Tag: Donald Trump

  • Procesul privind demiterea lui Donald Trump începe marţi în Senatul Statelor Unite

    Procesul privind demiterea preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, începe marţi în Senatul american, iar liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell urmează să propună un calendar pentru desfăşurarea acestui proces, informează CNN.

    Este posibil ca marţi senatorii să decidă să discute unele dintre subiecte în spatele uşilor închise, în condiţiile în care regulamentul privind demiterea preşedintelui nu le permite să facă publice informaţiile din timpul procesului.

    Procesul va începe în mod oficial la ora 13:00, ora Washingtonului (ora 20:00, ora României, n.red.) şi se va desfăşura câte şase zile pe săptămână, de luni până sâmbătă.

    CNN notează că McConnel plănuieşte să le ofere câte 24 de ore senatorilor care susţin demiterea preşedintelui şi echipei de apărători a lui Trump pentru susţinerea cauzei. În opinia specialiştilor, această decizie ar indica faptul că republicanii din Senat şi-ar dori ca procesul să se încheie cât mai rapid, chiar înainte de discursul preşedintelui privind starea uniunii, programat pentru 4 februarie. Dacă Senatul nu va audia martori şi nu va solicita documente suplimentare, Trump ar putea chiar să fie achitat până la jumătatea săptămânii viitoare, notează sursa citată.

    Cu toate acestea, calendarul final după care se va desfăşura acest proces va fi stabilit după ce senatorii se vor reuni, în cursul zilei de marţi.

    Donald Trump este al treilea preşedinte american vizat de această procedură, după Andrew Johnson în 1868 şi Bill Clinton în 1999, care au fost achitaţi de Senat.

    Andrew Johnson a fost acuzat că, printre altele, l-a demis secretarul de Război împotriva voinţei Congresului. Johnson a scăpat la limită, lipsind doar un vot pentru a se întruni majoritatea necesară demiterii sale.

    Bill Clinton a fost pus sub acuzare pentru sperjur şi obstrucţionarea justiţiei, după ce a minţit despre natura relaţiei sale cu Monica Lewinsky, o fostă stagiară la Casa Albă. Însă, la finalul procesului, senatorii au votat împotriva demiterii.

    Un caz aparte este cel al lui Richard Nixon, al 37-lea preşedinte al SUA, care şi-a dat demisia în 1974, înainte de a fi inculpat în urma scandalului Watergate.

    Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a decis inculparea preşedintelui Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. Cazul va ajunge în Senatul SUA care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit. Demiterea preşedintelui Donald Trump este improbabilă în contextul în care Partidul Republican deţine majoritatea în Senatul SUA.

  • Un singur preşedinte american a fost mai puţin popular ca Donald Trump în prima lună din anul realegerilor

    Deşi este aproape de ultimul loc, preşedintele american Donald Trump îi poate mulţumi lui Gerald Ford că nu are cea mai mică rată de încredere înregistrată vreodată în prima zi din anul realegerilor, scrie MarketWatch.

    Potrivit indexului prezidenţial realizat de FiveThirtyEight, doar 42,6% dintre americani sunt încântaţi de performanţa preşedintelui Trump, număr tipic pentru liderul în exerciţiu de la Casa Albă, însă conflictele recente din Iran ar putea să îi crească cifrele în rândul alegătorilor.

    Indexul colectează date din 1948 până în prezent, preşedintele Gerald Ford având cea mai mică rată de încredere înregistrată vreodată la începutul anului 1976, mai exact 39,3%. Cu câteva procente peste preşedintele Trump este Barack Obama, cu 45,7% rată de încredere la începutul anului 2012.

    În vârful clasamentului se află Lyndon B. Johnson, texanul preluând preşedenţia imediat după asasinarea lui John F. Kennedy. La începutul anului 1964, înregistra o rată de încredere de 76%. Pe locurile doi şi trei se află Dwight Eisenhower cu 75,5% şi George W. Bush cu 56,7%, procentre înregistrate la începutul anului 1956 şi, respectiv, 2004.

    Chiar dacă Donald Trump nu este pe cât de popular şi-ar dori să fie la la începutul unui an prezidenţial, nici Barack Obama nu înregistra cifre mai bune în 2012, reuşind într-un final să se impună în faţa republicanului Mitt Romney. Aşadar, şansele lui Trump rămân încă în picioare, chiar dacă războiul comercial cu China i-a şifonat semnificativ imaginea în Statele Unite.

    Toţi preşedinţii cu o rată de încredere în medie de 48,4% la începutul anului electoral au fost realeşi, în timp ce candidaţii cu o medie de sub 43,6% au pierdut. Totuşi, în 1948, Harry Truman reuşea să fie reales după ce înregistrase la începutul lunii ianuarie o rată de 39,6%.

  • Bursele americane au atins maxime record după discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran. Investitorii aşteaptă un acord comercial Beijing – Washington

    Principalii indici de pe Wall Street au atins maxime record în şedinţa de tranzacţionare de joi, pe fondul unei uşoare relaxări în legătură cu tensiunile din Iran – unde americanii l-au asasinat pe generalul Qassem Soleimani, considerat al doilea om din stat după Ayatollah – ceea ce se corelează cu aşteptările optimiste ale investitorilor referitoare la semnarea unui acord comercial Beijing – Washington.

    Sentimentul de relaxare s-a instalat încă de miercuri când preşedintele Donald Trump a adresat un discurs public în care a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan, după ce o serie de rachete au lovit baze militare americane din Irak.

    Riscul de confruntare directă iminentă între Washington şi Teheran a scăzut momentan, „chiar dacă riscurile pe termen lung ale unui război asimetric sunt necunoscute”, notează John Hardy, strateg în cadrul Saxo Bank.

    Toţi cei trei indici bursieri majori din SUA au atins maxime record şi au închis şedinţa de tranzacţionare pe maxime record.

    Indicele S&P 500 a închis şedinţa de tranzacţionare de joi cu un avans de 0,7%, evoluţie încurajată de sectorul de tehnologie. Indicele companiilor de tech, Nasdaq, a înregistrat o creştere de 0,8% la finalul şedinţei. În acelaşi timp, indicele industrial Dow Jones a închis şedinţa pe o creştere de 0,7%, la un pas de pragul de 29.000 de puncte.

    Sentimentul de pe Wall Street a fost conslidat în contextul în care negociatorii oficiali ai Chinei ajung la Washington săptămâna viitoare pentru a semna o „faza unu” al unui acord comercial preliminar între SUA şi China.

    În Europa, indicele DAX a închis şedinţa la Frankfurt cu o creştere de 1,3%, în timp ce indicele continental Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,3%.

    Cererea pentru aşa-numitele „active sigure” – care creşte atunci când se adună tensiunile şi incertitudinea – a încetinit. Preţul aurului a scăzut cu 0,2%.

    Petrolul s-a stabilizat joi după ce a scăzut miercuri cu circa 4% – evoluţie care a urmat unei creşteri bruşte – cu petrolul Brent fiind cotat la 65,41 dolari per baril.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

  • Discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran a calmat momentan investitorii: Bursele continuă să „respire” şi se îndreaptă spre noi recorduri

    Pieţele de acţiuni au înregistrat creşteri la nivel global, joi, în timp ce preţurile petrolului par a se fi stabilizat momentan, după discursul livrat de preşedintele american Donald Trump referitor la tensiunile din Orientul Mijlociu.

    Bursele americane au atins noi recorduri în timpul şedinţei de tranzacţionare de mericuri după ce preşedintele american Donald Trump a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan – după atacul cu rachete asupra bazelor militare americane din Irak, potrivit FT.  

    Sentimentul de calm, după câteva zile în care investiorii s-au confruntat cu o incertitudine alarmantă, continuă să se menţină joi.

    Indicele DAX din Germania a crescut cu 1,4%, în timp ce indicele Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,4%. Cererea pentru aşa-numitele active „sigure” – care creşte în momentele de incertitudine – s-a domolit. Preţul aurului a scăzut cu 0,6%.

    Preţurile petroului, care au scăzut cu circa 4% la 65,5 dolari per baril miercuri, se menţin stabile astăzi.

    „Chiar şi o pace incertă, ca cea în care pare că am intrat acum, este suficientă pentru ca investitorii să se simtă în siguranţă momentan”, notează analiştii Rabobank.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

     

     

  • Iranienii pun o recompensă de 80 de milioane dolari pe „capul” lui Donald Trump după asasinarea generalului Qassem Soleimani

    Unul dintre fanii generalului iranian Qassem Soleimani, pe care americanii l-au asasinat la începutul anului, anunţă o recompensă de milioane de dolari pentru „capul” preşdintelui american Donald Trump, încât naţiunea iraniană continuă perioada de doliu în numele fostului comandant al Trupelor Quds, potrivit Newsweek.

    „Suntem 80 de milioane de iranieni. Dacă fiecare dintre noi pune deoparte câte un singur dolar american, vom avea 80 de milioane de dolari americani pe care îi vom da oricui ne va aduce capul (n.r: lui Trump) pentru această sumă”, a spus unul dintre fanii lui Qassem Soleimani în oraşul iranian Mashhad, pe unde a trecut înmormântarea generalului irnanian.

    Străzile Teheranului au fost luate cu asalt, luni, pentru înmormântarea celui de-al doilea cel mai important om din Iran, după Ayatollahul Ali Khamenei, care a fost asasinat de americani, vineri, într-un atac cu drone din Bagdad, Irak.

    Nu există dovezi că o asemenea recompensă ar fi susţinută de regimul de la Teheran. Până acum, guvernul iranian a promis că se va răzbuna pentru asasinarea lui Soleimani, dar niciun oficial al statului nu l-a ameninţat personal pe preşedintele american Donald Trump.

     

     

     

  • Reacţia lui Vladimir Putin la punerea sub acuzare a lui Donald Trump

    “Este improbabil ca politicienii republicani să încerce să înlăture de la putere un reprezentant al propriului partid în baza a ceea ce sunt, în opinia mea, motive complet fabricate”, a declarat Vladimir Putin.

    Camera Reprezentanţilor a decis inculparea preşedintelui Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului.

    Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.

    Cazul va ajunge în Senatul SUA, aflat sub controlul Partidului Republican, care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit.

  • Vot istoric în Camera Reprezentanţilor: Donald Trump, al treilea preşedinte american pus sub acuzare. Cazul ajunge în Senat / Reacţia preşedintelui SUA

    UPDATE ora 05.00 Donald Trump condamnă decizia Camerei Reprezentanţilor privind inculparea sa

    Preşedintele american Donald Trump a condamnat miercuri decizia Camerei Reprezentanţilor după ce membrii acesteia au votat în favoarea celor două articole pentru inculpare în vederea demiterii liderului de la Casa Albă, relatează CNN.

    “Prin inculparea ilegală şi neconstituţională, democraţii şi-au declarat ura pentru alegătorii americani”, a declarat Donald Trump.

    “După trei ani de vânătoare de vrăjitoare, farse şi înşelăciuni, democraţii din Camera Reprezentanţilor încearcă să anuleze voturile a milioane de americani patrioţi”, a adăugat acesta.

    Articolul de inculpare a lui Donald Trump pentru abuz de putere a fost aprobat cu 230 de voturi „pentru” şi 197 „împotrivă”. Membrii Camerei au votat şi cel de-al doilea articol de inculpare a preşedintelui pentru obstrucţionarea Congresului, cu 229 voturi „pentru” la 198 „împotrivă”.

    Cazul va ajunge în Senatul SUA, aflat sub controlul Partidului Republican, care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit.

    Casa Albă a reacţionat, printr-un comunicat, spunând că inculparea preşedintelui american Donald Trump reprezintă unul dintre cele mai “ruşinoase episoade politice din istoria ţării”.

    Donald Trump este al treilea preşedinte din istoria SUA pus sub acuzare, după Andrew Johnson şi Bill Clinton.

    Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.

    Ca reacţie, Comisia pentru Afaceri Judiciare din Senatul SUA, în care republicanii deţin majoritatea, a anunţat lansarea unei anchete privind presupuse acte de corupţie în Ucraina.

    Donald Trump contestă procedura demiterii, reiterând că nu a făcut “nimic rău”

    “Puteţi să credeţi că voi fi inculpat astăzi de stânga radicală, de politicienii democraţi care nu fac nimic; eu nu am făcut nimic rău”, a declarat Donald Trump, conform CNN, înainte de vot. 

    “Se întâmplă un lucru teribil. Citiţi stenogramele. Acest lucru nu ar trebui să i se mai întâmple niciodată vreunui preşedinte al SUA! (…)”, a adăugat Donald Trump.

    “Aici este vorba de condamnarea unui preşedinte pe baza unor insinuări, nu pe baza faptelor. Chiar şi preşedintele Ucrainei a declarat că nu a existat ncio presiune!”, a subliniat Trump.

    Nancy Pelosi acuză: Donald Trump este o „ameninţare” la adresa siguranţei Statelor Unite

    Preşedintele Donald Trump reprezintă “o ameninţare la adresa securităţii naţionale” şi a “integrităţii alegerilor”, a afirmat miercuri după-amiază Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, citată de site-ul de ştiri Axios.com.

    “Este un fapt că preşedintele reprezintă o ameninţare activă la adresa siguranţei naţionale şi a integrităţii alegerilor, baza democraţiei noastre”, a declarat Nancy Pelosi.

    “Dacă nu acţionăm acum, am fi în situaţia de a ne încălca atribuţiile. Este tragic că acţiunile lipsite de raţiune ale preşedintelui au făcut necesară procedura de inculpare în vederea demiterii. Nu ne-a oferit altă opţiune”, a precizat Nancy Pelosi.

    Mike Pompeo consideră „agitaţie” şi „naivitate” procedura pentru demiterea lui Donald Trump

    Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a catalogat miercuri seară drept “agitaţie” şi “naivitate” procedura Camerei Reprezentanţilor de inculpare a preşedintelui Donald Trump în vederea demiterii, informează CNN. Citeşte continuarea…

  • Cum a ajuns politica americană să fie modelată de o alianţă a ginerilor

    Unul dintre prinţi, ministrul finanţelor din Turcia, este ginerele preşedintelui său cu atitudini autoritare şi supraveghează relaţia ţării sale cu Statele Unite, scrie The New York Times. Un altul este ginerele unui magnat turc. Acesta a devenit partener de afaceri al Organizaţiei Trump, iar în prezent face lobby pentru Turcia la administraţia Trump. Iar al treilea prinţ este Jared Kushner, care ca ginere şi consilier de top al preşedintelui Trump are un portofoliu de politică externă foarte vag, dar extins. Lucrând atât individual, cât şi în tandem, cei trei bărbaţi au dezvoltat o linie de comunicare informală, de generaţie următoare, între Trump şi omologul turc al acestuia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care la numai câteva săptămâni de la declanşarea ofensivei militare turce în nordul Siriei contra kurzilor, aliaţi tradiţionali ai americanilor, a fost primit în vizită la Casa Albă.

    Vizita a avut loc într-un moment în care Trump era ţinta criticilor bipartite din partea Congresului pentru o serie de poziţii favorabile lui Erdogan. Legăturile dintre cei trei bărbaţi arată cum conexiunile informale şi deseori nevăzute dintre cei doi preşedinţi au ajutat la modelarea politicii americane
    într-una dintre cele mai instabile părţi ale lumii.
    Erdogan a prezis într-un interviu televizat în acest an că un dialog privat între Berat Albayrak, ginerele său şi ministrul finanţelor, şi Jared Kushner va pune în curând „pe traseul normal” relaţiile tensionate dintre Washington şi Ankara. „Podul funcţionează bine în acest mod“, a spus Erdogan.  „Diplomaţia prin poarta din spate”, şi-a descris Albayrak legăturile cu Kushner.Politica lui Trump faţă de Turcia i-a încurcat pe colegii republicani din Congres ai acestuia pe mai multe fronturi. Preşedintele şi-a surprins de două ori propriii consilieri, o dată convenind în timpul convorbirilor telefonice cu Erdogan să retragă trupele americane din nordul Siriei şi a doua oară, la începutul lunii octombrie, când şi-a pus în practică promisiunea făcând loc forţelor turce să atace luptători kurzi sprijiniţi de SUA.

    Criticii spun că administraţia Trump a împiedicat aplicarea unei  pedepse mai dure unei bănci turceşti controlate de stat care nu a respectat sancţiunile americane împotriva Iranului. De asemenea, Trump a amânat impunerea de sancţiuni împotriva Turciei, membru al NATO, pentru instalarea sistemelor de apărare antirachetă cumpărate de la Rusia.
    Vorbind recent la o prezentare găzduită de Morgan Stanley, John R. Bolton, fost consilier de securitatei naţională, a spus că Trump confundă adesea relaţiile personale cu relaţiile naţionale atunci când vine vorba de stabilirea politicii. El a menţionat ca exemplu reticenţa preşedintelui de a-l înfrunta pe Erdogan cu impunerea de sancţiuni Turciei pentru achiziţionarea de arme ruseşti.
    În ceea ce priveşte rachetele ruseşti, sancţiunile bancare şi alte chestiuni, Erdogan şi-a folosit atât ginerele cât şi pe partenerul de afaceri turc al lui Trump, Mehmet Ali Yalcindag, ca emisari la administraţia americană. Uneori legăturile au fost făcute de Kushner, spun oficiali turci şi documente publice. În aprilie, spre exemplu, Albayrak a venit la Washington pentru o conferinţă organizată de Yalcindag la Trump International Hotel. În mijlocul evenimentului, Kushner l-a chemat pe Albayrak la o întâlnire improvizată în Biroul Oval, unde Albayrak l-a presat cu succes pe Trump să retragă sancţiunile împotriva Turciei pentru cumpărarea de arme ruseşti. Ambii lideri par să favorizeze conexiunile de familie sau de afaceri pe post de canale de comunicare, în parte, deoarece amândoi împărtăşesc suspiciunea că agenţiile propriilor guverne ar putea conspira împotriva lor. Termenul de „stat profund”, de fapt, a apărut pentru prima dată în Turcia cu zeci de ani în urmă, cu mult timp înainte de deveni o modă printre susţinătorii lui Trump, iar consilierii lui Erdogan spun că acesta l-a câştigat pe Trump insistând pe luptele lor comune împotriva unor astfel de forţe înrădăcinate în interiorul guvernelor lor. „SUA au o ordine cu rădăcini adânci pe care o putem numi stat profund – bineînţeles că obstrucţionează”, a declarat Erdogan în primăvara acestui an, exprimându-şi speranţele că ginerii vor crea o „punte”. „Aceste obstacole sunt una dintre problemele noastre principale.”
    Turcia nu este singurul caz în care Trump a avut în politica externă o abordare informală, de tipul de la familie la familie. Kushner, de exemplu, a jucat un rol în gestionarea relaţiilor cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din Arabia Saudită, conducătorul de facto şi fiul preferat al regelui. „Trump înlocuieşte relaţiile formale între naţiuni în mai multe cazuri cu relaţii familie-familie sau relaţii acolit-acolit”, spune Eric S. Edelman, fost secretar de apărare şi ambasador al Statelor Unite în Turcia în timpul administraţiei George W. Bush. „Cu siguranţă, Erdogan ar prefera acest tip de relaţie întrucât conduce un regim capitalist propriu”, a explicat Edelman. Erdogan şi Trump pot fi consideraţi cu greu parteneri naturali. Preşedintele turc este un campion al islamului politic care susţine adesea că Occidentul este în declin. Trump este un naţionalist feroce, care a denigrat de multe ori musulmanii şi în special pe islamiştii politici. Liderul american s-a aliat cu unii dintre cei mai mari duşmani ai lui Erdogan – inclusiv cu conducătorii Arabiei Saudite, Egiptului şi Emiratelor Arabe Unite, precum şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
    Cu toate acestea, legăturile lui Trump cu Turcia au o istorie de mai bine de un deceniu, începând cu o invitaţie din partea lui Yalcindag de a face afaceri în Istanbul. Ginerele lui Yalcindag, magnatul Aydin Dogan, şi-a propus să construiască doi zgârie-nori şi un centru comercial. Yalcindag, acum în vârstă de 55 de ani, l-a convins pe Trump că afacerea de familie ar trebui să-şi găsească un partener internaţional. Yalcindag a negociat să folosească numele „CNN Turk” pentru reţeaua de televiziuni de ştiri a familiei şi a zburat la New York pentru a-l ispiti pe Trump să-şi împrumute numele turnurilor din Istanbul.

    Zgârie-norii, care s-au dat în folosinţă în 2012 sub numele Trump Towers Istanbul, plătesc Organizaţiei Trump doar o taxă de licenţă – 5-10 milioane de dolari pe an în primii ani de la deschidere şi până la 100.000 – 1 milion de dolari pe an în ultimii ani.
    Clădirile au fost primele turnuri rezidenţiale şi comerciale din Europa pe care a fost atârnat numele Trump şi ambele familii le-au considerat un succes. Erdogan, pe atunci prim-ministru, a tăiat panglica la ceremonia de inaugurare. Trump, fiica sa cea mai mare, Ivanka Trump, şi soţul ei, Kushner, au participat cu toţii la deschidere alături de Yalcindag, care a devenit prieten de familie.
    „Fiica mea iubeşte Turcia şi iubeşte Istanbulul şi i-a plăcut întotdeauna să vină aici, a fost aici de multe ori“, a spus Trump la ceremonia de la Istanbul. „Marele ei prieten este Mehmet”, a adăugat el, referindu-se la Yalcindag, despre care a spus că  „a făcut o muncă incredibilă”. El l-a lăudat pe Erdogan ca fiind „un om bun”, care este „foarte respectat în întreaga lume şi in Statele Unite”.
    În ultimul deceniu, Yalcindag s-a văzut cu Trump de cam trei-patru ori pe an, potrivit unei persoane apropiate familiei.
    Trump, în timp ce candida pentru funcţia de preşedinte, a recunoscut că relaţiile sale personale i-au influenţat atitudinea faţă de Turcia.
    Când Trump s-a angajat să interzică musulmanilor să intre în Statele Unite, Erdogan a solicitat pentru scurt timp eliminarea numelui Trump de pe turnurile din Istanbul, dar nu şi-a pus în practică ameninţarea.
    Consilierii lui Erdogan au presupus că Trump va pierde alegerile în 2016. Însă Yalcindag a zburat 10 ore pentru a fi alături de Trump şi familia sa la New York Hilton Midtown, în timp ce voturile erau numărate.
    Disperată să ajungă la preşedintele nou ales a doua zi, ambasada Turciei la Washington a apelat în cele din urmă la Yalcindag pentru numărul de telefon de la sediul echipei lui Trump – începutul noului rol al lui Yalcindag de relaţie de legătură cu Ankara. Erdogan îl cunoştea pe acesta din cercurile de afaceri turceşti, iar el a colaborat cu ginerele lui Erdogan la o campanie de influenţare a presei din Turcia. Pentru a întări legăturile cu familia Trump, Erdogan l-a numit pe Yalcindag ca preşedinte al unui grup de afaceri administrat de stat care face lobby la  Washington în numele guvernului de la Ankara.

    Preşedintele anterior al grupului, Ekim Alptekin, s-a pus rău cu procurorii americani plătind peste 500.000 de dolari firmei de consultanţă a generalului în retragere Michael T. Flynn, care a devenit primul consilier pentru securitate naţională al lui Trump. Procurorii au spus că Alptekin îl plăteşte pe Flynn pentru a face lobby la guvernul turc şi, în cele din urmă, l-au inculpat pentru că a încălcat regulile privind activitatea de lobby şi că a minţit anchetatorii. (Alptekin nu s-a întors în Statele Unite pentru proces.) Preluând după victoria lui Trump rolul de reprezentant al Consiliului de Afaceri Turco-American, organizaţie sponsorizată de stat, Yalcindag a început să călătorească frecvent la Washington. Consiliul şi-a organizat pentru prima dată conferinţele anuale la hotelul Trump din Washington, generând venituri de sute de mii de dolari pentru hotel în timp ce aducea în calitate de vorbitori pe cei mai buni oficiali ai administraţiei Trump.
    În timpul unei vizite din acest an, Yalcindag a făcut, de asemenea, opriri la Capitol Hill şi la Departamentul de Stat, dar nu doar pentru a face lobby în privinţa politicii comerciale, ci şi cu o serie de alte probleme.

    La o întrunire a Departamentului de Stat, agenda sa a inclus presiuni pentru extrădarea din Pennsylvania a clericului Fethullah Gulen, acuzat de Erdogan că a orchestrat tentativa de lovitură de stat împotriva sa din 2016; presiuni ca Statele Unite să soluţioneze fără zgomot cazul sancţiunilor împotriva băncii turce printr-o amendă limitată; presiuni pentru vânzarea de rachete Patriot pentru a reduce nevoia Turciei de alternative ruseşti şi de asemenea pentru o ocupaţie turcească a Siriei de Nord. Uneori, Yalcindag a ameninţat că Turcia s-ar putea apropia de Moscova. „Ar fi păcat să pierzi un aliat de lungă durată”, a spus el.
    Albayrak, în vârstă de 41 de ani, este adesea menţionat în Turcia pur şi simplu cu titlul de „mirele”.  Fiul unui jurnalist apropiat lui Erdogan, Albayrak a locuit la New York la începuturile carierei sale. El a obţinut o diplomă de afaceri la Universitatea Pace în timp ce lucra pentru divizia americană a unuia dintre cele mai mari conglomerate din Turcia, Calik Holding.
    S-a căsătorit cu fiica preşedintelui, Esra, în 2004 şi a fost numit director executiv al Calik trei ani mai târziu.
    În 2015, Erdogan l-a ajutat pe Albayrak, pe atunci de 37 de ani, să câştige un loc în Parlament şi l-a numit ministru al energiei. Însă influenţa lui Albayrak a crescut şi mai rapid după ce o facţiune de lideri militari a încercat o lovitură de stat împotriva lui Erdogan în iulie 2016. Albayrak s-a alăturat socrului său într-un avion care zbura în cerc peste Turcia în timp ce Erdogan îşi folosea iPhone-ul pentru a-şi aduna susţinătorii. (Un interviu în direct realizat prin FaceTime cu CNN Turk, fondat de Yalcindag, l-a ajutat să întoarcă norocul.)
    După ce a supravieţuit tentativei de lovitură de stat, Erdogan a răspuns prin eliminarea celor pe care-i considera duşmani şi prin reducerea la tăcere a disidenţilor. Albayrak a fost vârful de lance al campaniei.

    Ginerele a fost repede ridicat la rolul de ministru al finanţelor. Albayrak a căpătat atât de multă putere încât unii, inclusiv membri ai cabinetului, l-au descris drept premierul din umbră. El a ajutat la orchestrarea preluării unei mari părţi a presei de ştiri din Turcia, din care o mare parte este acum sub controlul fratelui său mai mic, Serhat Albayrak. (Ambii fraţi au lucrat îndeaproape cu Yalcindag.)
    În acelaşi timp, Berat Albayrak – care, spre deosebire de socrul său, vorbeşte fluent engleza – a preluat controlul relaţiilor cu Washingtonul.
    Printre misiunile sale a fost să obţină extrădarea lui Gulen, liderul religios învinovăţit de Erdogan că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. În luna septembrie a acelui an, Albayrak s-a întâlnit cu Flynn la New York pentru a discuta o campanie pentru solicitarea extrădării lui Gulen în Turcia. Acest efort a condus la acuzaţii penale împotriva a două persoane prezente la şedinţă, Flynn şi Alptekin.
    În acelaşi timp, Departamentul de Justiţie a investigat a doua bancă de stat ca mărime din Turcia, Halkbank, pentru un efort uriaş, care a durat mai mulţi ani, de a ocoli sancţiunile SUA împotriva Iranului. Procurorii au spus că banca a transferat în Iran miliarde de dolari la schimb pentru petrol şi gaze.
    Erdogan şi Albayrak, spun anchetatorii americani, au aprobat personal schema de evitare a sancţiunilor chiar şi după ce oficialii din Statele Unite au arestat un comerciant de aur turco-iranian cu rol în această afacere. (Oficialii turci spun că guvernul lor a respins public sancţiunile asupra Iranului considerând că această politică americană nu este obligatorie pentru Turcia.)
    Pe măsură ce procurorii avansau cu cazul, Albayrak l-a presat pe secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, să nu impună noi pedepse asupra Halkbank.
    „Am avut o întâlnire pozitivă cu omologul nostru din SUA“, a spus Albayrak jurnaliştilor din Turcia după o discuţie cu Mnuchin la sfârşitul anului trecut. „Le-am spus că Halkbank nu a încălcat sancţiunile”, a adăugat el. „Avem aşteptări pozitive.”
    Erdogan a denunţat acuzaţiile împotriva băncii ca fiind o altă „tentativă de lovitură politică” împotriva sa şi i-a cerut lui Trump să închidă ancheta. În cea mai mare parte a anului 2019, banca a negociat cu Departamentul de Justiţie pentru a evita alte acuzaţii, efort care s-a încheiat în octombrie, pe fondul scandalului provocat de ofensiva turcă din nordul Siriei, când banca a fost pusă sub acuzare. Cei doi gineri prezidenţiali se cunosc cel puţin din 2018. În calitate de ministru al energiei, Albayrak a promovat legături economice mai strânse cu Israel şi, până în 2018, a vizitat Casa Albă pentru a discuta cu Kushner planuri de pace pentru Orientul Mijlociu. Cei doi s-au întâlnit din nou în februarie la Ankara. Kushner era în prima sa vizită oficială pentru a discuta despre Orientul Mijlociu cu Erdogan şi Albayrak. După aceea, Erdogan i-a cerut lui Kushner să participe la o a doua întâlnire cu Albayrak pentru a discuta despre comerţ, potrivit unei persoane implicate în negocieri.
    Kushner a pus atunci la cale o călătorie oficială de cinci zile în Turcia, în septembrie, pentru secretarul comerţului, Wilbur Ross, cu scopul de a promova comerţul extins, chiar dacă congresmenii de la Washington solicitau sancţiuni economice ca răspuns la achiziţia de către Turcia de arme ruseşti. O purtătoare de cuvânt a lui Ross a declarat că eforturile sale sunt „în aşteptare” după incursiunea turcă în Siria.

    Erdogan a salutat reuniunea din februarie a ginerilor ca fiind un posibil moment de cotitură. Cu toate acestea,  când Trump a pus public în discuţie eliminarea anumitor avantaje comerciale pentru Turcia din cauza achiziţionării de rachete ruseşti, Erdogan părea nedumerit.
    „Trump şi-a trimis ginerele în Turcia pentru a discuta despre relaţiile economice, l-am acceptat pe acest ginere, care s-a aşezat alături de ginerele nostru şi a vorbit în detaliu“, a spus Erdogan, sugerând că ameninţarea lui Trump a fost „o provocare pentru minte”.
    Până în aprilie, relaţiile s-au tensionat din nou, în parte în urma achiziţionării de către Turcia a sistemelor anti-rachete de la ruşi. Iar Erdogan era din ce în ce mai frustrat de rolul american în nordul Siriei, unde o forţă militară americană mică proteja o miliţie condusă de kurzi.
    Erdogan considera miliţia ca fiind o extensie a mişcării naţionaliste kurde din Turcia. El a vrut ca militarii turci să-i împingă departe de graniţă pe luptătorii kurzi. La o discuţie telefonică cu Erdogan în decembrie 2018, Trump a acceptat brusc să-şi retragă militarii şi să îi lase pe turci să preia controlul – doar pentru a reveni asupra deciziei sub presiunea Pentagonului.
    Pe acest fundal, cei trei gineri ar fi trebuit să participe la o conferinţă, în aprilie, la Washington, a grupului de afaceri sponsorizat de stat condus de Yalcindag.
    Albayrak venise pregătit să se întâlnească cu Mnuchin, dar Kushner a aranjat ca toţi trei să i se alăture lui Trump în Biroul Oval. Imagini ale întâlnirii l-au propulsat pe Albayrak mai sus pe scena politică de la Ankara, iar el le-a spus jurnaliştilor turci că Trump a arătat „înţelegere” cu privire la rachetele ruseşti.
    „A fost o reflexie a dragostei, iubirii şi sentimentelor calde reale ale domnului Trump, atât faţă de Turcia, cât şi de preşedintele nostru“, a spus Albayrak pentru CNN Turk după întâlnirea din Oficiul Oval. „Domnul Jared Kushner a acţionat cu căldură, a precizat Albayrak. Cei doi gineri au convenit să continue „diplomaţia pe poarta din spate, încercând să protejeze relaţia economică a celor două ţări“.
    Cu doar două săptămâni mai înainte, vicepreşedintele Mike Pence vizitase Ankara ducând cu el un avertisment sever că acceptarea rachetelor ruseşti ar putea declanşa o retrogradare a statutului Turciei în cadrul NATO.
    Când primele rachete ruseşti au ajuns în Turcia în iulie, Comitetul pentru relaţii externe din Senat a emis o declaraţie bipartită prin care i-a cerut lui Trump „să aplice pe deplin sancţiunile cerute de lege”. Secretarul de stat, Mike Pompeo, şi-a exprimat încrederea că sancţiunile vor fi aplicate.
    Însă un purtător de cuvânt al lui Erdogan a declarat presei turceşti că, după întâlnirea din Biroul Oval cu Albayrak, Trump s-a angajat să-şi folosească „puterea pentru a interveni în această problemă” şi să se opună sancţiunilor.
    Până la sfârşitul lui iulie, Trump părea să îşi îndeplinească acest angajament.
    „Avem o situaţie complicată”, a declarat Trump jurnaliştilor, repetând argumentul lui Erdogan potrivit căruia sub administraţia Obama Turciei „nu i s-a permis” să cumpere rachete Patriot americane în locul versiunii ruseşti.
    „Atunci, imediat ce el cumpără altceva, toată lumea spune: «O.K. Le poţi cumpăra»”, a explicat Trump, exprimând înţelegere pentru Ankara. „Nu aşa se fac afacerile.”
    Spre disperarea publică a multor republicani care solicitau sancţiuni, Trump le-a cerut în schimb republicanilor din Senat „flexibilitate”. El a subliniat că rachetele nu erau încă operaţionale şi a cerut timp pentru mai multe discuţii. (Trump a anulat vânzarea planificată a mai mult de 100 de avioane de vânătoare F-35 către Turcia, dar administraţia poartă discuţii continue despre primirea Turciei înapoi în programul F-35.)
    Apoi, în timpul unei convorbiri telefonice din 6 octombrie, Trump a acceptat din nou pe neaşteptate dorinţele preşedintelui turc, fiind de acord să scoată trupele americane din nordul Siriei, făcând astfel loc incursiunii turceşti împotriva forţelor kurde susţinute de americani.
    În faţa unei crize interne, Trump a ameninţat la un moment dat că va „distruge” economia Turciei, doar pentru a-şi retrage ameninţările cu o nouă rundă de sancţiuni, iar într-un final l-a invitat pe Erdogan la Casa Albă. Departamentul de Justiţie a depus acuzaţii penale împotriva Halkbank. Însă Departamentul Trezoreriei nu a impus penalităţi. Când Erdogan a aterizat luna aceasta la Washington, ginerele său a fost alături de el. Yalcindag îi aştepta.

  • Orban îl sfidează pe Donald Trump: Premierul ungar le permite chinezilor de la Huawei să se implice în construcţia reţelei 5G din Ungaria

    Chinezii de la Huawei Technologies vor participa la dezvoltarea reţelei mobile 5G din Ungaria, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban sfidează eforturile lui Donald Trump de a limita businessul gigantului telecom pe baza unor motive de securitate naţională, potrivit Bloomberg.

    Huawei va construi infrastructura din Ungaria alături de grupul Vodafone şi de Deutsche Telekom, anunţă Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

    Acesta spune că Ungaria respinge discriminarea la adresa companiilor pe motive de naţionalitate, adăugând că singurul criteriu pe care îl impune este conformarea legilor naţionale şi respectarea reglementărilor.

    Decizia de a lăsa sau nu Huawei să participe la dezvoltarea reţelelor 5G reprezintă un subiect sensibil pentru guvernele lumii, iar până acum nicio ţară europeană nu a restricţionat accesul chinezilor la proiect.

    Oficialii statelor lumii trebuie să analizeze potenţialele riscuri de securitate şi riscul de a intra în conflict cu Washingtonul pe acest subiect, în balanţă cu excluderea unui jucător cheie pentru menţinerea relaţiilor cu China.

    Huawei a respins în mod repetat acuzaţiile conform cărora ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale pentru ţările în care operează. Săptămâna trecută, şeful Serviiciilor de Inteligenţă din Germania s-a alăturat dezbaterii, susţinând că Huawei „nu este total de încredere” din cauza „nivelului ridicat de dependenţă” faţă de statul chinez.

    Szijjarto nu a specificat rolul pe care îl va avea Huawei în construcţia reţelei 5G din Ungaria.

     

  • Donald Trump cere audierea directă a activistului pentru integritate, sugerând că acesta nu există

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut luni după-amiază audierea directă a activistului pentru integritate care a făcut sesizarea ce a generat ancheta Camerei Reprezentanţilor, sugerând că persoana nici măcar nu există, deoarece este vorba de o “înşelătorie”.

    “Ceea ce am afirmat în conversaţia cu preşedintele Ucrainei este spus perfect. Nu există niciun motiv să chemăm martori pentru analizarrea cuvintelor mele şi a sensului. Este vorba de o altă farsă a democraţilor din cele pe care le trăiesc de când am fost ales (şi dinainte). Ruşinos!”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

    “Denunţătorul a oferit informaţii false şi a colaborat cu politicianul corupt Schiff (Adam Schiff – preşedintele Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor -n.red.). Trebuie adus să depună mărturie. Răspunsurile scrise nu sunt acceptabile! Unde este al doilea denunţător? A dispărut după ce au am prezentat stenograma. Oare există măcar? Unde este informatorul? Înşelătorie!”, a adăugat Donald Trump. 

    “Nu există niciun denunţător. Există cineva cu o agendă împotriva lui Donald Trump. Denunţă lucruri care nu s-au întâmplat. Avem stenograma convorbirii. Aceasta este o farsă şi niciun republican nu trebuie să uite acest lucru”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

    Investigaţia Camerei Reprezentanţilor în sensul iniţierii procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump a fost lansată după o sesizare formulată de un activist pentru integritate referitoare la presupuse acte de abuz în funcţie comise de Donald Trump prin exercitarea de presiuni în scopuri politice asupra preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru investigarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden. Activistul pentru integritate urmează să fie audiat în Camera Reprezentanţilor într-un mod care să îi confere anonimat. Potrivit cotidianului The New York Times, activistul pentru integritate care a făcut sesizarea este ofiţer al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).