BusinessMagazin

Tag: deputati

  • Deputaţii au decis: Afacerile care vor fi scutite de o serie de taxe. Care sunt condiţiile

    Deputaţii au adoptat luna trecută proiectul de lege PL-x nr. 453/2017, iniţiat de senatorul PSD Nicolae Şerban, prin care  se instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare, conform proiectului de lege.

    Proiect de Lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate a primit pe 16 aprilie votul deisiv al senatorilor şi mai aşteaptă promulgarea prin decret prezidenţial şi publicarea în Monitorul Oficial pentru aplicare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bichineţ (PMP) a votat, împotriva voinţei grupului, pentru codurile penale. Alţi trei deputaţi care au „greşit” la vot

    Corneliu Bichineţ a votat pentru modificările aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Liderul de grup PMP din Camera Deputaţilor, Eugen Tomac, a declarat, că cei care au votat pentru aceste proiecte de lege vor fi trimişi “de poporul român” la “groapa de gunoi a istoriei”.
     
    De asemenea, Bogaciu Alexandra-Corina şi Nicolae Georgescu, recent înscrişi în Pro România, după ce au fost deputaţi PSD, au votat pentru modificările aduse Codurilor penale.
     
    Surprinzător a fost şi votul deputatului PSD de Brăila, Nicu Niţă, care a votat împotriva Codului de Procedură Penală.
     
    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a Codului penal şi a celui de Procedură penală.
     

  • UPDATE: Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa lui Florin Iordache care modifică Legea de funcţionare a CCR/ Opoziţia ameninţă că va ataca legea la CCR

    Propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost adoptată în plenul Camerei Deputaţilor cu 168 voturi „pentru”, 91 voturi „împotrivă” şi trei abţineri.
     
    Iniţiativa reglementează procedura de sesizare a Curţii Constituţionale în privinţa actelor Parlamentului, stabilind un termen de sesizare de maximum 15 zile de la publicarea acestora, potrivit expunerii de motive.
     
    „Sesizarea Curţii Constituţionale asupra hotărârilor plenului Senatului, plenului Camerei Deputaţilor şi al celor două Camere ale Parlamentului se formulează în maximum 15 zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial”, prevede proiectul de lege.
     
    Iniţiatorul, deputatul PSD Florin Iordache, susţine în expunerea de motive că „sesizarea Curţii Constituţionale asupra hotărârilor plenului Senatului, plenului Camerei Deputaţilor şi al celor două Camere ale Parlamentului se formulează în maximum 15 zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial”.
     
    Comisia juridică a întocmit un raport de admitere a propunerii legislative, cu amendamente.
     

  • Proiect şocant: Trei deputaţi ALDE vor desfiinţarea ASF-ului şi întoarcerea la instituţiile din 2012

    Trei deputaţi ALDE au lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care susţin desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi reînfiinţarea structurilor care s-au ocupat de supraveghere până în 2013, înainte ca Guvernul Ponta să înfiinţeze actuala Autoritate printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă la finele anului 2012.

    Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de deputaţii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel, argumentează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

    Iniţiatorii proiectului susţin că motivele principale invocate în 2012 pentru înfiinţarea ASF-ului au fost „disfuncţionalităţile constante în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capita, cel al asigurărilor şi cel al sistemului de pensii private”, potrivit expunerii de motive din actualul proiect.

    „În fapt s-a realizat doar reunirea celor trei instituţii sub acelaşi acoperiş, întrucât şi în prezent cele trei sectoare de activitatea funcţionează separat, au specialziat separat, conduceri separate şi, deşi schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară deosebit de greoi”, menţionează deputaţii ALDE.

    Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, susţine că aceasta este „o iniţiativă corectă doar pe jumătate” în contextul în care revenirea la o formulă care s-a dovedit deja a fi disfuncţională.

    „Ideea de a respecta modelul european este utilă prin desfacerea ASF-ului dar nu în trei pentru că ar fi o revenire la un proiect care pe vremuri, după părerea mea, nu şi-a atins scopul. (…) După cum cunoaşte piaţa eu am intervenit de mai multe ori public solicitând ca şi Româna să se alinieze modelului UE cu privire la autorităţile de supraveghere a pieţelor financiare nebancare. În acest sens, eu am solicitat ca aşa cum la Uniunea Europeană există două autorităţi de supraveghere europene – ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private – tot aşa să se alinieze şi România prin divizarea ASF-ului în două entităţi, fiecare la rândul ei subordonată Autorităţii Europene”, explică Mircea Ursache, contactat de ZF.

    Pe de altă parte, propunerea susţine că instituiţiile individuale aveau o structură chiar mai eficientă decât actualul aparat de lucru din ASF. Ei susţin că disfuncţionalităţile autorităţii se reflectă şi în evoluţiile pieţei de capital şi subliniază „lipsa unor politici” de dezvoltare, în timp ce fostul vicepreşedinte al ASF insistă pe incapacitatea actorilor din piaţa de capital să ia decizii pentru piaţa de asigurări, sau invers, ceea ce generează nevoia separării instituţiei în două.

    „Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depăşeşte 1,5 milioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în State Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, iar în România sub 5%”, motivează deputaţii. 
     

     

     

     

  • Se anunţă “revoluţie” la ANAF: Proiectul privind reorganizarea ANAF a fost adoptat de deputaţi

    Proiect de Lege, pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a fost adoptat de către deputaţi cu 168 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” şi 3 abţineri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Teodorovici şi-a atacat criticii din Parlament: I-a făcut „măscărici” pe unii deputaţi din opoziţie şi s-a legat de numele unui membru USR, Claudiu Năsui

    „Sunt mulţi măscărici, din păcate, plătiţi din bani publici. Unui alt coleg i-aş spune aşa, cu toate că sper ca numele verbului din DEX să nu-l facă să ceară drept la replică. A năsui spune aşa: a se obrăznici, a-şi lua nasul la purtare, a face pe grozavul, a se compara cu cineva mai mare şi mai puternic. V-aş pune câteva întrebări, pentru că, oricum, nu aveţi nicio logică şi nicio înţelegere. Cum se poate ca atât de multe companii multinaţionale care rulează miliarde în România să aibă profit de sute de sub 1 %? Poate aţi citit ce spune directiva europenă 1164/2016. Actul european urmăreşte ca multinaţionale care activează în UE să nu mai poate ocoli impozitarea profiturilor reale; Poate doriţi să spuneţi că taxa pe lăcomie este o operă a Consiliului”, a spus Eugen Teodorovici, ministerul Finanţelor, luni, în plenul Camerei Depuutaţilor.
     
    Deputatul USR Claudiu Năsui nu a cerut un drept la replică în urma declaraţiilor lui Eugen Teodorovici.
     
    OUG 114/2018 privind implementarea unor măsuri fiscale a adus numeroase nemulţumiri din partea mai multor instituţii, dar şi companii. Printre nemulţumiţi se numără băncile, dar şi administraţiile locale.
     

  • Demisiile din PSD ar putea duce la pierderea majorităţii coaliţiei la Camera Deputaţilor

    Pentru adoptarea legilor organice este nevoie de o majoritate de jumătate plus unu la Camera Deputaţilor, iar pentru asigurarea cvorumului la votul final trebuie să fie prezenţi minimum 165 deputaţi.

    De asemenea, moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 deputaţi şi este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor.

    Conform procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru ca o moţiune de cenzură să fie adoptată este nevoie de 233 de voturi. Numărul total de parlamentari, în prezent este de 465.

    Astfel, coaliţia PSD-ALDE ar putea depinde de voturile deputaţilor UDMR, ale minorităţilor şi ale celor neafiliaţi pentru a putea trece legi importante, cu ar fi proiectul bugetului pentru 2019, o prioritate a coaliţiei la început de sesiune parlamentară. În grupul deputaţilor UDMR sunt 21 de aleşi, iar deputaţi neafiliaţi sunt 18.

    La Senat, PSD-ALDE întruneşte majoritatea parlamentară, cele două grupuri având împreună 81 de senatori. Grupul senatorilor PSD are 69 de membri, iar cel al ALDE are 12 membri. Pentru a asigura majoritatea este nevoie de 69 de senatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: S-a încheiat votul asupra moţiunii de cenzură

    Votul a fost secret cu bile.

    Moţiunea de cenzură intitulată “Ajunge! Guvernul Dragnea-Dăncilă, ruşinea României” a fost semnată de 163 de senatori şi deputaţi. Aceasta a fost citită în plenul reunit de luni al Parlamentului.

    Partidele de opoziţie reproşa Cabinetului Dăncilă, în textul moţiunii de cenzură depusă vineri în Parlament, nerespectarea programului de guvernare şi modificarea legilor justiţiei şi a legii pensiilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor a trecut de Parlament

    Proiectul a fost votat cu 193 de voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” şi 14 abţineri. Patru deputaţi nu şi-au exercitat dreptul de a vota.
     
    Deputaţii au adoptat în plenul de marţi un amendament al UDMR, respins în Comisia pentru muncă care prevede că persoanele care suferă de handicap grav se pot pensiona la realizarea unei treimi din stagiul complet de cotizare.
     
    „Pensionari – persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”, prevede amendamentul adus de UDMR la articolul 3 din proiectul Legii pensiilor.
     

  • Doi deputaţi care plecaseră să se înscrie în partidul lui Victor Ponta s-au întors în PSD

    “Vreau să vă anunţ că începând de astăzi (luni – n.r.), 17 decembrie, colegii Mihai Mohaci şi Mihai Popa au făcut cerere de reînscriere în PSD”, a anunţat Daniel Suciu, în debutul şedinţei de luni a plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, precizând că cei doi vor activa în cadrul grupului parlamentar al PSD.
     
    La rândul său, vicepreşedintele Senatului Claudiu Manda, care prezidează şedinţa plenului reunit, a afirmat: “Le spunem bine au revenit colegilor noştri”.