Tag: domenii

  • În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

    Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei)

    Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

    Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

    Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei). În clasamentul realizat de KeysFin urmează societăţile din comerţ, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde lei, cele din servicii şi utilităţi (34,6 mld.lei) şi construcţii-imobiliare (29,4 miliarde lei).

    „Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

    Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

    „Creditul comercial este nepurtător de dobândă. Îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta. Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

    De ce nu apelează firmele la finanţările bancare, ca alternativă la creditul comercial? “Economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare. În plus, finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial”, spun specialiştii.

    Creditul furnizor pare, la prima vedere, o soluţie optimă, însă şi acest instrument nu este scutit de riscuri şi provocări. Dacă o firmă înregistrează dificultăţi financiare şi intră în insolvenţă, există riscul să atragă după sine şi firmele cu care are relaţii pe bază de credit comercial.

    Potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul firmelor care intră în insolvenţă se menţine constant, în ciuda evoluţiei pozitive a economiei. Peste 5300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017, faţă de 5058 în 2016. Comerţul, construcţiile, industria extractivă, HORECA şi transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă.

  • În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

    Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei)

    Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

    Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

    Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei). În clasamentul realizat de KeysFin urmează societăţile din comerţ, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde lei, cele din servicii şi utilităţi (34,6 mld.lei) şi construcţii-imobiliare (29,4 miliarde lei).

    „Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

    Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

    „Creditul comercial este nepurtător de dobândă. Îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta. Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

    De ce nu apelează firmele la finanţările bancare, ca alternativă la creditul comercial? “Economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare. În plus, finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial”, spun specialiştii.

    Creditul furnizor pare, la prima vedere, o soluţie optimă, însă şi acest instrument nu este scutit de riscuri şi provocări. Dacă o firmă înregistrează dificultăţi financiare şi intră în insolvenţă, există riscul să atragă după sine şi firmele cu care are relaţii pe bază de credit comercial.

    Potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul firmelor care intră în insolvenţă se menţine constant, în ciuda evoluţiei pozitive a economiei. Peste 5300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017, faţă de 5058 în 2016. Comerţul, construcţiile, industria extractivă, HORECA şi transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă.

  • Cine este şi cum arată CEL MAI TÂNĂR DEPUTAT din România şi cum s-a remarcat în primele 6 luni

    Astfel, Mara Mareş, de la PNL, este cel mai tânăr deputat din actuala legislatură, fapt care i-a atras atât mediatizarea, cât şi notorietatea.

    În primele 6 luni ale mandatului său, Mara Mareş a iniţiat nu mai puţin de 18 propuneri legislative.

    Printre domeniile sale de interes s-au numărat modificarea Statutului funcţionarilor publici, modificarea Statutului aleşilor locali, organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi sistemul unitar de pensii publice.

    Mara Mareş a mai iniţiat, în calitate de co-semnatar, o propunere legislativă pentru combaterea ambroziei şi o alta pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

    Deputatul PMP Robert Turcescu, aflat şi el la primul mandat, a fost mediatizat la momentul anunţării candidaturii, dată fiind notorietatea sa ca jurnalist, dar şi scandalul mediatic în care s-a autoplasat prin propriile sale dezvăluiri ce vizau o presupusă activitate de ofiţer acoperit.

    Turcescu a co-iniţiat, în prima sesiune legislativă din acest mandat, 24 de propuneri legislative, printre care şi cea privind combaterea ambroziei, dar şi altele privind instituirea zilei de 15 mai – Ziua ardelenilor sau aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş “Autostrada Unirii”.

    Printre alte propuneri legislative semnate de Turcescu se numără şi cea privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România, dar şi o alta, referitoare la sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este şi cum arată CEL MAI TÂNĂR DEPUTAT din România şi cum s-a remarcat în primele 6 luni

    Astfel, Mara Mareş, de la PNL, este cel mai tânăr deputat din actuala legislatură, fapt care i-a atras atât mediatizarea, cât şi notorietatea.

    În primele 6 luni ale mandatului său, Mara Mareş a iniţiat nu mai puţin de 18 propuneri legislative.

    Printre domeniile sale de interes s-au numărat modificarea Statutului funcţionarilor publici, modificarea Statutului aleşilor locali, organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi sistemul unitar de pensii publice.

    Mara Mareş a mai iniţiat, în calitate de co-semnatar, o propunere legislativă pentru combaterea ambroziei şi o alta pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

    Deputatul PMP Robert Turcescu, aflat şi el la primul mandat, a fost mediatizat la momentul anunţării candidaturii, dată fiind notorietatea sa ca jurnalist, dar şi scandalul mediatic în care s-a autoplasat prin propriile sale dezvăluiri ce vizau o presupusă activitate de ofiţer acoperit.

    Turcescu a co-iniţiat, în prima sesiune legislativă din acest mandat, 24 de propuneri legislative, printre care şi cea privind combaterea ambroziei, dar şi altele privind instituirea zilei de 15 mai – Ziua ardelenilor sau aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş “Autostrada Unirii”.

    Printre alte propuneri legislative semnate de Turcescu se numără şi cea privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România, dar şi o alta, referitoare la sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă taxă pe care trebuie să o platească românii incepând cu 2018

    Toate ţările europene folosesc acest mod de taxare, iar valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene, ajustată la puterea de cumpărare a românilor, se arată într-un comunicat.
     
    În Bucureşti, tariful va fi de 12 euro pe an, plus TVA.
     
    Acum, cei care înregistrează un domeniu nou plătesc 61 de dolari.
     
    Românii au rezervat până acum aproape un milion de domenii.ro. Multe dintre ele nu mai sunt folosite şi vor fi astfel deblocate.
  • O nouă taxă pe care trebuie să o platească românii incepând cu 2018

    Toate ţările europene folosesc acest mod de taxare, iar valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene, ajustată la puterea de cumpărare a românilor, se arată într-un comunicat.
     
    În Bucureşti, tariful va fi de 12 euro pe an, plus TVA.
     
    Acum, cei care înregistrează un domeniu nou plătesc 61 de dolari.
     
    Românii au rezervat până acum aproape un milion de domenii.ro. Multe dintre ele nu mai sunt folosite şi vor fi astfel deblocate.
  • Tânăra care la 19 ani conduce o publicaţie cu 80 de angajaţi, a editat patru cărţi si jucat într-o piesă de teatru pe Broadway

    Tavi Gevinson nu este o fată tipică de 19 ani. Până acum a editat patru cărţi, a jucat într-o piesă de teatru pe Broadway şi conduce Rookie, o publicaţie online cu 80 de angajaţi, relatează Business Insider.

    În plus, tânăra a pozat pentru celebra fotografă, Annie Leibovitz, pentru calendarul Pirelli 2016. Pentru prima dată, calendarul nu mai conţine fotomodele nud sau semi-nud, ci femei din diferite domenii, care întruchipează succesul. Amy Schumer, Patti Smith, Serena Williams , Tavi Gevinson sunt doar câteva dintre femeile care au pozat pentru noul calendar.

    Gevinson şi-a început cariera de la o vârstă fragedă. La 11 ani a lansat blogul Style Rookie, care a devenit o senzaţie în comunitatea de fashion. Trei ani mai târziu, în 2010, ea lua interviuri la New York Fashion Week.

    La doar 15 ani a pornit Rookie, publicaţia online adresată adolescenţilor. “Îmi aduc aminte când am început Rookie că tata m-a întrebat cum o să fac şi asta, având în vedere că sunt tot timpul la şcoală. I-am răspuns că o să public trei articole pe zi, după şcoală, seara şi ultimul înainte de culcare, atunci când adolescenţii au timp liber”, a spus ea.

    “Am fost foarte încântată să apar în acest calendar (Pirelli) alături de atâtea femei incredibil. Este un produs iconic, tot timpul l-am apreciat, însă mă bucur că merge într-o direcţie nouă”, este de părere Tavi.

    În prezent, Tavi scrie în continuare despre modă, dar s-a îndreptat şi spre alte domenii-iubire, feminism, cultură pop etc.
    Anul trecut, ea a jucat alături de Michael Cera şi Kieran Culking în piesa de teatru “This is Our Youth”. În ianuarie 2016 va juca în piesa “The Crucible” de Arthur Miller.

    S-a mutat din Chicago în propriul apartament în New York. “Merg în fiecare seară la premiere, lecturi sau la evenimente. Scriu despre toate. Încerc să sintezizez evenimentele cât mai bine. Încă am multe de învăţat”, a mai spus Tavi.
    În 2012 a publicat “Rookie Yearbook One”, o colecţie de articole, interviuri, eseuri şi ilustraţii realizate de comunitatea Rookie. A patra ediţie a fost publicată în octombrie 2015.

  • Trei tineri fac bani din masa de prânz a corporatiştilor: “Am ales un concept potrivit pieţei locale“

    “Am văzut acest concept în afara ţării şi am înţeles că în România există o nevoie tot mai mare pentru un astfel de proiect. Oamenii au tot mai puţin timp liber dar, în acelaşi timp, vor să aibă o alimentaţie sănătoasă. În acest moment, suntem convinşi că am ales un concept potrivit pieţei locale“, declară Florin Scarlat, cofondator al firmei LifeBox. Pe de altă parte, ideea de a dezvolta un business în acest domeniu a venit şi din faptul că fondatorii au activat în această zonă în ultimii ani. Florin Scarlat a ocupat timp de 10 ani funcţia de director operaţional în cadrul unui lanţ de restaurante cu prezenţă internaţională, al doilea cofondator are o experienţă de peste trei ani în zona de online food ordering, iar cel de-al treilea este din Polonia şi ocupă funcţia de director de dezvoltare în cadrul unei reţele internaţionale de restaurante cu origine poloneză.

    De la idee până la punerea sa în practică drumul a durat circa un an şi jumătate, timp în care fondatorii s-au documentat asupra comportamentului de consum alimentar şi au învăţat ”lucruri noi despre ceea ce înseamnă să te hrăneşti corect. Am testat multe idei şi am selectat oamenii potriviţi pentru noi“, declară Scarlat.

    Valoarea investiţiei iniţiale, cumulată pe cele trei luni de activitate, a fost de circa 120.000 de euro. Cea mai însemnată cheltuială a fost investiţia iniţială, direcţionată către spaţiul de producţie şi birouri şi reprezentând un buget total aproximativ de 80.000 euro. O investiţie consistentă a fost dedicată şi pentru crearea platformei online, construită de propria echipă de IT de la zero; au decis să importe ambalajele din Polonia, pentru a miza pe originalitate în ceea ce priveşte aspectul. ”Dincolo de asta a fost nevoie de multă muncă şi pot spune că lucrăm încă la perfecţionarea acesteia, încercând să venim constant cu funcţionalităţi noi care să uşureze procesul de comandă“, spune antreprenorul.

    ”LifeBox pune accentul pe un produs echilibrat, corect din punct de vedere nutriţional, care se îmbină armonios cu gustul“ este scurta descriere pe care o face Scarlat produsului său, precizând că obiectivul principal nu constă neapărat în cantitatea şi numărul de kilocalorii din farfurie, deşi se ţine cont în meniuri şi de aceste aspecte. Pentru a îmbina cele două criterii, echipei LifeBox s-au alăturat doi specialişti, un bucătar profesionist şi un medic nutriţionist specializat în tratamentul obezităţii infantile. ”Împreună, cei doi concep meniurile zilnice oferind preparate de calitate din punct de vedere nutriţional, cu gust, şi totodată calculate corect din punctul de vedere al aportului caloric pentru a se adapta stilului de viaţă al clientului“, spune antreprenorul.
    Astfel au luat naştere cele patru tipuri de meniuri: OptimBox, VeggieBox, FishBox sau SportBox; acestea pot fi comandate zilnic sau în avans pe o perioadă de până la patru săptămâni, costurile pornind de la 64 lei pe cutie, care presupun alimentaţia completă pentru o zi întreagă.

    Cutiile conţin trei mese principale şi două gustări în cazul meniurilor optim, veggie şi fish şi patru mese mari în cazul meniului sportiv. ”Cea mai mare provocare a fost conceperea meniului, de la calculul numărului de calorii la asocierea de ingrediente. Deşi din punct de vedere nutriţional un produs se alcătuieşte urmând reguli de bază, în industrie sunt foarte multe teorii privind produsele mai mult sau mai puţin sănătoase, cât şi despre asocierea lor“, declară Scarlat.

    Fiecare tip de meniu se adresează unei anumite nişe, în funcţie de stilul de viaţă al consumatorului şi preferinţele sale alimentare. De exemplu, OptimBox, care este şi cel mai solicitat tip de meniu, e destinat celor care mănâncă inclusiv carne, îşi doresc şi o varietate cât mai mare a preparatelor culinare şi ţin la siluetă. VeggieBox este dedicat celor care preferă o alimentaţie ovo-lacto-vegetariană şi planurile vizează transformarea acestuia într-un meniu de post, potrivit şi pentru vegani; FishBox a fost creat special pentru cei care preferă peşte şi fructe de mare. SportBox a fost conceput pentru a susţine rutina de antrenamente fizice oferind un cumul de proteine, grăsimi şi carbohidraţi necesar sportivilor care au nevoie de putere şi masă musculară.

    Din experienţa acumulată de la lansare şi până acum, antreprenorul spune că 70% din clienţii LifeBox sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani şi venituri peste medie, iar cei mai mulţi dintre clienţi preferă ca meniurile să le fie livrate acasă, în intervalul 8-9 dimineaţa, astfel încât să îşi asigure hrana pentru întreaga zi, indiferent de programul lor. În acest moment, LifeBox are peste 350 de clienţi constanţi, pe bază de abonamente lunare, iar în total a avut peste 7.000 de livrări în Bucureşti. ”Am pornit în urmă cu trei luni cu o echipă formată din doar şase oameni şi suntem bucuroşi să spunem că acum avem, în total, 17 membri. Departamentul pe care am suplimentat cu cea mai mare forţă de muncă a fost, desigur, producţia“, spune Scarlat. De la un singur bucătar chef, firma a ajuns acum la patru bucătari şi şase ajutoare, iar pe partea de livrare există 10 persoane.

    Iar rezultatele pozitive înregistrate până acum îi motivează pe antreprenori să facă următorul pas: extinderea în afara Capitalei, drept pentru care se află deja în discuţii avansate pentru a lansa conceptul cât mai curând şi în Cluj. Alte oraşe pe care le au în vedere sunt Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă, cel mai probabil, acestea vor fi incluse în planul de extindere din 2018. Pe lângă extinderea în Cluj, până la finalul anului LifeBox îşi doreşte să suplimenteze oferta de meniuri, astfel încât să acopere şi alte nişe de interes. Mai precis, vor să ofere şi meniuri pentru copii, vegane şi un meniu fără gluten.

    Florin Scarlat spune că până în prezent obiectivele au fost atinse, iar dacă ar fi să previzioneze rezultatele pentru întreg 2017, consideră că LifeBox va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro. ”Feedbackul pozitiv pe care îl primim zi de zi ne confirmă faptul că am adus pe piaţă un produs necesar pentru români şi că de aici înainte avem multe posibilităţi de extindere. Cu siguranţă vedem o extindere accelerată a afacerii în marile oraşe din ţară“, afirmă antreprenorul. În acest sens, LifeBox se află în discuţii cu diverşi parteneri în ceea ce priveşte extinderea portofoliului de produse şi fondatorii speră ca în următorii 2-3 ani aceste idei să devină realitate. ”Ştim că doar 2% din populaţia României este activă fizic de cel puţin trei ori pe săptămână. Aşadar, acesta este segmentul de piaţă pe care îl vizăm iniţial, urmând ca ulterior, prin informaţiile pe care le vom comunica, să atragem şi segmente ale populaţiei care vor să schimbe ceva“, spune Scarlat.

    El susţine că 48% din populaţia ţării este supraponderală. |n opinia sa, cel mai mare impediment al acestui tip de afacere ar reprezenta obiceiul de consum, care nu are rădăcini în comportamentul românului, iar cea mai mare oportunitate identificată este legată de lipsa unui produs asemănător pe piaţa locală. ”Tendinţa majoră, aşa cum spuneam şi la început, este faptul că românii îşi doresc să mănânce sănătos, impedimentul major fiind lipsa timpului. Am sesizat că românii devin mult mai conştienţi de ceea ce mănâncă şi încep să îşi modifice comportamentul alimentar, reducând aportul de zahar şi grăsimi saturate din alimente“, declară cofondatorul LifeBox. Pe termen lung, antreprenorii îşi propun să extindă conceptul LifeBox şi la nivel de restaurante, unde să ofere clienţilor mâncare sănătoasă.

    Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, anunţă Asociaţia Română a Magazinelor Online din România (ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic publicat de organizaţia Ecommerce Europe. De asemenea, ARMO se aşteaptă ca piaţa comerţului online din România să depăşească 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii investiţiilor şi a suportului autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.

     

  • Angajatorii din România au vrut să angajeze peste 220.000 de persoane în primele şase luni din 2017

    Topul primelor 10 domenii în care angajatorii au căutat personal în primul semestru al acestui an mai include alimentaţie/HoReCa cu peste 4.300 de anunţuri de angajare, IT Software cu 3.690 de anunţuri, construcţii/instalaţii cu 3.480 de anunţuri, transport/distribuţie cu 3.350 de anunţuri, relaţii clienţi/call center cu 2.770 anunţuri, inginerie cu 2.760 anunţuri şi domeniul auto cu 2.210 de anunţuri de angajare.

    În această perioadă, cei mai mari angajatori au fost agenţiile de recrutare personal, precum Adecco (cu peste 1.400 de anunţuri de angajare), APT Resources & Services (433 anunţuri) şi GI Group Staffing Company (377 anunţuri). Din rândul companiilor, printre cei mai activi 10 angajatori în funcţie de numărul de anunţuri de recrutare publicate pe platforma eJobs.ro în primele şase luni ale acestui an se numără şi Lidl (617 anunţuri), compania Emerson, care se ocupă cu furnizarea şi proiectarea de servicii tehnologice şi servicii de inginerie (458 anunţuri), Interbrands – cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie (445 anunţuri), Sensiblu (415 anunţuri), dezvoltatorul de jocuri video Ubisoft (372 anunţuri) şi producătorul german de componente auto Hella România (321 anunţuri).

    Cei mai mulţi candidaţi s-au orientat către companiile din domeniul retail. Astfel, aproape 57.000 de candidaţi au aplicat la poziţiile deschise de compania Profi Rom Food pe eJobs.ro în primul semestru, în timp ce Altex România a înregistrat peste 37.000 de candidaţi pentru joburile publicate. Totodată, foarte căutate au fost şi locurile de muncă oferite de Adecco Resurse Umane (33.400 de candidaţi), Kaufland România (peste 25.000 de candidaţi), Grup Renault România (25.000 de candidaţi) sau Pepco Retail (22.700 de candidaţi).

    „Prima jumătate a acestui an a fost foarte bună pentru cei care au căutat un nou job, numărul anunţurilor de recrutare depăşind atât nivelurile înregistrate în anii anteriori crizei economice (2007/2008), cât şi pe cele din perioada recentă. Astfel, s-a observat o creştere de peste 35% a numărului de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de personal continuă să fie o problemă în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectoare precum IT,  inginerie şi financiar”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Bucureşti şi Cluj, oraşele cu cele mai multe joburi disponibile în primul semestru

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile în primele şase luni ale anului au fost în Bucureşti, unde companiile au publicat aproape 32.000 de anunţuri de recrutare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde companiile care angajează prin intermediul platformei eJobs.ro au avut aproape 6.500 de anunţuri, şi de Braşov şi Timişoara, care au înregistrat un număr similar de anunţuri, puţin peste 3.500. În clasament urmează şi Iaşi, cu circa 3.300 de anunţuri publicate de angajatorii din zonă.

    Următoarele cinci oraşe din top 10 cele mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile au fost, în primul semestru din 2017, Oradea (1.870 de anunţuri), Constanţa (1.830 de anunţuri), Sibiu (1.630), Arad (1.300) şi Ploieşti (1.270).

     

  • BACALAUREAT 2017: Absolvenţii care n-au luat BAC-ul se pot angaja în domenii ca vânzări, logistică şi producţie. Care sunt cele mai bine plătite posturi

    „Chiar dacă nu au diplomă de bac, se pot angaja în vânzări, în primul rând. Când spun vânzări, mă refer la casiere şi vânzători pe raion. Se mai pot angaja în logistică, tot ce înseamnă partea de manipulare marfă, gestiune, chiar agent de pază. Partea de producţie este o industrie care are nevoie de forţă de muncă, nu neapărat calificată şi nu neapărat cu bac”, a explicat Raluca Peneş, reprezentant al Smartree – companie care activează pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal.

    De asemenea, există call center-uri care acceptă angajaţi care nu au trecut de examenele de la finalul clasei a douăsprezecea. „Sunt companii, câteva call-center-uri, care angajează fără bac. Nu sunt foarte multe companii, depinde de profilul angajatului”, spune Peneş.

    În urma unor cursuri de calificare de scurtă durată, tinerii care au picat examenul de bacalaureat se pot angaja în saloane de înfrumuseţare sau de cosmetică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro