Tag: design

  • Povestea unei afaceri româneşti construită de o tânără dintr-o pasiune jucăuşă. Totul a început mai mult ca o joacă

    Pentru Adriana Petrescu creativitatea este o calitate pe care o dezvoltă continuu de mai mulţi ani şi pe care a exprimat-o cel mai bine în domeniul designului, activitate pe care o desfăşoară încă din 2010. Pandemia a schimbat traiectoria carierei ei şi a dus-o într-o zonă de creativitate jucăuşă. Ba mai mult, imaginaţia copilului interior, pasiunea pentru teatru şi pentru ilustraţii de cărţi, dar şi viziunea designerului atent la forme şi volume s-au transpus în brandul de figurine Naturo Domo. Care este povestea brandului lansat în 2021?

    „Naturo Domo a început mai mult din joacă. Fiind o persoană foarte creativă trebuia să găsesc un mod de exprimare. Nu aveam absolut nicio idee despremaşini de cusut, tipare, materiale, toate îmi erau total necunoscute şi datorită conjuncturii m-am simţit liberă să fac lucrurile în felul meu. Primele figurine au fost din lână 100% şi au continuat să fie din lână până în 2023, an în care am regândit şi reorganizat conceptul Naturo Domo”, povesteşte Adriana Petrescu, fondatoarea Naturo Domo. Această reorganizare a însemnat trecerea de la figurine care aminteau de lumea teatrului – având şi colaborări cu regizori/actori pentru diverse figurine -, poveşti şi fabule la figurine decorative cu un design foarte precis şi geometric realizate din bumbac certificat, pentru a oferi o calitate superioară şi rezistenţă.

    Primele figurile Naturo Domo s-au vândut chiar în 2021, prin intermediul magazinului online al brandului. Alte figurine au fost vândute în cadrul librăriei Modul Cărtureşti sau diverse expoziţii din galeriile de artă. Adriana Petrescu spune că practic nu ştie de ce a ales figurine şi nu alt tip de produse pe care să le creeze dar crede că punctul de plecare a fost teatrul pentru care are o mare pasiune, cărţile pentru copii pe care le-a ilustrat, dar şi anii de experienţă în designul grafic. „Acestea s-au întâlnit toate într-un punct comun şi aşa au apărut figurinele”, a punctat ea. De unde îşi găseşte inspiraţia? Tot din teatru, scenografie, literatură, artă, Japonia, studiourile Ghibli, Richard Hudson, Ion Popescu Gopo, Elisabeta Bostan, călătorii, natură ş.a.m.d.

    Astăzi, figurinele Naturo Domo se găsesc pe magazinul online propriu, dar brandul este activ şi pe Instagram. Deşi are sediul în Craiova, pentru Naturo Domo majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi din Cluj.  „Clienţii Naturo Domo sunt persoane care vor să completeze decorul unei camere sau amenajează un spaţiu pentru diverse activităţi educaţionale sau medicale sau persoane care pur şi simplu îşi fac un cadou. Cei mai mulţi clienţi vin din zona medicală, arhitectură/design interior sau IT”, a menţionat creatoarea brandului. De anul acesta, ea a început să lucreze şi cu stocuri, nu doar pe bază de comandă, aşa cum făcea până anul trecut, iar acest lucru o ajută să facă faţă în perioadele aglomerate. „Numărul figurinelor create până acum nu este unul spectaculos, dar este suficient de mare cât să avem încredere să mergem mai departe. În acestă etapă ne-am concentrat foarte mult pe calitatea şi diversitatea produselor. Personal cred şi prefer afacerile/activităţile care cresc treptat fără vârfuri prea mari la început”, a punctat antreprenoarea. Preţurile figurinelor încep de la 100 de lei şi ajung la 280 de lei.

    „Fiecare figurină este livrată într-un sac de pânză în care poate să fie depozitată.  În prezent cea mai scumpă figurină este o balenă de 67 cm, realizată din bumbac certificat OEKO-TEX 100, iar umplutura este din poliester hipoalergenic (super ball).”

    Investiţia în dezvoltarea atelierului şi a brandului a fost de circa 4.000 de euro, iar Adriana Petrescut spune că pentru a desfăşura o astfel de activitate este nevoie de un spaţiu în care să te poţi organiza bine, maşini de cusut (Naturo Domo are două), stocuri de materiale, magazin online etc. În plus, Adriana Petrescu spune că pentru că s-a ocupat singură de tot ce ţine machete, etichete, fotografii, a avut nevoie de programe de grafică şi imprimante. Ce planuri de viitor are Adriana Petrescu pentru Naturo Domo?

    „La acest capitol avem mai multe variante. Încă nu am stabilit un drum precis pentru că nu avem toate datele pentru fiecare variantă şi nu ştim ce ne-ar avantaja cel mai mult. Ce ştiu sigur în acest moment este că avem nevoie de un spaţiu mai mare şi de cât mai multe colaborări. (..) Cred că ideile noastre vor prinde rădăcini şi vor evolua!”, a conchis antreprenoarea.    



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Irinciuc (atelier de producţie de genţi)

    Fondatoare: Alexandra Irinciuc

    Prezenţă: showroom online, târguri de profil, magazine din Bucureşti


    Teo Vlad Climb Adventure (organizare drumeţii montane)

    Fondator: Teo Vlad

    Venituri anuale maxime: 30.000 de euro


    KMD Travel (agenţie de turism)

    Fondatoare: Mihaela Patentaşu şi Doina Dumitraş

    Investiţie initială: 3.000 de lei

    Cifra de afaceri 2023: 80.000 de lei


    Chedo (cofetărie fără gluten)

    Fondatoare: Ana-Maria Cheran

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifra de afaceri estimă 2024: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Galaxy Fun (loc de joacă)

    Fondatoare: Ema Rotunjanu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Număr de evenimente lunare/în medie: 30



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • I love my job. De la schiţă la produs în designul de mobilier

    În spatele unor obiecte de mobilier pe care le vedem în birouri sau în case sunt ore de muncă petrecute de arhitecţi şi designeri pentru a găsi cea mai bună formă. De la idee, nevoile clientului, la prototipuri din carton, şlefuite ulterior pentru a fi date în producţie, procesul este unul similar. Însă produsul nou trebuie să aducă într-adevăr o inovaţie, să iasă în evidenţă, iar aici îşi spune cuvântul inspiraţia.

     

    Uneori, o idee poate veni din piesele de Lego, alteori, după discuţii lungi cu clienţii despre ce au nevoie. Folco Orlandini, unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din piaţa de mobilier, prezent la un eveniment marca Mobexpert Office şi LAS Mobili în Bucureşti, a dezvăluit ce se află în spatele unui proiect de design.

    „Cred că un obiect frumos şi bine conceput poate îmbunătăţi viaţa tuturor”, crede Folco Orlandini, unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din piaţa de mobi­lier, italian de origine. El a fost prezent la Bucureşti la evenimentul Mobexpert Office, organizat pentru a vedea ce se află în spatele unui proiect de design, cum iau naştere piesele de mobilier. Grupul Mobexpert, care a împlinit 30 de ani în 2023, are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 264 mil. euro în 2022, fiind unul dintre cele mai puternice branduri antreprenoriale din România. Compania are o colaborare de trei decenii cu firma italiană Las Mobili, care produce birouri, canapele, fotolii. O parte dintre aceste produse sunt gândite de arhitectul Folco Orlandini şi se găsesc în exclusivitate în cadrul magazinelor Mobexpert. Iar într-un business care pune în centru mobilierul şi decoraţiunile, cum este Mobexpert, designul, inclusiv în magazine, este un element important, prima legătură a brandului cu clientul. Un magazin de mobilă gândit pentru client îi oferă acestuia noi perspective privind modul în care poate decora propriul spaţiu, de la birou la casă.

    Scânteia proiectului

    „Cred că în spatele fiecărui nou obiect trebuie să existe o idee. De exemplu, conceptul DIVO de la LAS Mobili poate părea o simplă canapea. Ideea iniţială, care a stat la baza proiectului s-a inspirat din piesele de Lego, care pot căpăta mii de forme cu ajutorul imaginaţiei. DIVO nu este o simplă canapea, este un ansamblu de elemente care, montat pe o bază, poate da viaţă multor tipuri de canapele. Este obiectul ideal pentru un arhitect: cu ajutor câtorva piese, poţi să mobilezi orice tip de mediu”, a spus Folco Orlandini. Un alt exemplu este cel al panourilor Flags, care pot crea un spaţiu izolat, dar în acelaşi timp, sunt folosite materiale noi, care să înlocuiască panourile clasice, pătrate, cu suprafeţe plate. Imaginea iconică a monumentului Stonehenge din Anglia a fost o altă sursă de inspiraţie pentru arhitect, pentru a crea o masă de birou sau o canapea, proiect denumit Jera. „Prin masa de birou de tip prezidenţial Jera am dorit să subliniem importanţa materiei. Imaginea cu Stonehenge explică foare bine care a fost sursa inspiraţiei. Vorbim de monoliţi, sprijiniţi unii de alţii. Văzând un proces de producţie de împăturire, am încercat să îl simplific”, a spus Folco Orlandini.

     

    Designul, o pasiune moştenită

    „Mi-am petrecut copilăria alături de tatăl meu, în atelierul nostru. Când mă întorceam de la şcoală stăteam la aceeaşi masă cu tatăl meu, el îşi făcea treburile lui, iar eu desenam”, îşi aminteşte Folco Orlandini. Astfel, alegerea unei facultăţi de arhitectură din Milano a fost una naturală pentru designerul care a crescut printre proiecte. Clienţii pentru care lucrează sunt din sectorul birourilor, din cel rezidenţial sau hoteluri. Atelierul familiei Orlandini este unul „artizanal”, cum îl caracterizează arhitectul, nu funcţionează ca un lanţ, iar abordarea este una perso­nală. „Azi, multe obiecte de mobilier sunt la fel. Mulţi designeri schimbă mici detalii, un rând sau o rază, mult prea puţin. Este adevărat că detaliul este important, dar trebuie să fie unul semnificativ, nu o dungă. Indiferent de tema proiectului, în cadrul atelierului încercăm să avem în centrul proiectului nostru o inovaţie”, a mai spus Folco Orlandini. Iar clienţii vin din toată lumea, de la Europa, până în America. Astăzi, ajută şi comunicarea mult mai uşoară cu ajutorul tehnologiei, crede arhitectul. Interacţiunea umană nu poate lipsi nici din domeniul designului. „Relaţia dintre companie şi designer, care se naşte atunci când doi oameni lucrează împreună, este foarte importantă, astfel încât rezultatul să fie unul corect. Este necesar ca designerul să cunoască foarte bine compania şi să existe un dialog. În acest caz, rezultatele sunt bune”, mai spune arhitectul.

    LAS Mobili din Italia este partenerul Mobexpert de 30 de ani, pentru care compania românească are exclusivitate în România.

    Cum ia naştere un proiect

    Pentru conceptul DIVO de la LAS Mobili, pentru care Mobexpert are exclusivitate, inspiraţia a venit din piesele de Lego. Limita pentru imaginaţie şi joacă nu există, doar procesul de creare mai şlefuieşte obiectele până la forma lor finală. „Designul nu înseamnă numai imaginaţie. Când ai o idee, urmează o explozie şi poţi merge în 1.000 de direcţii diferite. Apoi, există diferite resticţii: preţul pe care trebuie să îl aibă proiectul, compania care îl va produce, piaţa în care se va vinde. Drumul pe care îl urmează proiectul este unul firesc, natural. Dacă încerci să-l forţezi şi vrei să ai un obiect diferit cu orice preţ, nu va funcţiona”, mai adaugă Folco Orlandini.

    Companiile au nevoie de designeri care să creeze produse noi şi diverse, iar oamenii au nevoie de frumos în vieţile lor, inclusiv în spaţiile în care îşi petrec timpul. Acesta este crezul lui Folco Orlandini, care spune că un designer trebuie inclusiv să prevadă ce trenduri vor urma. „Designerul trebuie să înţeleagă cum se schimbă lumea şi viaţa noastră şi care sunt noile obiecte care pot să răspundă acestor exigenţe, are, într-o oarecare măsură, rolul de a prevedea viitorul. Trebuie să înţeleagă, să prevadă schimbările care se petrec zilnic. Trebuie să creeze noi obiecte care să răspundă unor noi nevoi”, completează arhitectul.  

    Printre conceptele LAS Mobili pentru care Mobexpert are exclusivitate în piaţă se numără Jera, Divo sau Flags, concepute de atelierul Orlandini Design din Italia.


    „I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care scoatem îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business MAGAZIN, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d.) poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.

  • Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio, care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri: Piaţa s-a restrâns, dar a crescut interesul pentru calitatea design-ului, calitatea ergonomiei, calitatea actului de arhitectură şi construcţiei. Clar cererea este pentru o creştere a acestei calităţi

    Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio, companie care oferă servicii de amenajare a spaţiilor de birouri, a spus că piaţa s-a restrâns, dar a crescut interesul pentru calitatea design-ului, calitatea ergonomiei, calitatea actului de arhitectură şi construcţiei.

    „Noi am constatat că piaţa s-a restrâns, dar pentru calitatea design-ului, calitatea ergonomiei, calitatea actului de arhitectură şi de construcţii, clar, cererea este mare, pentru că angajaţii, până la urmă, au nevoie de această calitate. Deci e vorba de calitate, ergonomie, design şi soluţii de produs noi care să se adapteze noilor procese de la muncă. Acum biroul este singurul loc unde poţi să creezi un spaţiu comunitar. De asemenea, e singurul loc unde echipele pot să colaboreze”, a spus Horaţiu Didea în cadrul conferinţei ZF HR TRENDS 2024: Viitorul resurselor umane, sub presiunea transformărilor.

    El a adăugat că angajaţii care merg la birou vor să aibă o infrastructură foarte plăcută, mai bună ca acasă, în care toate procesele de colaborare, de socializare, de transmitere a informaţiilor să fie uşoare şi plăcute.

    „Trebuie să existe în primul rând o înţelegere a nevoilor psiho-sociale ale angajaţilor. Deci niciodată o firmă care face construcţii şi distribuţie de mobilier nu a trebuit să înţeleagă atât de bine ce se întâmplă de fapt cu angajaţii. Acum angajaţii care merg la birou vor să aibă o infrastructură foarte plăcută, mai bună ca acasă, în care toate procesele de colaborare, de socializare, de transmitere a informaţiilor să fie extrem de uşoare şi extrem de plăcute. Şi atunci job-ul nostru este o dată pe partea de arhitectură şi de design, dar şi să înţelegem toate aceste nevoi şi să le structurăm, pentru că biroul s-a schimbat foarte mult. În primul rând e vorba de soluţiile de design, planificare în sine a spaţiului s-a schimbat foarte mult pentru a susţine noile feluri de a munci, noile procese care se întâmplă de fapt la birou, după care e vorba de soluţii efective de produs, de la pereţi mobili, pentru că acum toată lumea vrea flexibilitate, zonele se schimbă, companiile schimbă scopurile, oameni pleacă, oameni vin, se creează noi echipe.”

     

  • Renault a recrutat pentru Dacia Design Center un designer cu experienţă pe piaţa chineză

    Începând din acest an, Emanoel Derta este noul director al studioului Dacia Design Center din Bucureşti. El îl înlocuieşte în funcţie pe Ory Yohann, care a condus centrul din 2021 şi sub conducerea căruia s-au lansat noi modele precum Duster III, Bigster sau Spring.

    Emanoel Derta este absolvent al IED Torino şi deţinătorul unei diplome în designul auto obţinută în anul 2005.

    El are o experienţă de 23 de ani în designul auto şi industrial. De-a lungul timpului, Emanoel Derta a lucrat pentru mărci precum Fiat, Lancia, Alfa Romeo, Porsche si Lynk&Co.

    În anul 2018 a devenit Director de Design al mărcilor Ora si Wey (aparţinând grupului Great Wall Motors), iar în anul 2021 a fost numit Vicepreşedinte de Design al companiei Xpeng Motors.

    Printre proiectele la care a lucrat se numără modelele Fiat 500, Fiat Fiorino, Porsche 911 Speedster Concept, Porsche 991.2 GT3, Ora Good Cat, Tank 300, Tank 400, Xpeng G9, Xpeng G6 si Xpeng X9.

     

  • Mobila se mai strică, iar unora le-ar plăcea s-o repare uşor şi s-o păstreze datorită valorii sentimentale. Care e soluţia?

    Mobila se mai strică, iar unora le-ar plăcea s-o repare uşor şi s-o păstreze datorită valorii sentimentale sau cel puţin până vine cea nouă ori poate să confecţioneze ei înşişi diverse piese de mobilier ca să se poată lăuda. Cum nu toată lumea are un talent deosebit în domeniu, a apărut o propunere din partea unui absolvent al Universităţii de Arte din Londra, Yalan Dan, o aşa-numită „trusă de prim ajutor pentru mobilă” compusă din elemente de îmbinare din bioplastic produse cu ajutorul unei imprimante 3D, scrie Dezeen. Trusa de prim ajutor poate fi folosită pentru a repara sau confecţiona articole din placaj sau plăci aglomerate şi a fost gândită ca ajutor pentru reducerea cantităţii de deşeuri din domeniul mobilei.

  • O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale

    O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale. Asemenea obiecte erau la foarte mare căutare pentru banchetele din Europa în urmă cu sute de ani, dar cererea există şi în prezent, scrie New York Times. Se caută farfurii pictate cu mâncare sau unele care amintesc ca formă şi aspect de frunze de diverse plante comestibile (varză, salată), cutiuţe în formă de fructe, legume sau chiar croasante, dar şi imitaţii cât mai aproape de realitate ale fructelor şi legumelor, produse de fabrici de porţelan cu tradiţie din Europa sau de unele mai noi în parteneriat cu artişti. Toate acestea se pot cumpăra de la sursă sau din magazine specializate de produse pentru casă şi decoraţiuni, ori chiar de la magazine de modă online. Astfel, retailerul de modă Matches, vinde, de exemplu, o colecţie de legume de porţelan de la firma portugheză Bordallo Pinheiro, în timp ce un concurent al acestuia, Moda Operandi, are în ofertă cutiuţe de porţelan în formă de baghete aurii, chifle sau croasante de la producătorul austriac Augarten. Pe de altă parte, artistele newyorkeze din spatele Gohar World au creat în parteneriat cu atelierul milanez Laboratorio Paravacini o gamă de farfurii şi castroane care par presărate cu boabe de fasole de diferite soiuri atât de veridice, încât îţi vine să le iei cu furculiţa de acolo. Aceeaşi companie comercializează şi bureţi de vase în forme legumicole, cum ar fi o căpăţână de usturoi pufoasă, ori candelabre cu suporturi de ouă în loc de lumânări. În dorinţa de a reproduce cât mai bine realitatea apar chiar şi fructe cu tot cu defecte, cum ar fi pere cu cel puţin o pată, acestea însă confecţionate nu din porţelan, ci din marmură de Carrara vopsită, cum sunt cele de la John Derian Company.

     

  • Avem nevoie de cât mai mulţi antreprenori

    Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.


     

    Împletirea desenului manual cu tehnologia

    Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.

    „Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.

    Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.


    Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.

    Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA


    „House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.

    Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora. 

    „Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.

     

    Învăţare prin testare

    Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.

    Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.

    Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.

    „În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio. 


    Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.

    Gabi Bartic, CEO, Brio


    Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.

    Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).

    Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii.  La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.

     

    Cultură la distanţă

    La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.

    „Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.

    Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă. 


    Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.

    Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay


    Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet. 

    Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.

    Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul. 

     

    Asfalt din deşeuri

    Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.


    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company


    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”. 

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

     

    Povestea unui parteneriat

    Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.

    „Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit  600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.

    Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee. 

    O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.

    Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.


    Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria


    Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.

    Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.

    În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.

    Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.

     

    Adaptare şi implicare

    „Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.


    În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest


    În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.

    La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.

    Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”. 

    Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.

  • Porumb constructiv

    În încercarea de a găsi materiale cât mai puţin poluante pentru a fi folosite în construcţii, companiile se orientează către plante. Astfel două companii, Circular Matters şi StoneCycling, propun ceea ce au numit CornWall, un material realizat din coceni de porumb, care se găsesc din abundenţă în mare parte a lumii. Circular Matters a creat materialul în sine, iar StoneCycling l-a transformat într-un produs care poate fi folosit în domeniul construcţiilor, mai precis pentru placaje interioare, scrie Dezeen. Plăcile confecţionate din coceni de porumb sunt şi uşor de scos în cazul unei renovări, ele putând fi apoi refolosite ori trimise înapoi la compania producătoare pentru reciclat.

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Majoritatea oraşelor mari au un asemenea loc iar clienţii sunt foarte mulţumiţi

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.


    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia


    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă.

    Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele.

    Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.


    CITITI AICI MATERIAL INTEGRAL

  • Real Estate. Investiţii pentru distracţie la mall

    În era comerţului online, diversificarea activităţilor reprezintă secretul reuşitei pentru un centru comercial. Cum şi-a propus cel mai nou mall al Bucureştiului să îşi atragă clienţii? 

     

    Este un spaţiu multifuncţional, oferă zone de distracţie, de petreceri, organizări de zile onomastice, activităţi fizice, ceea ce încurajează clienţii să vină aici cu copiii, cu familia”, descrie Doiniţa Ilie cea mai recentă investiţie din cadrul Colosseum Mall. Întins pe o suprafaţă de 2.300 de metri pătraţi, centrul Hype by Kiddo are, potrivit directorului de leasing al centrului comercial, câte o atracţie la fiecare metru pătrat: „A avut un impact foarte bun încă de la deschidere, care se continuă şi acum. Investiţia a fost de 1,5 milioane de euro în acest spaţiu”. Cu o suprafaţă totală de 54.000 de metri pătraţi, Colosseum Mall este al doilea centru comercial ca mărime din zona de nord a Bucureştiului. „Am adus branduri noi, internaţionale în această zonă de nord-vest; accesul facil la magazine este realizat printr-o parcare cu foarte multe zone, care include aproape 3.000 de locuri de parcare, toate plasate suprateran.”

    Printre cele mai recente dezvoltări aduse centrului comercial se numără acest centru de distracţie – respectiv o zonă de relaxare care se adresează nu numai locuitorilor din Bucureşti, cât şi celor aflaţi în localităţi limitrofe. Investiţia a fost realizată în parteneriat cu Kiddo. Potrivit Doiniţei Iliei, până la 300 de copii pot să beneficieze simultan de atracţiile spaţiului. În afară de acest spaţiu de entertainment, zona de petrecere a timpului liber mai include şi o zonă de fitness, un food-court, iar în planurile lor intră dezvoltarea unui cinematograf cu cinci săli şi o capacitate maximă de 400 de locuri: „Ceea ce va fi foarte atractiv la acest cinema este că are un design interior deosebit, minimalist şi cu mobilă de calitate înaltă. Pe lângă acest design, aduce şi tehnologie de ultimă oră pentru ecranele de proiecţie şi va include şi o zonă de VIP – cu siguranţă va fi un concept nou şi de deosebit. Este vorba despre Happy Cinema – un brand 100% românesc”.

    Investiţia în această nouă dezvoltare va ajunge, potrivit Doiniţei Ilie, la 1,5 milioane de euro. Dincolo de zona de petrecere a timpului liber, Doiniţa Ilie spune că urmează să vină cu aproximativ două branduri mari de fashion (Cropp şi House), pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi. „Avem posibilitatea de dezvoltare pe viitor foarte mare şi avem planuri foarte clare în acest sens; cred că acesta este iarăşi este un element diferenţiator faţă de celelalte dezvoltări de retail; avem acest avantaj de a ne putea dezvolta în continuare şi exact asta vom face.” Directorul de leasing al Colosseum Mall precizează că datele referitoare la vânzări nu sunt încă publice, dar că ei au beneficiat de creşteri semnificative de la an la an: „de peste 20% şi chiar mai mult a cifrei de vânzări”. Iar în ceea ce priveşte traficul în cea mai aglomerată perioadă a anului, luna decembrie, ea spune că se aşteaptă la o dublare a acestuia.  

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Doiniţa Ilie, director de leasing, Colosseum Mall:

    Cum se vede criza în activităţile unui centru comercial?

    Din perspectiva activităţilor unui centru comercial, criza aduce incertitudini legate de condiţiile geo-regionale, creşterea dobânzilor şi, bineînţeles, toate aceste aspecte au avut un impact clar asupra puterii de cumpărare a clienţilor şi consumatorilor. Sunt provocări pentru noi ca centru comercial şi pentru retailerii prezenţi pe piaţă în acest moment. Cu toate acestea, zona de fashion a înregistrat o creştere semnificativă în vânzări, ceea ce ne încurajează să credem că vom depăşi aceste momente. Am observat o atracţie crescută pentru zonele de petrecere a timpului liber, inclusiv zona de fitness, restaurante şi centrul de distracţie pe care l-am deschis. Există un interes ridicat pentru relaxare şi petrecerea timpului în familie, ceea ce ne bucură, şi credem că această criză va trece. Totuşi, comportamentul de achiziţii al cumpărătorilor a devenit mai atent, dar în total, cifra de afaceri, cel puţin în zona de fashion, este în creştere sănătoasă. Nu am observat scăderi alarmante în acest moment.

    Care credeţi că este secretul rezilienţei mallurilor în România, în contextul în care există şi comerţul online ce se dezvoltă tot mai mult?

    Nu cred că este o competiţie directă. Practic, în Colosseum Mall, toţi retailerii au o prezenţă puternică online şi este vorba mai degrabă despre o colaborare. Ei îşi diversifică canalele de vânzare a produselor. Offline-ul şi online-ul se completează. Faptul că vând produse online nu face decât să crească traficul în magazinele offline, iar cumpărătorii pot vedea şi mai multe produse în starea lor reală, fără să fie alterate de ecrane. Experienţa multibrand oferită de mall reprezintă un avantaj în businessul predominant offline.

     

    Carte de vizită: Doiniţa Ilie

    1. A preluat rolul actual, de head of leasing la Colosseum Mall, în decembrie 2022;

    2. Şi-a început cariera în imobiliare în 2003, ca associate director, Head of marketing la Cushman & Wakefield România;

    3. Între 2016 şi 2019 a lucrat şi pentru JLL România, ca leasing manager.

    Sursa: LinkedIn