia banilor stransi in contul Fondului
    este greu de identificat, iar sumele cheltuite nu s-au indreptat
    spre un tel palpabil, e greu de crezut ca demnitarii ar mai fi
    donat de bunavoie asemenea sume. Totusi, oficialul de la Mediu
    “crede si spera” ca banii vor fi folositi in sensul initial si nu
    isi vor gasi un alt drum.

    “Un miliard de lei vechi, deci 25.000 de euro, nu e o suma mare,
    iar asemenea sume oricum se doneaza partidelor politice”, declara
    sociologul Alfred Bulai. El spune ca actul donarii e “o gluma”,
    pentru ca premierul poate oricand sa-i demita pe cei care nu ii
    respecta ordinele, iar sumele donate se recupereaza din alte parti.
    “Daca Boc vrea sa schimbe toti secretarii de stat pana la ora 12,
    ei pleaca acasa”, explica Bulai. Cat despre modul cum vor fi
    folositi banii, sociologul vorbeste despre o situatie similara cu
    orice ban dat statului. Asa se face ca, spune Bulai, banii intra
    intr-o zona vaga unde nu mai au nicio urma de supraveghere. Sumele
    mari destinate solidaritatii ar putea veni de la oamenii de
    afaceri, insa cat timp in alte tari banii sunt justificati pana la
    ultimul cent, iar in Romania nu se intampla asta, doar politicienii
    mai doneaza pentru asemenea cauze.

    Dovada: corporatiile prefera sa nu se imprieteneasca cu statul,
    ci ajuta ONG-uri, iar asta se vede si in contributia la fond. Cele
    mai mari donatii, dupa cea a UDMR-istului, au fost cele ale lui
    Bogdan Dragoi (83.000 de lei), Constantin Stafie (63.000 de lei),
    Gheorghe Ionescu si Traian Basescu (32.000 de lei). “De fapt, e o
    terapie de imagine care vrea sa sugereze o solidaritate a clasei
    politice fata de cetatenii afectati de taierile de salarii si
    concedieri”, concluzioneaza Alfred Bulai.

  • Cum si-a bagat recesiunea coltii in cauzele nobile

    n copil de nici opt ani statea sprijinit de peretele de la
    intrarea in Gara de Nord din Bucuresti. Marius fugise de acasa din
    Moldova, speriat de bataile zilnice din familia sa. Povestea se
    intampla in urma cu mai bine de un deceniu, cand cei de la Salvati
    Copiii l-au gasit pe Marius colindand confuz cladirea umeda a
    garii. Gasit in Bucuresti de un adult “prietenos”, copilul fusese
    atras intr-un apartament inchiriat de un strain, care l-a vazut
    lipsit de aparare si l-a abuzat. “E cel mai special caz, unul care
    ni s-a lipit tuturor de inima”, isi aminteste Gabriela
    Alexandrescu, presedintele executiv al Salvati Copiii. De cand a
    scapat din mediul infiorator unde a crescut, tanarul a mai fugit,
    s-a mai intors, dar daca spunem ca acum Marius munceste, si nu
    oricum si oriunde, ci tocmai in Olanda, unde e asistent social,
    vedem ca scepticismul general cand vine vorba de viitorul copiilor
    strazii poate sa fie infirmat.

    Marius a fost doar unul din cazurile de copii care au avut sau
    au nevoie de ajutor, iar banii pentru asemenea cauze nobile ar
    trebui sa scape de grila necrutatoare a recesiunii. Si totusi,
    lipsurile se simt. In apropierea Craciunului, i-am gasit pe cei de
    la Salvati Copiii in febra pregatirilor pentru Festivalul Brazilor
    de Craciun, eveniment anual in care companiile liciteaza pentru
    brazi decorati de designeri cunoscuti. Mai exact, pentru 2010,
    designerii au creat 25 de brazi inediti, care au atras aceeasi suma
    ca in 2009. Gabriela Alexandrescu isi aminteste de anul de glorie
    2007, cand Salvati Copiii a numarat din vanzarea brazilor 576.000
    de euro. In 2008, suma a coborat la 360.000, iar in 2009 din
    eveniment s-au adunat doar 275.000 de euro.

    “Cred ca fiecare se simte apropiat de cauza copiilor si ar fi
    ciudat sa nu fie asa. Nu ai cum sa nu crezi ca trebuie sa implici,
    cand vezi in ce conditii traiesc unii copii. Iar cand ii vezi,
    devii si mai implicat si vrei sa faci si mai mult”, incepe
    directorul Salvati Copiii discutia cu BUSINESS Magazin. Ea
    povesteste ca, in afara faptului ca nu au asigurate cele necesare
    unei supravietuiri decente, din cauza saraciei, copiii preiau toata
    tristetea si nervozitatea parintilor si a celor din jurul lor. Cei
    mici simt orice schimbare si traiesc intr-un mediu in care starea
    emotionala a adultilor se rasfrange si asupra lor. Traind intr-un
    mediu nesigur, exista tot mai multi copii cu probleme de
    inadaptabilitate sociala si depresie, iar asta le creeaza probleme
    la scoala si in relatia cu ceilalti.

    Bugetul anual nu a fost insa atat de grav afectat, pentru ca
    ONG-urile au sesizat repede noile tendinte din sfera donatorilor si
    au vazut ca firmele au mai mult interes sa dezvolte un proiect
    specific, sa se identifice printr-o anumita campanie. Asa incat
    organizatiile nu mai promoveaza un intreg plan, ci il impart in mai
    multe proiecte pe care le ofera companiilor care doresc sa le
    sprijine. “Gradul de implicare e mai mare, se includ si voluntari,
    il comunica in interiorul companiei ca fiind proiectul lor”,
    explica directorul organizatiei Salvati Copiii.

    Toata lumea a devenit mai atenta la modul cum se cheltuiesc
    banii, pentru ca e greu de anticipat ce se va intampla cu afacerile
    in anii urmatori. “In lipsa fondurilor, incercam sa dezvoltam
    parteneriate unu la unu cu companiile interesate”, spune
    Alexandrescu. Unii vor sa investeasca in proiecte chiar in
    comunitatea unde isi desfasoara activitatea. In plus, informarea
    cetatenilor si a firmelor este si ea importanta, asa incat
    organizatiile incearca sa mediatizeze cat mai mult cadrul legal
    prin care se pot sprijini initiativele caritabile. “Daca presa ne
    sustine, potentialul este foarte mare. Legislatia fiscala pentru
    donatii nu este inca foarte cunoscuta, desi exista din 2004”, spune
    Carmen Uscatu, presedintele unui alt ONG, Salveaza Vieti. Si de
    multe ori aude din gura potentialilor donatori replici precum “Dar
    daca vine Fiscul peste noi?”.

  • Sfaturi pentru filantropii de la Hollywood

    Mai nou, unele apeleaza si la consultanti care sa le ajute in
    intreprinderile lor caritabile. Printre starurile care au recurs de
    ceva vreme la aceasta masura se numara Barbra Streisand sau Steven
    Spielberg, arata The New York Times.

    Cel mai cautat consilier in materie de chestiuni legate de operele
    de binefacere este Trevor Neilson, care se lauda cu o lista lunga
    de celebritati ce i-au cerut sfatul intr-un moment sau altul. Fost
    angajat la Casa Alba la departamentul insarcinat cu organizarea
    calatoriilor presedintelui Clinton, a lucrat apoi la diverse
    organizatii nonprofit, unde a colaborat cu personalitati ca
    miliardarul Richard Branson sau ca diplomatul Richard C. Holbrooke,
    cel care a fost implicat in incheierea pacii in Bosnia in
    1995.

    Primul contact cu o vedeta l-a avut in 2001, pe cand lucra la
    fundatia lui Bill si a Melindei Gates, unde a intermediat o
    intalnire intre Bono de la U2, aflat in cautarea unei donatii
    pentru un proiect de-al sau, si Bill Gates. Dupa cativa ani,
    dezgustat de birocratia din marile organizatii pentru care lucra,
    Neilson impreuna cu sotia si-au infiintat propria sa companie,
    Global Philanthropy Group in 2007, reusind sa adune clienti celebri
    care doreau sa urmeze modelul lui George Clooney sau Don Cheadle,
    apreciati pentru initiativele lor filantropice din Darfur.

    Cum cauzele nobile care ar merita sustinute sunt multe, un
    consultant ca Trevor Neilson s-a impus repede, consiliind vedetele
    cu privire la directia in care sa-si indrepte banii. Firma lui are
    angajati analisti, pe baza studiilor carora creeaza programe pentru
    clienti, ce presupun si participarea saptamanala la sedinte de
    instruire, pentru a-si putea sustine cauza aleasa. Printre clientii
    lui Neilson se numara Lenny Kravitz, Angelina Jolie, Brad Pitt,
    Shakira, Ben Stiller si altii.

  • 57 de miliardari din SUA doneaza in scop caritabil jumatate din avere

    Campania “Angajamentul de a Darui/The Giving Pledge” a fost
    lansata de Gates si Buffet in iunie.Acestia au cerut miliardarilor
    americani sa doneze cel putin jumatate din avere, in timpul vietii
    sau dupa moarte, si sa-si exprime public acest angajament printr-o
    scrisoare.Campania nu primeste fonduri si nici nu indica
    potenatiali beneficiciari ai donatiilor, dar cere miliardarilor un
    angajament moral de a-si dona o mare parte din avere in scopuri
    caritabile.Printre miliardarii care s-au alaturat campaniei se
    numara, Mark Zuckerberg si Dustin Moskovitz – cofondatori ai
    retelei de socializare Facebook, Steve Case – cofondator AOL, Carl
    Icahn, Ted Turner – fondatorul CNN, Michael Bloomberg, Larry
    Ellison – cofondator Oracle si producatorul de filme George
    Lucas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect rectificare: Electrica, Romgaz si Loteria Romana sa doneze la buget aproape un miliard lei

    Plata acestor donatii este prevazuta in proiectul primei
    rectificari bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.

    Documentul stabileste ca operatorii economici cu capital
    majoritar de stat pot dona la bugetul de stat, in cursul anului
    2010, sume neutilizate pana in prezent, aferente anilor precedenti,
    reprezentand surse proprii de finantare, constituite din profitul
    anilor precedenti, din sume rezultate din vanzarea activelor si
    participatiilor detinute la filiale, precum si sume din cota de 35%
    din pretul tonei de titei extras si al gazelor naturale livrate,
    care este folosita de companii pentru modernizarea productiei.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro