BusinessMagazin

Tag: dividende

  • Nuclearelectrica îi răspunde Ministerului Energiei: “Nu avem bani de dividende suplimentare”

    “Având în vedere considerentele indicate mai sus, Consiliul de Administraţie informează Adunarea  Generala Ordinară a Acţionarilor despre faptul că societatea nu poate distribui dividende  suplimentare conform art.43 din OUG nr114/2018”, se arată într-o notă de informare publicată pe site-ul Nuclearelectrica.

    In urmă cu o săptămană, Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat informaţii cu privire la analiza şi decizia conducerii companiei în ceea ce priveşte repa­rtizarea a 35% din rezerve, măsura implementată prin Ordonanţa 114. Astfel, AGA din 20 mai 2019, prin care urmează să se voteze bugetul pe 2019 al companiei, va avea un punct suplimentar pe ordinea de zi.

    „Informarea cu privire la analiza şi decizia conducerii societăţii în ceea ce priveşte distribuirea şi virarea, sub forma de dividend sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (..) regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casa şi conturi la bănci, precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare“, se arata la Bursă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Romgaz, perla statului la bursă, aprobă dividendele de 717 milioane de lei, randament de 5,2%. Data plăţii, 28 decembrie

    “Aprobarea dividendului brut suplimentar/acţiune în valoare de 1,86 RON ca urmare a distribuirii sumei totale de 716.885.664 RON, sub formă de dividende suplimentare, în temeiul prevederilor art. II şi III din OUG nr. 29/2017. Dividendele brute suplimentare sunt repartizate din rezervele societăţii reprezentând surse proprii de finanţare”, este anunţul de la bursa companiei cu aproape 14 miliarde de lei capitalizare. Romgaz este a doua companie după Transgaz care aprobă dividendele suplimentare.
     
     

  • Teodorovici, despre dividendele de la companiile de stat: „De ce să lăsăm sume în bănci?”

    Întrebat vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, de ce companiile de stat distribuie mai multe dividende la bugetul de stat în loc să folosească banii pentru investiţii, în contextul în care e posibil să fie puse în pericol proiecte precum retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că nu este normal ca unele sume de bani să fie blocate într-un cont bancar şi să nu fie folosite.

    „Am auzit şi această speculaţie. Trebuie să înţelegem clar că statul e principalul acţionar al acestei companii. Nu a fost afectată printr-o astfel de abordare nicio investiţie astăzi în derulare la companiile unde statul este partener. Mai mult, este o decizie a acţionarului de a face astfel de transfer al dividendelor către buget în loc să fie ţinute aceste sume în depozite bancare cu dobânzi foarte mici. Uitaţi-vă de când este constituit fiecare depozit bancar, adică banii statului care nu sunt investiţi de acele companii sunt ţinuţi în depozite la bănci, pe dobânzi foarte mici. Întrebarea este: este cea mai corectă cale?”, a declarat Teodorovici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crăciunul vine mai devreme la stat: Companiile din energie îşi evaluează rezervele pentru a da dividende suplimentare, după modelul Romgaz. “Este o circulară dată către toţi. Trebuie să ne facem calculele”

    Pe listă mai sunt însă şi Hidroelectrica, firmă care a terminat primele nouă luni cu 2 miliarde de lei profit brut, dar şi Nuclearelectrica.
     
    “Este o circulară dată către toate companiile”, spun surse din piaţă.
     
    “Trebuie să ne evaluăm rezervele. Cel mai probabil este un deficit la MInisterul Finanţelor. Ne facem calculele. Ceea ce este însă interesant este că de fiecare dată când e vorba de dividende, avem consens între minoritari şi majoritari”, mai spun sursele citate.
     
    Romgaz a anunţat miercuri că va distribui 1,3 lei dividende la solicitarea statului, dar, surprinzător, nu este vorba despre dividendul trimestrial aşteptat de piaţă. Dividendele au un randament de 3,8%.
     

  • Cum arată bursa de la Bucureşti la zece ani după criză?

    Indicele principal BET s-a apreciat cu 82% în ultimii zece ani, evoluţie care nu reflectă pe deplin randamentul livrat investitorilor întrucât nu ţine cont şi de dividendele plătite de emitenţii din prima ligă bursieră. Iar în ultimii ani bursa de la Bucureşti a fost catalogată ca fiind piaţa de capital cu cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, potrivit băncii germane de investiţii Berenberg. Spre comparaţie, indicele Dow Jones al bursei din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, a urcat în zece ani de 2,4 ori.
    În septembrie 2008, din indicele principal BET făceau parte, pe lângă cele cinci acţiuni menţionate mai sus, şi cele ale Biofarm, BRK Financial Group, Antibiotice Iaşi şi Rompetrol Rafinare, care între timp au fost eliminate din prima ligă bursieră de operatorul pieţei de capital din România, cel mai probabil din cauza lichidităţii scăzute. În septembrie 2018, indicele principal BET numără 15 acţiuni, două – Sphera Group (administratorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell) şi vinăriile Purcari – fiind introduse chiar în această lună.
    În toamna anului 2008, capitalizarea companiilor din prima ligă bursieră era de 36 mld. lei, pentru ca în prezent aceasta să fie de circa 77 mld. lei, inclusiv cele două companii proaspăt intrate.
    În ultimii zece ani la bursa de la Bucureşti a venit „marfă nouă”, adică emitenţi care au deschis noi sectoare de activitate, precum MedLife, Digi Communications, Sphera Group, companii care sunt urmărite şi de investitori instituţionali, precum fonduri mutuale şi fonduri de pensii. Marfa este diversificată, însă bursa încă nu şi-a câştigat rolul de finanţator al economiei.

  • Dividende de 1,5 miliarde de euro pentru investitorii de la BVB

    Aproape jumătate dintre companiile listate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au decis să ofere dividende, sume care sunt distribuite acţionarilor de către companii din profitul aferent excerciţiului financiar anterior. Numai pentru anul 2017, peste 40 de companii listate la BVB au aprobat acordarea de dividende în valoare cumulată de 7,23 miliarde de lei, echivalentul a peste 1,55 miliarde de euro.
     
    Romgaz, BRD şi OMV Petrom sunt companiile care au acordat cele mai mari dividende, de peste 1 miliard de lei fiecare. În total, primele 20 de companii oferă dividende de peste 7 miliarde de lei, iar şase dintre acestea au oferit un randament al dividendului de două cifre. Emitentul BVB, companie listată în 2010 pe propria piaţă, se află în Top 20 companii în funcţie de valoarea dividendelor acordate pentru anul anterior, cu o sumă de peste 13,5 milioane de lei distribuită acţionarilor, şi a raportat un randament al dividendului de 6%.

    La finalul primelor şapte luni din acest an, o evoluţie puternic ascendentă a fost consemnată de BET-TR, indicele Bursei de Valori Bucureşti de tip total return care include şi dividendele, după ce acesta a depăşit 11.600 de puncte şi a crescut cu peste 11%.
     
    Valoarea totală a tuturor instrumentelor financiare tranzacţionate la BVB a depăşit 1,7 miliarde de euro de la începutul anului şi până la finalul lunii iulie, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni din piaţa principală a trecut sub pragul de 10 milioane de euro, pe fondul unei activităţi mai reduse a investitorilor în perioada de vară.
     
    Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti a fost de aproape 20 de miliarde de euro la finalul primelor şapte luni, în timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB a depăşit 35 de miliarde de euro în ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii iulie.

  • Una din cele mai importante legi pentru toţi oamenii care deţin afaceri in România

    Legea pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991, modificarea şi completarea Legii societăţilor nr.31/1990, precum şi modificarea Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei a fost votată în Camera Deputaţilor pe 13 iunie.
     
    Legea prevede că repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, trimestrial şi după aprobarea situaţiilor financiare anuale, astfel:
     
    a)      în cursul exerciţiului financiar opţional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale sau statutare, respectiv pe baza balanţei de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, după caz;
     
    b)     după aprobarea situaţiilor financiare anuale cu regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar; dividendele repartizate şi plătite în plus în cursul exerciţiului financiar se retumează în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale.
     
    De asemenea, dividendele se distribuie asociaţilor opţional trimestrial pe baza balanţei de verificare şi anual, după regularizarea efectuată prin situaţiile financiare anuale.
     
    Acestea se pot plăti în mod opţional trimestrial, în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situaţiile financiare anuale.
     

  • H&M se PRĂBUŞEŞTE. Decizia şoc luată de companie. Este prima oară în ISTORIA retailului când se întâmplă asta

    În timp ce H&M a reuşit să-şi păstreze dividendele la 9,75 coroane în ultimii ani, este inevitabil ca suma să scadă.

    Compania cu sediul în Stockholm se luptă cu tranziţia retailului către online, şi reuşeşte cu dificultate să îşi convingă clienţii să vină în magazinele fizice. Lupta cu Amazon şi rivalii precum Zara a dus la creşterea produselor rămase pe inventar şi la ”stricarea” bilanţului contabil a retailerului.

    Politica H&M este să distribuie cel puţin jumătate din profitul net ca dividende către acţionari. Prin păstrarea dividendelor intacte anul acesta, H&M a plătit aproape tot profitul de anul trecut.

    În condiţiile în care H&M creşte cheltuielile cu platforma online, ar putea să nu aibă suficienţi bani să menţină nivelul de anul trecut al dividendelor. În plus, analiştii se aşteaptă ca profitul companiei să scadă cu aproape 10% anul acesta. Profitabilitatea investiţiilor de capital este în scădere cu 38% faţă de T1 2016 şi la minimul ultimilor 16 ani, în timp ce nivelul datoriilor este la maximul istoric. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Carnavalul dividendelor la bursă

    După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.

    În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.

    Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.

    Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.

    Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.

    Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.

    Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.

    Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.

    Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.

    Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.

    La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.

    Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

    Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.

    Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.

    Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.

    Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?

    ”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.