BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Moscova cere “fapte” împotriva terorismului în Siria, unde a trimis 28 de avioane de război

    Potrivit unor oficiali americani, este vorba despre bombardiere de tip Su-24 şi de avioane pentru atac la sol de tip Su-25, mobilizate în provincia Lattakia, în vestul Siriei, un fief al preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    “Au implementat capacitatea de a efectua bombardamente. Unde, când şi în sprijinul cui nu ştim”, a rezumat, sub protecţia anonimatului, unul dintre oficialii contactaţi de AFP.

    Ministerul rus de Externe a îndemnat, într-un comunicat, la “acţiuni concrete”, după căderea, duminică, pe teritoriul reprezentanţei diplomatice ruseşti, în capitala siriană, a unui obuz care însă nu a provocat pagube.

    “Obuzul a fost tras din cartierul Jobar, unde s-au baricadat grupări ostile Guvernului sirian”, a acuzat Moscova.

    Apreciind că acest bombardament a constituit un “act terorist”, diplomaţia rusă a anunţat că aşteaptă “o condamnare clară din partea întregii comunităţi internaţionale, inclusiv a actorilor regionali” şi a reclamat “fapte, nu doar vorbe”.

    Ambasada Rusiei la Damasc nu a fost atinsă pentru prima dată de tiruri. În mai, un bărbat a fost ucis în apropiere, în circumstanţe asemănătoare.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ţinut, cu doar câteva ore înainte de emiterea acestui comunicat, să îi ofere asigurări lui Benjamin Netanyahu, prezent la Moscova în compania şefului Statului Major, generalul Gadi Eisenkot, şi a şefului serviciilor militare de informaţii, generalul Herzl Halevy.

    “Politica rusă în orientul Mijlociu va fi întotdeauna responsabilă”, a dat asigurări Putin, adăugând că aliatul său sirian nu intenţionează să atace Israelul.

    “Noi înţelegem că armata siriană şi Siria, în general, se află într-o asemenea situaţie încât nu pot deschide al doilea front. Siria încearcă doar să-şi păstreze independenţa”, a adăugat preşedintele rus.

    – Îngrijorările Israelului

    La începutul întâlnirii sale cu preşedintele rus, Netanyahu a acuzat atât Siria, cât şi Iranul, că vor “să deschidă al doilea front” – împotriva Israelului – şi s-a declarat hotărât să pună capăt livrărilor de armament către Hezbollah, prin Siria şi Iran.

    “Era foarte important să venim la Moscova, pentru a ne clarifica politica şi a face astfel încât să nu existe nicio neînţelegere”, a precizat premierul israelian.

    În comunicatele de presă emise separat, cei doi nu au evocat, în schimb, acuzaţiile formulate împotriva Rusiei de către Statee Unite, care a denunţat, de mai multe săptămâni, o consolidare a prezenţei militare ruse în Siria.

    Statele Unite sunt îngrijorate, de mai multe săptămâni, din cauza acestei consolidări, vizând să sporească ajutorarea lui al-Assad.

    Moscova a dezminţit c-ar fi adoptat măsuri suplimentare în vederea unei asemenea consolidări a prezenţei sale în Siria, unde conflictul dintre putere şi forţele rebele s-a soldat cu peste 250.000 de morţi în patru ani şi jumătate. Însă Kremlinul îşi apără susţinerea Damascului, al cărui principal aliat este, şi îndeamnă la formarea unei coaliţii mai largi împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care să includă Siria şi Irakul.

    Moscova şi Washingtonul au purtat săptămâna trecută, pentru prima dată, un dialog pe plan militar despre situaţia din Siria, o conversaţie la telefon considerată “constructivă” între miniştrii rus şi american ai Apărării Serghei Şoigu şi Ashton Carter.

    În pofida faptului că Israelul încearcă să se ţină cât mai departe de conflictul din Siria, acesta a provocat în ultimele luni tensiuni puternice şi incidente grave pe linia de demarcaţie dintre Israel şi Siria.

    Potrivit presei israeliene, oficiali militari se tem că prezenţa militară rusă, în cazul în care se adevereşte, ar putea să limiteze marja de manevră a aviaţiei israeliene.

    Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie că vizita lui Netanyahu la Moscova “pare să reflecte lipsa sa de încredere în capacitatea şi voinţa Statelor Unite de a proteja interesele în domeniul securităţii” din Israel, în contextul în care premierul israelian urmează să îl întâlnească pe preşedintele american Barack Obama pe 9 noiembrie.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Reuniune la Bruxelles pentru aplanarea diferendelor între europeni privind repartizarea refugiaţilor

    Potrivit unor surse apropiate preşedinţiei luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea să se înţeleagă asupra unui text din care termenul “constrângător” – referitor la cote – să fie exclus.

    Reuniunea miniştrilor de Interne este urmată – miercuri – de un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern.

    Ungaria, o ţară tranzitată de 225.000 de migranţi de la începutul anului, şi-a dotat luni poliţia şi armata cu noi puteri în cadrul unei “stări de criză cauzată de o imigraţie masivă”.

    Între aceste măsuri figurează posibilitatea ca armmata să recurgă la armament cu gloanţe de cauciuc sau puşti cu plasă (Net Gun) împotriva imigranţilor care încearcă să pătrundă ilegal în ţară.

    “Frontierele ne sunt în pericol (…). Ungaria şi întreaga Europă sunt în pericol”, s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind că întregul continent va fi “inundat” de migranţi. “Ei nu ne bat la uşă, o forţează”, a spus el.

    Aceste noi dispoziţii au fost analizate cu îngrijorare de către ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat că ele vizează “refugiaţi care au fugit de război şi terorism şi care au fost deja supuşi unor abuzuri din partea poliţiei şi armatelor în ţara lor”.

    Profund divizate între Est şi Vest, ţările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaţilor şi să deblocheze un ajutor financiar pentru ţările care se învecinează cu Siria şi găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.

    Există puţine speranţe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declaraţii exagerate ale lui Orban, ţările din Europa Centrală, reticente faţă de sistemul de cote cu caracter constrângător şi faţă de repartizarea migranţilor în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.

    “Toţi participanţii la reuniune sunt foarte ataşaţi de ideea de a se ajunge la o poziţie comună”, a dat asigurări ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei întâlniri cu omologii săi polonez, ungur, slovac, leton şi luxemburghez, la Praga. “Europa are nevoie de o acţiune colectivă” pentru a răspunde cât mai rapid unei “situaţii foarte grele”, a adăugat el.

    Câtea mii de migranţi au intrat luni în Ungaria, din Croaţia, după care au fost trimişi de către autorităţi la frontiera austriacă, pentru ca să-şi continue de acolo periplul către Germania, după ce aproape 7.000 de persoane au ajuns în acest weekend în Bavaria.

    “Sper să pot ajunge în curând în Germania, pentru că mi-am cheltuit toţi banii”, a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontieră croato-ungar Beremend. “Eu sper să-mi pot continua studiile în Germania, unde am un prieten care mi-a promis că mă va ajuta”, a adăugat tânărul, în vârstă de 23 de ani, înalt, care poartă ochelari de vedere şi un sac în culori de camuflaj.

    Preşedintele francez François Hollande a apreciat că “nicio ţară” europeană “nu se poate exonera” de la o repartizare “a refugiaţilor care ţine de deptul de azil”, în contextul în care UE s-a dovedit incapabilă să ajungă la o înţelegere asupra repartizării a 120.000 de refugiaţi şi în care mii de migranţi au venit în Europa anul acesta.

    Polonia, ostilă oricărui sistem cu caracter constrângător, s-a declarat totuşi pregătită să primească mai mulţi refugiaţi decât prin cotele propuse, cu condiţia ca UE să-şi închidă mai bine frontierele externe şi să stabilească “o listă de ţări considerate sigure”. Adică un mod de a cere ca imigranţii economici originari din mai multe ţări din Balcani, ca Albania sau Kosovo, să poată să fie expulzaţi înapoi acasă.

    – “Ultima şansă”

    În afară de problema spionoasă a repartizării migranţilor, europenii ar urma să discute şi despre alte măsuri de urgenţă în vederea stăpânirii crizei migraţiei.

    Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz şi-a exprimat dorinţa ca “maximum de bani” să fie mobilizaţi pentru ajutorarea celor trei ţări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiaţi pe teritoriile lor, şi anume Iordania, Turcia şi Libanul.

    Un semn al gravităţii acestei crize a migranţilor în Europa – care se adaugă tensiunilor din zona euro – este faptul că Schultz a anunţat “vizita istorică” a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.

    Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, “ultima şansă a Europei să ajungă la un răspuns unit şi corent” faţă de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 şi până în prezent.

    Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaţilor. El urmează să viziteze marţi o tabără de refugiaţi sirieni din Valea Bekaa, în estul ţării.

    Luni, directorul Agenţiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesităţii instaurării “de urgenţă” a unei politici europene de frontieră “omogene”, reclamând astfel UE o “susţinere umană” mai importantă pentru supravegherea frontierelor.

  • Mogherini îndeamnă statele membre UE la unitate în faţa crizei imigranţilor

    Europa începe în sfârşit să vadă amploarea problemei, care nu afectează doar anumite state, ca Grecia şi Italia, ci întreaga Europă, a declarat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, citată de CNN, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.

    “De asemenea, este necesar să începem să folosim cuvintele potrivite. Este parţial un aflux de imigranţi, dar este în principal un aflux de refugiaţi, care ne pune într-o situaţie diferită în ceea ce priveşte obligaţiile legale şi morale pe care le avem”, a subliniat ea, avertizând că această situaţie nu va dispărea curând.

    “A venit vremea ca aruncatul vinei să înceteze”, a subliniat Mogherini, iar statele UE este necesar să găsească modalităţi comune pentru a-şi împărţi responsabilităţile în gestionarea afluxului de refugiaţi şi imigranţi, în loc să lase doar câteva state să ducă această povară, a îndemnat ea.

    Cotele obligatorii au fost respinse de unele state UE, însă un sistem voluntar face luarea deciziilor şi mai dificilă, a subiniat şefa diplomaţiei europene, astfel încât sunt necesare sisteme comune pentru accelerarea procesului.

    În cadrul reuniunii informale, Austria a îndemnat UE să “deschidă ochii” la criza imigranţilor, subliniind asupra unor evenimente recente pe care le-a catalogat drept “ruşinoase”, relatează Euronews.

    Mogherini a anunţat un acord cu privire la planurile de distrugere a ambarcaţiunilor traficanţilor de imigranţi la Mediterana.

    Însă, în faţa lipsei de unitate în criza imigranţilor, ea a făcut un apel.

    “Este necesar să ne consolidăm cooperarea şi că lucrăm împreună, fără să dăm vina unii pe alţii, noi între noi, europenii – state membre, ţări candidate, instituţii”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

    Cu toate acestea, acuzaţiile reciproce între europeni se intensifică.

    Ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó a denunţat ceea ce el a catalogat drept “politica eşuată a migrării” a Uniunii şi “declaraţii iresponsabile” ale unor politicieni, referindu-se la decizia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cererile de azil ale tuturor refugiaţilor sirieni.

    Alte ţări europene contestă, de asemenea, propunerea Comisiei Europene (CE) de a redistribuire a refugiaţilor între statele Uniunii.

    Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a declarat că aceasta va fi interpretată de către refugiaţi ca o “invitaţie” de a veni în Europa.

    Pe un ton diferit, Asutria a anunţat că-i va primi pe cei care ajung la frontierele sale, subliniind că sunt liberi să ceară azil acolo sau să-şi continue drumul către Germania.

    “Noaptea trecută (de vineri spre sâmbătă) a fost o revelaţie, expunând o situaţie ruşinoasă în Europa, acum. Eu sper ca acest lucru să(-i facă pe unii să) deschidă ochii asupra faptului că situaţia nu poate continua aşa”, a declrat ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

    Franţa şi Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent şi obligatoriu în întreaga Uniune.

    Însă premierii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei s-au întâlnit şi au emis o declaraţie comună în care afirmă că intenţionează să îmbunătăţească procedurile cu privire la tranzit şi azil referitoare la imigranţi. Ei au anunţat, de asemenea, că vor ajuta ţările din Balcani să-şi consolideze frontierele.

    Miniştrii de Externe ai UE urmează să participe la o nouă reuniune de urgenţă, la Bruxelles, pe 14 septembrie.

  • Comisia Europeană intenţionează să mărească de patru ori numărul azilanţilor de repartizat între statele UE

    În contextul în care Germania şi Franţa s-au raliat joi propunerii sale cu privire la introducerea unor cote obligatorii, Comisia Europeană (CE) studiază posibilitatea să le ceară Celor 28 să accepte 160.000 de solicitanţi de azil, care au sosit în ultimele săptămâni în Italia, Grecia şi Ungaria.

    În mai, Bruxellesul cerea întregului bloc să accepte 40.000 de azilanţi, sosiţi în Italia şi Grecia, dar intenţionează să tripleze acest număr, din cauza afluxului de imigranţi constatat în vară, şi să-i adauge alţi aproximativ 50.000 de solicitanţi de azil sosiţi în Ungaria.

    Liderii statelor membre au refuzat la summitul din iunie introducerea unei sistem de cote, care propunea repartizarea în funcţie de mărimea şi puterea ţărilor, preferând voluntariatul.

    Însă ofertele voluntare ale statelor membre UE nu depăşesc, în prezent, 32.000 de locuri, în timp ce numărul imigranţilor ajunşi în Italia, Grecia şi, în plus, în Ungaria, depăşeşte sute de mii, un număr fără precedent de la Războaiele din fosta Iugoslavie, în anii ’90.

    Cu scopul de a depăşi reticenţele foarte puternice de a primi refugiaţi ale unui număr de state din Europa de Est, Comisia ar putea să propună posibilitatea de a plăti pentru acceptarea imigranţilor de către alt stat membru, a declarat un oficial.

    Presiuni asupra statelor din Europa de Est

    Ralierea Franţei şi Germaniei la mecanismul de repartizare obligatorie preconizat de către Comisia Europeană şi deja susţinut puternic de Italia, sporeşte presiunea asupra statelor din Europa de Est.

    Cu o zi înainte de reuniunea miniştrilor europeni de Externe, care se întâlnesc vineri la Luxemburg, şefii diplomaţiilor germană, franceză şi italiană i-au trimis o scrisoare comună Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Federica Mogherini în care-i cer să aibă o abordare mai centralizată asupra dosarului.

    Tot vineri se reunesc, la Praga, şi şefii guvernelor polonez, ungar, slovac şi ceh, cu scopul de a-şi coordona poziţiile.

    Într-o vizită la Bruxelles, premierul ungur Viktor Orban a declarat că este pregătit să examineze cote de repartizare, în cazul în care-i este prezentată o asemenea propunere.

    “Există o abordare diferită a tuturor acestor probleme, între statele occidentale şi cele din Europa Centrală (…). Acesta nu este un lucru bun. Ne-ar plăcea, aşadar, să cooperăm şi să găsim un teren de înţelegere”, a declarat el, referindu-se la reuniunea de la Praga.

    Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a reafirmat opoziţia faţă de introducerea unor cote, dar a anunţat că Varşovia este pregătită să “discute despre amploarea angajamentului (său) pe o bază voluntară”.

    Polonezul Donald Tusk, predecesorul ei în postul de premier, dar care a devenit preşedintelr Consiliului European, a declarat, la primirea lui Orban la Bruxelles, că “necesitatea, astăzi, este să primim în mod echitabil în UE cel puţin 100.000 de refugiaţi”.

    “Ţările care nu sunt în mod direct afectate de această criză şi care au beneficiat de solidaritatea UE în trecut trebuie să o împărtăşească cu cei care au nevoie de ea”, a adăugat Donald Tusk. “Este într-adevăr paradoxal ca cele mai mari ţări din Europa, ca Germania şi Italia, să aibă nevoie de solidaritatea noastră. La fel ca Ungaria”, a spus el.

  • Coreea de Sud, deschisă unei posibile anulări a sancţiunilor impuse Coreei de Nord

    Însă “este prematur să vorbim despre când şi la ce nivel va avea loc”, o asemenea reuniune, a declarat o sursă guvernamentală sud-coreeană.

    Coreea de Nord a ridicat problema sancţiunilor în cele trei zile de negocieri la nivel înalt, în weekend, potrivit agenţiei Yonhap.

    Negocierile au avut loc cu scopul de a dezamorsa tensiunile recente care au izbucnit după ce doi militari sud-coreeni, care patrulau în zona demilitarizată (DMZ) ce desparte cele două ţări, pe 4 august, au fost mutilaţi de explozia unor mine de teren.

    Seulul a acuzat Phenianul că se află la originea incidentului şi a pornit difuzoarele de la linia de demarcaţie, reluând transmiterea unor mesaje de propagandă, ca măsură de retorsiune, după ce această parctică de pe timpul Războiului Rece fusese abandonată de ambele părţi în urmă cu 11 ani.

    Cele două părţi s-au înfruntat, ulterior, într-un schimb de tiruri de obuze, în DMZ, pe 20 august.

    Negocierile din satul Panmunjom, situat pe linia de demarcaţie, s-au încheiat cu un acord, marţi dimineaţa. În baza înţelegerii, Phenianul şi-a exprimat – atent formulat -“regretul” cu privire la incident şi s-a angajat să iasă din starea de “cvasi-război”, iar Seulul a oprit difuzoarele.

    Reprezentanţii sud-coreeni s-au concentrat asupra minelor de teren, în timp ce omologii lor nord-coreeni au insistat să discute despre viitorul unor relaţii mai ample, potrivit unor surse guvernamentale la curent cu dosarul, citate de Yonhap.

    Seulul a impus sancţiuni Phenianului după ce nord-coreenii, care au negat întotdeauna acest lucru, au torpilat de la bordul unui submarin corveta Cheonan, în 2010, care s-a scufundat cu 46 de militari sud-coreeni la bord, morţi cu toţi.

    Coreea de Sud a stopat, de asemenea, excursii organizate într-o staţiune montană din Coreea de Nord, o fostă sursă importantă de valută a regimului stalinist, după ce un turist sud-coreean a fost împuşcat mortal de către un militar nord-coreean, în 2008.

     

  • Este prea devreme ca SUA să-şi deschidă ambasada la Teheran, consideră Zarif

    Ministrul britanic de Externe Philip Hammond a particpat duminică la ceremonie, în opulenta clădire din secolul al XIX-lea din capitala iraniană, în care atacatori au incendiat steagul britanic, în 2011, au tăiat portretele monarhilor britanici şi au furat bunuri.

    Întrebat despre o eventuală redeschidere a misiunii americane, ministrul iranian Javad Zarif a declarat că “atitudinea ilogică” a Statelor Unite faţă de Iran arată că n-a venit timpul unui gest similar cu Washingtonul.

    “Se pare că este necesar să aibă loc o schimbare în acest tip de atitudine şi comportament din partea Statelor Unite. Aşa că situaţia este diferită cu Statele Unite”, a spus el.

    Ambasada americană a fost ocupată cu câteva zile înainte de Revoluţia Islamică din 1979 de către studenţi, care se temeau de o repetare a loviturii de stat din 1953, când CIA a orchestrat îndepărtarea de la putere a premierului iranian. Criza ostaticilor americani a durat 444 de zile, iar Washingtonul şi Teheranul şi-au întrerupt relaţiile diplomatice.

    Iranul şi-a redeschis ambasada la Londra duminică, în paralel, după ce a ajuns luna trecută la un acord asupra programului său nuclear cu şase mari puteri – inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie.

    Preşedintele american Barack Obama a promis să opună un vot de veto în cazul în care Congresul, controlat de republicani, care se opun acordului, resping textul, care urmează să conducă la începerea procesului de ridicare a unei serii de sancţiuni economice impuse Iranului.

  • Cele două Corei, în alertă militară, reiau negocierile într-o încercare de a ieşi din impas – VIDEO

    Întâlnirea în satul armistiţiului, Panmunjom, situat în zona demilitarizată (DMZ), au început sâmbătă seara, în timp ce ambele părţi se aflau în stare de alertă militară, imediat după expirarea unui ultimatum prin care Phenianul a cerut Seulului să oprească mesajele de propagandă difuzate la difuzor, ameninţând cu o acţiune militară. Reuniunea a fost întreruptă duminică dimineaţa, înainte de zori.

    Emisarii, prezentanţi în imagini difuzate la televizor strângându-şi mâinile şi zâmbind reţinut la începutul întâlnirii, au discutat despre modalităţi de dezamorsare a tensiunilor şi îmbunătăţire a relaţiilor, a anunţat Casa Albastră, sediul preşedinţiei sud-coreene, într-un scurt comunicat.

    “Ambele părţi se află sub o mare presiune pentru a obţine ceva din această” întâlnire, declară Jeon Young-sun, un profesor la Institutul de Discipline Umane pentru Unificare de la Konkuk University din Seul, apreciind că durata întâlnirii la nivel înalt ar putea fi fără precedent.

    Negocierile au avut loc în Casa Păcii a Coreei de Sud, situată imediat la sud de corturile albastre mult-fotografiate din Panmunjom, locul în care oficiali de rang inferior au purtat negocieri în februarie 2014, dar fără să ajungă la un rezultat.

    Negocierile au fost întrerupte de ambele părţi, care au dorit să se consulte cu guvernele lor, şi pentru a servi nişte gustări, potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap.

    “Coreea de Nord cere să se oprească propaganda la difuzoare, în timp ce Coreea de Sud nu o poate face fără să obţină ceva în schimb”, spune Jeon.

    Cele două Corei se află teoretic în stare de război, deoarece Războiul Coreei (1950-1953) s-a încheiat cu un armistiţiu – semnat la Panmunjom – şi nu cu un tratat de pace, iar relaţiile intercoreene sunt practic blocate după scufundarea unei nave coreene de război în 2010. Phenianul a negat orice responsabilitate.

    Actualele tensiuni au început la începutul acestei luni, după ce doi militari sud-coreeni au fost răniţi de mine de teren amplasate la linia de demarcaţie. Nordul dezminte că a amplasat aceste mine. Câteva zile mai târziu, Seulul a început să transmită mesaje de propagandă, la interval de trei ore, la 11 difuzoare, inslusiv muzică pop şi buletine de ştiri din Sud, reluând o practică pe care ambele părţi o abandonaseră în 2004.

    Criza a escaladat joi, când Nordul a tras patru obuze în Sud, potrivit Seulului, care a răspuns cu 29 de focuri de baraj de artilerie. Phenianul a declarat o “cvasi-stare de război” în zone din prima linie şi a dat ultimatum Seulului să oprească difuzoarele.

    Ultimatumul a expirat sâmbătă, fără să se raporteze incidente.

    ONU, Statele Unite şi China – singurul aliat al Nodului izolat – au îndemnat la calm.

    Statele Unite, care au 28.500 de oameni în baze militare în Coreea de Sud, efectuează exerciţiile militare comune anuale cu Sudul. Phenianul condamnă în mod regulat manevrele drept o pregătire de război.

    Consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintei sud-coreene Park Geun-hye şi ministrul ei pentru Unificare s-au întâlnit sâmbătă cu Hwang Pyong-so, consilierul militar cu cel mai înalt rang al liderului nord-coreean Kim Jong-un, şi Kim Yang-gon, un veteran în domeniul Afacerilor intercoreene, alimentând speranţa unor progrese.

    În pofida negocierilor, militarii nord-coreeni au rămas în stare de alertă ridicată, a declarat un oficial din domeniul Apărării, iar Sudul a anunţat că nu intenţionează să oprească difuzoarele. Presa de stat nord-coreeană şi-a continuat retorica ostilă faţă de Sud.

    Armata nord-coreeană se afla duminică în poziţie de luptă, un număr dublu faţă de obicei de piese de artilerie fiind mobilizate la linia de demarcaţie, iar o majoritate din flota sa de submarine – peste 50 – nu se aflau în baze, potrivit Yonhap.

    Seulul a acuzat Phenianul că a torpilat o corvetă, cu un submarin, în 2010, ceea ce regimul stalinist dezminte.

    Cei doi negociatori nord-coreeni au efectuat o vizită-surpriză în Sud în octombrie, când au participat la ceremonia de încheiere a Jocurilor Asiatice, unde s-au întâlnit cu Kim Kwan-jin, consilierul lui Park pentru Securitate Naţională, care conduce delegaţia sud-coreeană la negocierile din acest weekend. Acea întâlnire a alimentat unele speranţe în vederea unei îmbunătăţiri a relaţiilor, dar care nu s-au materializat.

    Coreei de Nord i-au fost impuse sancţiuni de către ONU şi Statele Unite, din cauza unor teste nucleare şi testării unor rachete. Phenianul consideră aceste măsuri un atac la adresa dreptului său suveran de a se apăra.

  • Cele două Corei, în alertă militară, reiau negocierile într-o încercare de a ieşi din impas – VIDEO

    Întâlnirea în satul armistiţiului, Panmunjom, situat în zona demilitarizată (DMZ), au început sâmbătă seara, în timp ce ambele părţi se aflau în stare de alertă militară, imediat după expirarea unui ultimatum prin care Phenianul a cerut Seulului să oprească mesajele de propagandă difuzate la difuzor, ameninţând cu o acţiune militară. Reuniunea a fost întreruptă duminică dimineaţa, înainte de zori.

    Emisarii, prezentanţi în imagini difuzate la televizor strângându-şi mâinile şi zâmbind reţinut la începutul întâlnirii, au discutat despre modalităţi de dezamorsare a tensiunilor şi îmbunătăţire a relaţiilor, a anunţat Casa Albastră, sediul preşedinţiei sud-coreene, într-un scurt comunicat.

    “Ambele părţi se află sub o mare presiune pentru a obţine ceva din această” întâlnire, declară Jeon Young-sun, un profesor la Institutul de Discipline Umane pentru Unificare de la Konkuk University din Seul, apreciind că durata întâlnirii la nivel înalt ar putea fi fără precedent.

    Negocierile au avut loc în Casa Păcii a Coreei de Sud, situată imediat la sud de corturile albastre mult-fotografiate din Panmunjom, locul în care oficiali de rang inferior au purtat negocieri în februarie 2014, dar fără să ajungă la un rezultat.

    Negocierile au fost întrerupte de ambele părţi, care au dorit să se consulte cu guvernele lor, şi pentru a servi nişte gustări, potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap.

    “Coreea de Nord cere să se oprească propaganda la difuzoare, în timp ce Coreea de Sud nu o poate face fără să obţină ceva în schimb”, spune Jeon.

    Cele două Corei se află teoretic în stare de război, deoarece Războiul Coreei (1950-1953) s-a încheiat cu un armistiţiu – semnat la Panmunjom – şi nu cu un tratat de pace, iar relaţiile intercoreene sunt practic blocate după scufundarea unei nave coreene de război în 2010. Phenianul a negat orice responsabilitate.

    Actualele tensiuni au început la începutul acestei luni, după ce doi militari sud-coreeni au fost răniţi de mine de teren amplasate la linia de demarcaţie. Nordul dezminte că a amplasat aceste mine. Câteva zile mai târziu, Seulul a început să transmită mesaje de propagandă, la interval de trei ore, la 11 difuzoare, inslusiv muzică pop şi buletine de ştiri din Sud, reluând o practică pe care ambele părţi o abandonaseră în 2004.

    Criza a escaladat joi, când Nordul a tras patru obuze în Sud, potrivit Seulului, care a răspuns cu 29 de focuri de baraj de artilerie. Phenianul a declarat o “cvasi-stare de război” în zone din prima linie şi a dat ultimatum Seulului să oprească difuzoarele.

    Ultimatumul a expirat sâmbătă, fără să se raporteze incidente.

    ONU, Statele Unite şi China – singurul aliat al Nodului izolat – au îndemnat la calm.

    Statele Unite, care au 28.500 de oameni în baze militare în Coreea de Sud, efectuează exerciţiile militare comune anuale cu Sudul. Phenianul condamnă în mod regulat manevrele drept o pregătire de război.

    Consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintei sud-coreene Park Geun-hye şi ministrul ei pentru Unificare s-au întâlnit sâmbătă cu Hwang Pyong-so, consilierul militar cu cel mai înalt rang al liderului nord-coreean Kim Jong-un, şi Kim Yang-gon, un veteran în domeniul Afacerilor intercoreene, alimentând speranţa unor progrese.

    În pofida negocierilor, militarii nord-coreeni au rămas în stare de alertă ridicată, a declarat un oficial din domeniul Apărării, iar Sudul a anunţat că nu intenţionează să oprească difuzoarele. Presa de stat nord-coreeană şi-a continuat retorica ostilă faţă de Sud.

    Armata nord-coreeană se afla duminică în poziţie de luptă, un număr dublu faţă de obicei de piese de artilerie fiind mobilizate la linia de demarcaţie, iar o majoritate din flota sa de submarine – peste 50 – nu se aflau în baze, potrivit Yonhap.

    Seulul a acuzat Phenianul că a torpilat o corvetă, cu un submarin, în 2010, ceea ce regimul stalinist dezminte.

    Cei doi negociatori nord-coreeni au efectuat o vizită-surpriză în Sud în octombrie, când au participat la ceremonia de încheiere a Jocurilor Asiatice, unde s-au întâlnit cu Kim Kwan-jin, consilierul lui Park pentru Securitate Naţională, care conduce delegaţia sud-coreeană la negocierile din acest weekend. Acea întâlnire a alimentat unele speranţe în vederea unei îmbunătăţiri a relaţiilor, dar care nu s-au materializat.

    Coreei de Nord i-au fost impuse sancţiuni de către ONU şi Statele Unite, din cauza unor teste nucleare şi testării unor rachete. Phenianul consideră aceste măsuri un atac la adresa dreptului său suveran de a se apăra.

  • Marea Britanie îşi redeschide Ambasada la Teheran, după patru ani de la un atac – VIDEO

    Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.

    Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.

    Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.

    – “Jaloane importante”

    “Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.

    Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.

    “Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.

    “În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.

    “Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.

    Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.

    Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.

    O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.

    Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

    Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.

    Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.

    Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.

    De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.

  • Marea Britanie îşi redeschide Ambasada la Teheran, după patru ani de la un atac – VIDEO

    Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.

    Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.

    Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.

    – “Jaloane importante”

    “Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.

    Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.

    “Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.

    “În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.

    “Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.

    Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.

    Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.

    O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.

    Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

    Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.

    Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.

    Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.

    De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.