BusinessMagazin

Tag: descoperire

  • STUDIU A fost descoperită o nouă variantă de coronavirus foarte schimbată . Ar putea fi provocată o nouă fază a pandemiei

    O variantă de tip Omicron a virusului care cauzează Covid-19, care pare a fi foarte divergentă faţă de tulpinile circulante şi care iese în evidenţă pe o ramură lungă a arborelui genealogic al virusului, a fost descoperită într-o populaţie de cerbi cu coadă albă din Ontario, Canada, potrivit unui nou studiu.

    Aceeaşi tulpină a fost găsită şi la o persoană din aceeaşi zonă care a avut contact confirmat cu căprioarele, dar nu există dovezi de transmitere susţinută de la căprioare la oameni şi este puţin probabil să reprezinte o ameninţare imediată pentru oameni.
    Cercetătorii care au caracterizat pentru prima dată ceea ce ei numesc clada WTD din Ontario spun că este dificil de determinat cum a evoluat acest neam, deoarece pare să fi trecut neobservată şi neeşantionată în fundalul pandemiei timp de aproape un an. Ei speculează că s-a răspândit de la oameni la căprioare şi apoi înapoi la cel puţin un om, potrivit CNN.

    Noua ramură a arborelui genealogic al SARS-CoV-2 are aproximativ 79 de modificări genetice care o diferenţiază de tulpina originală a virusului care a fost identificată pentru prima dată în Wuhan, China. Aproximativ jumătate dintre aceste modificări – 37 – au fost observate la animale, dar 23 dintre ele nu au mai fost identificate până acum la cerbi.
    „Este de fapt un studiu destul de semnificativ, cred, pentru că vedem o potenţială evoluţie a virusului într-un rezervor animal”, a declarat J. Scott Weese, profesor la Universitatea Guelph din Canada, specializat în studiul infecţiilor care trec de la animale la oameni.
    Weese spune că, înainte, puteam vedea cum virusul SARS-CoV-2 trece de la oameni la animale, dar apoi se opreşte. Nu existau indicii că acesta persista şi se modifica într-o populaţie de animale după aceste evenimente de răspândire sau de revenire.
    Studiul a fost postat înainte de a fi revizuit de către colegi pe serverul de preimprimare BioRxiv.
     

  • A fost descoperită o nouă planetă. Cât de apropiată este de Terra

    Proxima D este a treia planetă care a fost observată înconjurând Proxima Centauri, o stea pitică ce se găseşte la aproximativ 4,2 ani lumină de Terra.
    Astronomii au găsit dovezi despre o nouă planetă ce înconjoară Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Sistemul Solar. Aceasta ar reprezenta un sfert din masa Pământului şi ar orbita extrem de aproape de steaua mamă, la o zecime din distanţa dintre Soare şi Mercur.
    Cercetătorii au observat noua planetă după ce au identificat câteva mişcări mici în apropierea Proximei Centauri, mişcări cauzate de atracţia gravitaţională pe care o exercită astrul în timp ce se balansează în jurul stelei. Observaţiile efectuate cu Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud sugerează că planeta finalizează o orbită completă a stelei la fiecare cinci zile şi se găseşte în zona locuibilă a Proximei Centauri, acolo unde apa rămâne în stare lichidă.
    Descoperirea arată că noul nostru „vecin” este „plin de lucruri interesante”, fiind o bază de plecare pentru multe studii şi explorări viitoare, a spus João Faria, cercetător la Institutul de Astrofizică şi Ştiinţe Spaţiale din Portugalia şi autor principal al studiului.
    Numită Proxima D, planeta este a treia – şi cea mai luminoasă – planetă care se poate observa în jurul Proximei Centauri, aflată la patru ani lumină distanţă de Sistemul Solar. Se alătură Proximei B, o planetă cu o masă comparabilă cu cea a Pământului, care finalizează o orbită la fiecare 11 zile, şi Proxima C, despre care se crede că înconjoară orbita în aproximativ cinci ani.
    Primele indicii ale existenţei planetei au venit în 2020, când astronomii au analizat din nou Proxima Centauri pentru a confirma existenţa Proximei B. Măsurătorile de atunci au relevat un semnal slab în mişcarea stelei, însă abia după ce s-au făcut mai multe observaţii astronomii au putut confirma că acele semne distinctive erau cauzate de o planetă, iar nu de schimbările de stare ale stelei în sine.
    „Aceasta este o planetă cu o masă foarte mică şi este a treia candidată în jurul celei mai apropiate stele de noi”, a spus Faria, citat de The Guardian. „Descoperirea ne arată că aceste planete, similare cu Pământul, pot fi comune în galaxia noastră şi ne face să ne întrebăm despre condiţiile posibile de locuire în aceste sisteme de planete şi dacă este posibil ca viaţa să apară şi în alte locuri din univers”.

  • O populaţie NECUNOSCUTĂ de pe Pământ, descoperită recent, îi ULUIEŞTE pe oamenii de ştiinţă

    O echipă internaţională de cercetători a descoperit că oamenii indigeni Tsimane din pădurea amazoniană din Bolivia suferă mai puţin de atrofia creierul faţă de oamenii din Americi şi Europa.

    Reducerea volumului creierului odată cu înaintarea în vârstă este cu 70% mai lentă decât în cazul populaţiilor din Occident. Pierderea accelerată a volumului creierului poate fi un semn al demenţei.

    Deşi oamenii din naţiunile industrializate au acces la servicii medicale de ultimă generaţie, aceştia sunt mult mai sedentari şi consumă diete mult mai bogate în grăsimi saturate. În schimb, oamenii Tsimane nu au aproape deloc acces la îngrijiri medicale, însă sunt extrem de activi şi consumă o dietă bogată în fibre care include legume, peşte şi carne macră.

    „Oamenii Tsimane ne-au oferit un experiment natural uimitor în privinţa efectelor posibil dăunătoare ale vieţii moderne asupra sănătăţii noastre. Aceste descoperiri sugerează că atrofia creierului ar putea fi încetinită considerabil prin aceeaşi factori ai stilului de viaţă asociat cu un risc foarte scăzut de boli cardiace”, a explicat Andrei Irimia, unul dintre autorii studiului şi cercetător la University of Southern California, Los Angeles.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • O maladie misterioasă se răspândeşte rapid în Canada. Medicii nu au descoperit nicio cauză şi niciun tratament

    O boală misterioasă a provocat o dispută între oficialii din domeniul sănătăţii, care neagă că boala se răspândeşte şi experţii medicali care caută o legătură între cazuri
    Până acum, 48 de cazuri au fost recunoscute public, dar oficialii au declarat că numărul persoanelor afectate depăşeşte 100
    Totul a început când Roger Ellis, un mecanic în vârstă de 65 de ani din Canada, s-a îmbolnăvit, iar medicii nu au reuşit să îi găsească niciun diagnostic. Deşi starea lui de sănătate se deteriora pe zi ce trece şi în primele trei luni de spitalizare a slăbit 60 de kilograme, a trebuit să mănânce printr-un tub şi să folosească un scaun cu rotile, medicii erau în continuare nedumeriţi. Ei au exclus epilepsia, un accident vascular cerebral, boala Creutzfeldt-Jakob, encefalita autoimună şi cancerul.

    După un an, Roger a fost transferat într-un azil, iar familia sa a fost nevoită să accepte ideea că bătrânul face parte dintr-un grup de oameni care suferă de o boală misterioasă.

    Astfel de cazuri au continuat să apară în Canada, iar experţii nu au găsit nicio explicaţie. Misterul a provocat o dispută acerbă între oficialii care sugerează că aceste cazurile nu au legătură între ele şi oamenii de ştiinţă care au susţinut că toate ar fi fost declanşate de factori de mediu sau contaminare.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • După lungi dezbateri a fost descoperită substanţa care ar putea fi responsabilă de creşterea incidenţei cancerului la sân

    Dezbaterea veche de zeci de ani privind posibilitatea ca deodorantele să ducă la apariţia cancerului la sân a fost reaprinsă în comunitatea ştiinţifică odată cu publicarea a două noi studii. 

    În timp ce unele studii din trecut au afirmat că nu există nicio legătură între aluminiul utilizat în deodorante şi cancerul la sân, două noi publicaţii au confirmat efectele toxice ale sărurilor de aluminiu prezente în deodorante şi potenţialul lor cancerigen asupra celulelor mamare.

    Studiile au fost realizate de un grup de cercetători de la Fondation des Grangettes şi de la Centre d’Onco-Hématologie, în colaborare cu Universitatea din Oxford şi conduse de oamenii de ştiinţă elveţieni André-Pascal Sappino şi Stefano Mandriota.

    Cercetătorii au efectuat o serie de teste pe celule de hamster şi au demonstrat că celulele mamiferelor, inclusiv cele din glanda mamară (situată în sânii femeilor), atunci când sunt expuse in vitro la săruri de aluminiu, „au încorporat rapid acest metal”, potrivit Euronews.

    Studiile au arătat că, la 24 de ore de la expunere, în aceste celule a apărut o instabilitate genomică sub forma unei alterări a structurii şi a numărului de cromozomi.

    Studiile au precizat că acest lucru este cunoscut ca apărând în timpul transformărilor maligne cauzate de agenţi cancerigeni dovediţi şi, prin urmare, „confirmă potenţialul cancerigen” al aluminiului asupra celulelor mamare.

    Până la sfârşitul anului 2020, au fost depistate 7,8 milioane de femei care trăiesc cu un diagnostic de cancer la sân pus în ultimii cinci ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Cancerul la sân nu este o boală transmisibilă sau infecţioasă, iar motivele pentru care se dezvoltă nu sunt pe deplin înţelese.

    OMS spune că aproximativ jumătate din cazurile de cancer la sân se dezvoltă la femeile care nu au niciun factor de risc identificabil, în afară de sex (feminin) şi vârstă (peste 40 de ani).

    Anumiţi factori cresc riscul de cancer la sân, printre care se numără vârsta, obezitatea, consumul nociv de alcool, istoricul familial de cancer la sân, istoricul de expunere la radiaţii, consumul de tutun şi terapia hormonală postmenopauză.

    Noile studii spun că observaţiile, pentru prima dată, identifică o substanţă chimică din mediul înconjurător care ar putea fi responsabilă de creşterea incidenţei cancerului la sân.

    Studiile subliniază, de asemenea, că incriminarea sărurilor de aluminiu în carcinogeneza sânului aminteşte de istoria azbestului şi că sărurile de aluminiu nu sunt folosite doar în deodorantele antiperspirante, ci şi în alte produse cosmetice, cum ar fi produsele de protecţie solară.

  • Descoperirea recentă de gaze va ajuta Turcia să-şi crească producţia la 25% din capacitatea UE

    Un câmp gazeifer recent descoperit în Marea Neagră va furniza aproape o treime din nevoile interne ale Turciei în momentul în care va ajunge la vârful capacităţii de producţie până în 2027, a anunţat ministrul turc al energiei Fatih Donmez, potrivit Bloomberg. Obiectivul este de creştere a producţiei la aproximativ 15 miliarde de metri cubi anual, aproximativ un sfert din producţia actuală a UE.

  • Matematicianul român care a descoperit o formulă cu care a reuşit să câştige la loto. El a ridicat de 14 ori marele premiu

    Şansele unei persoane de a câştiga la loto sunt de una la 14 milioane. Matematicianul Stefan Mandel nu a găsit formula pentru a învinge statistica.

    Mandel a câştigat de 14 ori marele premiu, încasând peste 30 de milioane de dolari.

    Stefan Mandel s-a născut în România şi trăieşte acum în Australia, fiind de profesie matematician. El a creat o formulă aproape perfectă pentru a învinge loterie.

    Mandel a câştigat marele premiu în România, după care a emigrat alături de familie în Australia. Sistemul era diferit la Antipozi, aşa că matematicianul a avut nevoie de câteva luni pentru a adapta formula.

    Deşi oficialii nu au descoperit nimic ilegal în formula sa de joc, s-a considerat că ceea ce făcea Mandel încălca “spiritul jocului”; prin urmare, autorităţile au emis o serie de legi pentru a-l bloca.

    Stefan Mandel a reuşit să mai câştige o dată marele premiu, la loteria din Virginia, Statele Unite. El a câştigat peste 30 de milioane de dolari în total.

    Iată cei 6 paşi prin care Mandel a reuşit să păcălească loteria:

    1. A calculat numărul total de combinaţii posibile – spre exemplu, un joc în care trebuie să alegi 6 numere de la 1 la 40 are 3.838.380 de combinaţii posibile.

    2. A căutat loteriile unde jackpotul era de cel puţin trei ori mai mare decât numărul total de combinaţii (în Statele Unite, fiecare stat are altă loterie).
    3. A strâns suficienţi bani pentru a plăti fiecare combinaţie.

    4. A tipărit milioane de bilete cu fiecare combinaţie posibilă (în trecut, acest lucru era legal; astăzi, fiecare bilet trebuie cumpărat de la sediul loteriei respective).
    5. A trimis biletele printate la sediul loteriei.

    6. A câştigat jackpotul şi şi-a plătit “investitorii” (în 1987, după ce a câştigat un jackpot de 1,3 milioane de dolari, Mandel a rămas doar cu 97.000 de dolari).
     

  • O nouă alertă alimentară în România, după ce substanţa cancerigenă oxid de etilenă a fost descoperită în mai multe suplimente de calciu, magneziu şi zinc

    Un magazin din Bucureşti aparţinând unui lanţ important a retras de la vânzare mai multe suplimente de calciu, magneziu şi zinc contaminate cu oxid de etilenă, o substanţă cu potenţial cancerigen, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSAVSA).

    Este vorba despre produsele:
    00030 Alevia calciu, magneziu şi zinc 40 cp nr. lot 42.10.20, 43.10.20, termen de valabilitate 10.2023-99364 Alevia calciu, magneziu şi zinc 20 plic, nr lot 64.11.20, 65.11.20, 66.11.20, 67.11.20, 68.11.20, 69.11.20, 70.11.20 cu termen de valabilitate 11.2022;
    00033 Alevia calciu D3 40CP cu nr. lot 24.10.20, 25.10.20, 26.11.20 şi termen de valabilitate 10.2023.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cum a reuşit un cuplu să transforme nişte hambare vechi de 200 de ani într-o pensiune superbă

    Raven’s Nest este un altfel de complex turistic, situat în inima Transilvaniei, în Munţii Apuseni. Locul a fost descoperit de fondatorii businessului în timpul unei drumeţii pe potecile din zonă. Văzând priveliştea spectaculoasă şi locul pitoresc, şi-au spus că ar putea să le ofere turiştilor o experienţă unică de cazare, aşa că, pe un teren unde erau câteva hambare, şoproane şi grajduri folosite de localnici, au recondiţionat totul şi au construit cele trei căsuţe din secolele 19 şi 20, pe care le-au mobilat cu piese vechi, de la locuitorii din regiune.

    Raven’s Nest poate găzdui până la 26 de oaspeţi în 11 camere. Ceea ce le face cu adevărat unice sunt materialele de construcţie: pereţii sunt construiţi dintr-un amestec de calcar şi cânepă, urmând o tehnică veche care are un efect sanitar asupra aerului din interiorul caselor, dar şi un rol de izolare, deoarece pereţii păstrează căldura mai bine decât prin folosirea altor metode, menţinând răcoare în timpul verii şi căldura în timpul iernii.

    Alături de elementele arhaice, antreprenorii le-au folosit şi pe cele contemporane, pentru a asigura confortul vizitatorilor, mai ales când vine vorba de facilităţile de toaletă sau de iluminare. Au dorit să păstreze însă un designe „curat”, fără a supraaglomera spaţiul cu multe obiecte şi imagini. Unele piese de mobilier au fost colectate de la localnici şi au avut nevoie de restaurare, iar majoritatea ţesăturilor provin din Săpânţa, Maramureş, de la un artizan local.

    Clienţii au la dispoziţie un jacuzzi şi un cinema în aer liber, în pădure. De asemenea, bucătăria ecologică a complexului se bazează pe ingrediente locale, sănătoase şi de sezon. Preţurile sunt cuprinse între 120 de euro, cameră dublă mică cu mic dejun, şi 400 de euro, cameră cvadruplă cu mic dejun.

  • Descoperire ştiinţifică majoră: o echipă de cercetători susţine că a secvenţiat întregul genom uman

    O echipă internaţională de cercetători afirmă că a secvenţiat întregul genom uman, inclusiv părţile lipsă din secvenţierea care a avut loc în urmă cu două decenii, scrie statnews.com.

    Dacă afirmaţia se confirmă, atunci depăşeşte realizările prezentate de liderii Proiectului Genomul Uman şi Celera Genomic, în curtea Casei Albe, în anul 2000, când au anunţat prima secvenţiere a genomului uman. Secvenţierea de la acel moment a ratat aproximativ 8% din genom.

    Noua secvenţiere acoperă părţile lipsă cu ajutorul noilor tehnologii. Pe de altă parte, cercetătorii s-au confruntat cu limitări diferite, inclusiv tipul de linie celulară pe care aceştia au folosit-o pentru a-şi accelera efortul.

    „Încerci să sapi adânc în această necunoscută finală a genomului uman. Nu s-a întâmplat niciodată în trecut, iar motivul pentru care nu s-a întâmplat este pentru că este dificil”, a spus Karen Miga, cercetătoare la Universitate din California, Santa Cruz. Aceasta a condus consorţiul internaţional care a reuşit secvenţierea.

    De asemenea, Karen Miga a precizat că nu consideră anunţul drept fiind oficial până când rezultatele nu vor fi publicate într-un jurnal medical.

    Noul genom reprezintă un mare salt înainte. Acesta a fost posibil prin utilizarea noilor tehnologii de secvenţiere a ADN-ului dezvoltate de două companii din sectorul privat: Pacific Biosciences din Menlo Park, California, şi Oxford Nanopore, din Oxford Science Park, Marea Britanie.

    Tehnologiile de citire a ADN-ului, dezvoltate de aceste două companii, au avantaje specifice faţă de instrumentele care au fost considerate mult timp standardele de aur ale cercetătorilor.

    Directorul general adjunct al Laboratorului European de Biologie Moleculară, Ewan Birney, a numit rezultatul „un tur tehnic de forţă”. Proiectul iniţial de secvenţiere, din anul 2000, a fost formulat cu atenţie, deoarece nu a secvenţiat fiecare moleculă de ADN de la un capăt la altul. „Ce a făcut acest grup a fost să demonstreze că pot face acest lucru complet”, cu mare impact asupra cercetărilor viitoare, a mai precizat Birney.

    George Church, biolog la Harvard şi pionier al secvenţierii, a numit realizarea echipei de cercetători ca fiind „foarte importantă”. Church a adăugat că îi place să menţioneze în discuţiile sale că până acum nimeni nu a secvenţiat întregul genom al unei vertebrate – lucru care nu va mai fi adevărat, în cazul în care lucrarea se confirmă.

    Totuşi, există o întrebare importantă care încă nu are răspuns: Cât de importante sunt aceste piese lipsă ale puzzle-ului uman?

    Consorţiul de cercetători a declarat că numărul bazelor de ADN a crescut de la 2,92 miliarde la 3,05 miliarde, o creştere de 4,5%. Pe de altă parte, numărul de gene a crescut cu doar 0,4%, până la 19.969. Acest lucru nu înseamnă că descoperirile cercetătorilor nu ar putea duce, de asemenea, la noi perspective, inclusiv cele legate de modul în care genele sunt reglementate, au subliniat aceştia.

    Secvenţa ADN utilizată nu provine de la o persoană, ci de la o aluniţă hidatiformă (sarcină molară).

    Aluniţa hidatidiformă este cauzată de un dezechilibru al materialului genetic în timpul sarcinii. Acest lucru se întâmplă atunci când un spermatozoid fertilizează un ovul fără nucleu, ceea ce înseamnă că sarcina molară va conţine 23 de cromozomi, precum un spermatozoid sau un ovul, în loc de 46.

    Cercetătorii au ales aceste celule, păstrate într-un laborator, deoarece au simplificat procesul de secvenţiere a ADN-ului.

    Proiectul original al genomului conţinea, de asemenea, doar 23 de cromozomi, însă pe măsură ce tehnologiile pentru secvenţierea ADN-ului au devenit mai ieftine şi mai simple, cercetătorii au avut tendinţa de a secvenţia toţi cei 46 de cromozomi.