BusinessMagazin

Tag: donatie

  • Cum să donezi 1 miliard de dolari

    În prezent pe glob se află 1826 de miliardari în dolari, iar mulţi dintre ei şi-au întors privirea înspre filantropie, dar se pare că este mai dificil să donezi o parte din avere decât ar părea la prima vedere, scrie Financial Times.

    În urmă cu câteva săptămâni Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a devenit pentru prima oară tătic şi a împărtăşit acest moment pe reţeua socială. În plus, el a anunţat că-şi va dona 99% din averea sa către diferite cauze. Acest lucru a stărnit opinii şi dezbateri, în special în SUA, unde  filantropia a devenit o tradiţie a celor bogaţi. În prezent, societăţile încearcă să găsească echilibrul perfect între încurajarea filantropiei şi impozitarea averilor de către stat, pentru redistribuire.

    Însă pentru un filantrop în devenire apar următoarele probeleme: către ce organizaţii să doneze banii, către ce cauze, cât de rapid şi în ce fel să-şi doneze banii, la ce structuri legale ar trebui să apeleze. Până la urmă nu este chiar uşor să donezi 1 miliard de dolari.

    Chuck Feeney, fondatorul Duty Free Shoppers, este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi din lumea modernă. În 1984 şi-a transferat dreptul de proprietate al companiei către o fundaţie şi a impus ca toată averea sa să fie donată până în 2020. Astfel Feeney face parte dintre oamenii care preferă să doneze cât timp sunt în viaţă şi nu după moarte. Un astfel de model este opus celui tradiţional prin care miliardari pun bazele unor fundaţii prin care donează o parte din veniturile companiei de-a lungul anilor. Fundaţiile stabilite de oameni de afaceri precum Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon încă sunt printre cele mai mari fundaţii filantropice din lume, deşi fondatorii acestora au murit de mult timp. Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    Pe lângă faptul că acest model de a face donaţii este mai “fun” potrivit lui Feeney, acest model îi oferă o satisfacţie celui care donează banii deoarece acesta poate vedea efectele donaţiei.
    În plus, unele probleme necesită finanţare imediată – problemele din mediu înconjurător pentru care trebuie găsită o soluţie cât mai rapid până nu este prea tărziu.

    Rămâne problema „unde îmi trimit banii?” Averea poate fi redirecţionată către cauze generale precum Mark Zuckerber care vrea „să avanseze potenţialul uman şi să promoveze egalitatea în rândul tuturor copiilor” sau către un scop precis. Dustin Moskovitz, co-fondator Facebook, a finanţat GiveWell, organizaţie condusă de foşti analişti, astfel încât să poată cuantifica cele mai eficiente tipuri de filantropie. Un alt investor Facebook şi-a redirecţionat atenţia către bătălia împotriva cancerului, investind în imunoterapie.

    Alţi filantropi s-au orientat către politică. Paul Singer, fondatorul Elliot Management, a declarat pentru Financial Times că un filantropist trebuie să se folosească de toate instrumentele care-i stau la îndemână pentru a realiza schimbarea dorită, chiar şi intrarea în politică, cum a făcut şi Singer când a miliatat pentru drepturile homosexualilor. John Paulson, managerul unui fond de hedging, a decis să doneze 400 de milioane de dolari către universitatea unde a studiat. Un mod mai puţin controversat de a dona.

    Schimbarea la nivel de sistem este un obiectiv al multor filantropi de azi – este mai la modă decât construirea de spitale sau de finanţarea  unor muzee – dar acestă schimbare este dificilă de realizat. Iar de multe ori este nevoie de implicarea în politică. Pentru a realiza ceva, de multe ori, este necesară atragerea atenţei publicului, dar şi a politicienilor asupra problemei în cauză.
    Bill Gates  nu este doar unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, ci şi unul dintre cei care sunt dispuşi să-şi doneze averea către îmbunătăţirea umanităţii. Chiar şi Warren Buffet a fost impresionat de fundaţia lui Gates prin care a decis să doneze.

    Pierre Omidyar, fondatorul eBay, a refuzat modelul tradiţional de filantropie şi a renunţat la fundaţiile de caritate. El a decis să înfiinţeze Omiday Network, o societate cu răspundere limitată, fără privilegii fiscale, dar şi fără restricţii. Mai mulţi oameni i-au urmat exemplul printre care Laurene Powell Jobs şi, mai recent, Mark Zuckerberg. Pe scurt, Omidyar Network este o companie care investeşte în organizaţii non-profit, dar şi companii  pro-profit care prin produsele sau serviciile oferite îmbunătăţesc lumea.

    Rămâne de văzut care dintre metodele de filantropie sunt mai eficiente şi ce o să facă tinerii miliardari cu averile lor.

  • Credeaţi că Biserica Ortodoxă Română face mulţi bani? Într-un stat european, biserica a câştigat mai mult decât McDonald’s

    Veniturile Bisericii din Anglia sunt mai mari decât cele ale McDonald’s, potrivit unui studiu publicat ieri. Veniturile bisericii s-au ridicat la 1,4 miliarde de lire sterline în 2013, în vreme ce lanţul de restaurante a obţinut doar 1,37 miliarde de lire sterline.

    Cu alte cuvinte, Biserica din Anglia ar fi putut plăti fiecare Big Mac, McChicken sau McFlurry vândut de McDonald’s anul trecut în Marea Britanie.

    Majoritatea banilor provin din taxe pentru slujbe, închirierea unor spaţii, intrări la catedrale sau din vânzarea de suveniruri.

    Credincioşii din cele peste 12.000 de parohii au donat peste 751 de milioane de lire sterline, adică aproape 700 de lire fiecare.

    Chiar dacă venitul s-a ridicat la o valoare impresionantă, cheltuielile au fost şi mai mari, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Astfel, biserica a fost numită de cei de la DailyMail “una dintre cele mai puternice corporaţii din Regat”.

  • Povestea lui “James Bond al filantropiei”, omul care a donat 6 miliarde .”A făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”

    Charles Francis Feeney este recunoscut drept “James Bond al filantropiei”, deoarece acesta a donat de-a lungul anilor nu mai puţin de 6.3 miliarde de dolari. 

    Charles Feeney s-a născut într-o familie irlandeză-americană în 1931, în timpul marii depresii şi a dus o viaţă normală. Chuck Feeney şi-a făcut averea în calitate de co-fondator al Duty Free Shoppers Group. Practic, el alături de Robert Warren Miller au adus la suprafaţă conceptul de duty-free shopping în 1960. 36 de ani mai târziu, acţiunile celor doi au fost cumpărate de grupul Louis Vuitton Moet Hennessy cu 1,6 de miliarde. 

    Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    “Am avut o idee în mintea mea care nu s-a schimbat niciodată, aceea că trebuie să-ţi foloseşti bunăstarea pentru a ajuta alţi oameni. ” a spus el.

    În 2012, revista Forbes a spus despre el că “este omul care a făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”.

    Nu deţine o casă sau o maşină şi poartă un ceas Casio pe care l-a cumpărat cu doar 15 dolari.

    Averea sa din prezent este estimată la doar 1.5 milioane de dolari, bani pe care vrea să-i doneze până în 2020.

     

  • Cuplu care a hotărât să cheltuiască doar 6% din veniturile lor pentru a putea dona 100.000 de dolari oamenilor care chiar au nevoie

    Un cuplu din Statele Unite a hotărând să cheltuiască doar 6% din veniturile totale pentru a putea dona 100.000 de dolari în fiecare an organizaţiilor de caritate.

    Julia Wise şi soţul ei Jeff Kaufmann au donat din 2008 până acum un procent considerabil din venitul acestora. Julia Wise este asistent social, iar Jeff Kaufmann este inginer de software în cadrul Google. În 2013, venitul cumulat a fost aproximativ 245.000 de dolari.
    În acel an, cuplul a trăit doar cu 15.280 de dolari, excluzând taxele şi economiile, adică doar cu 6% din venitul din 2013.

    “Fiecare dolar pe care-l cheltuiesc este un dolar de care altcineva ar avea nevoie. Tot timpul am gândit aşa şi am fost norocoasă să găsesc pe cineva care gândeşte la fel.” a spus Julia Wise. “Şi eu şi Jeff ne pasă şi vrem să ajutăm lumea. Încă din timpul facultăţii am început să donăm o parte din venituri. Anul acesta vrem să donă 45%”, a adăugat ea.

    “Vrem să facem lumea mai bună şi credem că unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin donare către organizaţiile de caritate eficiente”, a spus Kaufmann.

    Cuplul a donat 49.000 de dolari în 2012, anul următor 98.000 de dolari, în 2014 suma s-a mărit la 128.000 de dolari, iar în 2015, până acum, cuplul a dat 55.000 de dolari. 

  • Viaţa incredibilă a co-fondatorului Facebook. De la arestat pentru consum de droguri la donaţie 600 de milioane de dolari

    Sean Parker a avut parte de succes de la o vârstă fragedă. La 19 ani a co-fondat Napster, serviciul de file-sharing, care a schimbat modul cum oamenii consumă muzică, scrie Business Insider.

    La 24 de ani era preşedintele Facebook, un start-up mic ce avea să devină un gigant, cea mai mare reţea de socializare din lume. Iar acum la 35 de ani, averea lui este estimată la 3 miliarde de dolari. Recent a lansat Brigade, o platformă socială care este menită să încurajeze implicarea civică, şi a donat 600 de milioane de dolari către propria fundaţie.

    De-a lungul drumului a avut parte şi de controverse. El a căpătat o reputaţie de petrecăreţ şi cheltuitor.
    Napster a apărut în 1999 şi curând a devenit una dintre afacerile cu cea mai rapidă creştere din toate timpurile. După mai multe procese pornite de către asociaţiile de muzică împotriva Napster, Parker a închis serviciul şi a fondat reţeaua sociala Plaxo. A fost demis doi ani mai târziu.

    În 2004 s-a alăturat Facebook, în perioada când încă era un start-up. Acesta a avut un cuvânt important de spus în strategia reţelei sociale. Anul următor a fost acuzat de posesie de cocaină. Chiar dacă nu a fost demonstrat, acest lucru a contribuit la plecarea sa de la conducerea Facebook, dar el a continuat să aibă un rol în creşterea companiei.Parker a fost interpretat de către Justin Timberlake în filmul “The Social Network” din 2010. El nu a fost mulţumit de felul cum a fost portretizat şi a declarat că filmul a fost “o lucrare de ficţiune”.

    În 2006 a devenit managing partner la “Peter Thiels Founders Fund” şi a ajutat Spotify să ajungă în Statele Unite.
    El nu a ezitat să-şi cheltuie averea. În 2011 el a plătit 20 de milioane de dolari pentru o casă denumită “Casa lui Bachus”. Înainte de achiziţie, Parker plătea chirie de 45.000 de dolari pe lună pentru casă.

    Sean Parker s-a căsătorit cu Alexandra Lenas în vara anului 2013. Ceremonia de trei zile ce a avut loc în pădurea din Big Sur, California a costat cuplul 4,5 milioane de dolari. Toţi cei 364 de invitaţi au fost îmbrăcaţi, pentru ceremonie, în costume ce aduceau a “Lord of The Rings”, făcute de designer-ul Ngila Dickson. Cuplul a mai făcut o achiziţie pentru colecţia de proprietăti. Au cumpărat casa lui Ellen DeGeneres din Los Angeles pentru 55 de milioane de dolari.

    Parker este şi filantrop, donând 600 de milioane pentru a lansa fundaţia “Parker Foundation”. De asemenea, el a donat 24 de milioane pentru un centru de cercetare a alergiilor şi 4,5 milioane pentru un program de cercetare pentru eliminarea malariei.
    “E una dintre persoanele cele mai generoase pe care le cunosc, dar şi una dintre cele mai excentrice”, a spus un coleg pentru Vanity Fair in 2010.

  • DNA: Bunurile date de PSD în Botoşani la inundaţiile din iulie 2010, provenite din infracţiune

    “La data de 9 iulie 2010, o delegaţie a Partidului Social-Democrat (condusă de preşedintele partidului Ponta Victor-Viorel şi din care a făcut parte vicepreşedinte acestuia, Dragnea Liviu, şi inculpatul Vanghelie Marian-Daniel) a vizitat zonele afectate de inundaţiile care au avut loc la începutul lunii iulie în judeţul Botoşani, prilej cu care bunurile livrate de inculpatul Dumitru Marin au fost puse la dispoziţia populaţiei afectate; se observă faptul că sponsorizarea acordată în mod formal Primăriei Sectorului 5 a fost folosită în scopuri politice, aducând un beneficiu de imagine inculpatului Vanghelie Marian-Daniel şi a partidului din care făcea parte”, notează procurorii în documentul citat.

    Aceştia mai arată că, în 2012, potrivit înţelegerii dintre Vanghelie şi Dumitru, acesta din urmă a suportat cheltuielile de renovare a sediilor PSD de la Unirii (situat lângă magazinul Cocor), Cotroceni (vila din strada Obedenaru, deţinută de societatea comercială Calex Business Grup S.R.L.) şi din zona şoseaua Alexandriei.

    “Inaugurarea celui dintâi dintre aceste sedii a avut loc la data de 30 mai 2012, în prezenţa preşedintelui partidului, Ponta Victor-Viorel, a primarului general al municipiului Bucureşti, Oprescu Sorin, şi a inculpatului Vanghelie Marian-Daniel”, se mai arată în documentul citat.

    Anchetatorii redau în actul transmis instanţei de judecată lista pe scurt a tuturor bunurilor, serviciilor, banilor şi a sponsorizărilor pe care Vanghelie le-a primit, în mod ilegal şi “necuvenit” de la omul de afaceri Marin Dumitru:

    “1) predarea de sume bani lichizi (cea mai mare parte a foloaselor fiind astfel asigurate);
    2) încheierea şi executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăţi comerciale controlate de către inculpatul Vanghelie Marian-Daniel ori în legătură cu care acesta avea un interes personal;
    3) cedarea părţilor sociale – şi, implicit, a patrimoniului – unei societăţi comerciale către persoane indicate de către inculpatul Vanghelie Marian-Daniel;
    4) transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel;
    5) achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale;
    6) darea de bunuri de valaorea (ceasuri);
    7) încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 Bucureşti, în vederea susţinerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru inculpatul Vanghelie Marian-Daniel;
    8) achitarea unor sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susţinerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare;
    9) suportare costurilor unor lucrări de renovare la obiective indicate de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel;
    10) suportarea costurilor de renovare la magazine aparţinând societăţii Fashion Brand management, controlată de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel;
    11) achitarea costurilor aferente unor petreceri private”.

    Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată, marţi, de DNA, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte.

    Marian Vanghelie se află în arest preventiv începând din 14 martie.

    În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

    Conform rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006 – 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5 din Bucureşti, ajutat de Mircea-Sorin Niculae şi parţial de Laura Ciocan, a cerut şi a primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro, reprezentând un “comision” de 20% din încasări.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.

  • Mark Zuckerberg şi soţia lui au donat 75 de milioane de dolari unui spital din San Francisco

    Anunţul a fost făcut vineri de către Mark Zuckerberg, pe contul său oficial de pe reţeaua socială Facebook, potrivit cnbc.com.

    “Considerăm că fiecare persoană merită să aibă acces la un sistem de sănătate de cea mai bună calitate”, a spus Mark Zuckerberg.

    El a precizat că San Francisco General Hospital este principalul spital public din San Francisco, oferind servicii oricărei persoane care trăieşte, munceşte sau vizitează acest oraş american.

    Prin intermediul acestui ajutor financiar, spitalul îşi va putea dubla dimensiunea camerei de primiri urgenţe, în care numărul de paturi va creşte de patru ori.

    Potrivit fundaţiei care reprezintă interesele San Francisco General Hospital, suma dăruită de familia Zuckerberg este cea mai mare donaţie privată pe care spitalul a primit-o de la deschiderea sa în 1994.

    Soţia lui Mark Zuckerberg, Priscilla, este absolventă a Universităţii de Medicină şi, în ultimii ani, şi-a finalizat rezidenţiatul ca medic pediatru la San Francisco General Hospital.

    Mark Zuckerberg este unul dintre miliardarii americani care au acceptat să doneze sume foarte mari din averile lor unor fundaţii de caritate, urmând exemplul fondatorului companiei Microsoft, Bill Gates.

  • Povestea afaceristului care “a spart” Banca Angliei

    Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.

    În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.

    Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.

    Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.

    Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.

    George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.

  • Dovada supremă că banii nu aduc fericirea. A renunţat la toată averea şi a plecat cu familia pe mare

    În 2011, Scott Leonard şi-a vândut casa din California, a donat aproape tot ce deţinea şi a făcut aranjamente pentru a-şi putea conduce afacerea de la distanţă.

    Şi-a luat soţia şi cei doi fii pe catamaranul “Three Little Birds” şi a început o călătorie de doi ani şi jumătate în Pacificul de Sud, relatează Business Insider.  

    “Sentimentul pe care l-am avut, atunci când am renunţat la tot, a fost unul de eliberare”, povesteşte Scott. “Nu realizezi cât de multe lucruri ai decât atunci când renunţi la ele”.

    Scott zbura o dată la trei luni acasă, pentru a se întâlni cu clienţii, iar în restul timpului se ocupa de business de pe catamaran. El a publicat o carte, numită “CEO-ul liber: programul în nouă paşi pentru a conduce un business fără să îţi distrugi viaţa”, prin care împărtăşeşte modul în care s-a ocupat de afacere doi ani şi jumătate.

    De-a lungul călătoriei, familia a vizitat locuri precum Panama, Insula Saint Kitts and Nevis sau Polinezia Franceză.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.