BusinessMagazin

Tag: depunere

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Instanţa a respins contestaţia Raiffeisen Bank depusă împotriva unei ameniz de 50.000 de lei a ANPC

    Tribunalul Bucureşti a respins definitiv contestaţia depusă de Raiffeisen Bank România împotriva amenzii de 50.000 de lei aplicată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru practici comerciale incorecte, informează un comunicat ANPC.

    Cazul a început cu apariţia în spaţiul public, în 2017, a unor documente interne ale băncii, din perioada 2006-2007, din care rezulta că banca intenţiona majorarea unilaterală a dobânzilor la creditele în franci elveţieni, lei şi euro, fără a informa consumatorii vizaţi.

    Ca urmare a acestor informaţii, ANPC a iniţiat o acţiune de control, iar comisarii au constatat, la momentul respectiv, faptul că banca nu a depus toate diligenţele în relaţia cu consumatorul, dând dovadă de o totală lipsă de preocupare faţă de gradul de îndatorare al consumatorilor. Conform documentelor, s-a stabilit faptul că, în perioada februarie – decembrie 2008, Raiffeisen Bank a acordat 914 credite cu dobânda promoţională de 4,6%, şi fixase în sistem faptul că, peste un an, rata dobânzii va fi de 5,4% (informaţie care nu a fost comunicată vreunui consumator), pentru că ulterior să o majoreze la 5,6%. Conform contractului, debitorul ar fi putut să opteze pentru dobânzi fixe, însă această opţiune nu era în acelaşi câmp vizual, astfel încât consumatorul să accepte respectiva variantă (8,6% /an, respectiv 14% /3 ani). Din cele sesizate, reiese faptul că banca folosea această practică la întreg portofoliul de credite (inclusiv lei şi euro).

    Ca urmare a acţiunii de control din octombrie 2017, a fost emis procesul-verbal nr. 0765202/10.10.2017, prin care ANPC constata încălcarea de către Raiffeisen Bank a Legii nr. 363/2007 privind practicile comerciale incorecte şi aplica băncii o amendă de 50.000 lei.

    Practica comercială incorectă folosită de către Raiffeisen Bank constă în neinformarea în prealabil a consumatorului despre viitoarele costuri ale produsului financiar, faptă ce determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o. Astfel, se impune informarea corectă şi completă a consumatorului, fără a omite o informaţie esenţială, necesară unui consumator mediu, ţinând cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzacţionare.

     

     

  • ANAF trimite notificări contribuabililor care nu au depus declaraţiile fiscale

    ANAF va trimite notificări tuturor contribuabililor care nu au depus declaraţiile fiscale şi care nu au cerut regim derogatoriu, astfel încât să fie evitată declararea stării de inactivitate a acestora.

    Contribuabilii/plătitorii care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă sunt declaraţi inactivi fiscal şi le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii fiscale.

    Unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, potrivit legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-si îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege şi să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

    Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a stabilit că, pentru declaraţiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgenţă, notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

    După expirarea termenului legal de depunere a declaraţiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţia pentru declararea inactivităţii fiscale potrivit art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

    În aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declaraţiilor fiscale.

    De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi fiscal, organele fiscale emit şi comunică şi notificările privind privind îndeplinirea condiţiilor privind declararea ca inactiv.

    Potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligatie se menţine şi dacă a fost efectuată plata obligaţiei fiscale respective, precum şi în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligaţia declarativă prevăzută de lege.

    În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care îşi suspendă activitatea şi înregistrează menţiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerţului sau la entitatea care i-a autorizat, pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor şi taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale.

    Totodată, contribuabilii care nu desfăşoară activitate şi nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligaţia fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

  • ANAF: Chestionarele de stabilire a rezidenţei fiscale se pot depune electronic

    Persoanele fizice care sosesc/pleacă în/din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, pot depune electronic chestionarele de stabilire a rezidenţei fiscale, conform celui mai recent comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Astfel, Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România (Z015) şi Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România (Z017) sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro), secţiunea ”Servicii online”, rubrica ”Declaraţii electronice”, de unde pot fi descărcate de contribuabili. De asemenea, chestionarele privind stabilirea rezidenţei fiscale pot fi accesate de contribuabili şi la următorul link: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/declaratii_electronice/descarcare_declarati i/

    După completare, chestionarele pot fi depuse prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual (www.anaf.ro) sau prin serviciul de depunere online disponibil pe website-ul www.eguvernare.ro.

    Informaţii suplimentare cu privire la stabilirea rezidenţei fiscale sunt publicate pe website-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, secţiunea ”Asistenţă contribuabili”, rubrica ”Ghiduri curente”, fiind incluse în ”Ghidul privind rezidenţa fiscală a persoanelor fizice” (material publicat în limba română şi limba engleză).

    Ghidul poate fi accesat la următoarele adrese de internet: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Edit ie2019_RO.pdf respectiv https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Edit ie2019_EN.pdf

    Totodată, precizăm că formularele prevăzute de art. 230 şi 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi depuse de contribuabilii persoane fizice şi juridice şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul Formularului de contact din cadrul serviciului Spaţiului Privat Virtual, în formatele PDF, JPEG, TIFF sau într-o arhivă de tip ZIP care nu poate depăşi 5 MB.

    Contribuabilii pot beneficia şi de asistenţă telefonică cu privire la modul de completare şi depunere a chestionarelor privind stabilirea rezidenţei fiscale, precum şi a formularelor prevăzute de art. 230 şi 232 din Codul fiscal prin apelarea Call-center-ului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la numărul de telefon +40314039160.

     

     

  • O generaţie pierdută? Câţi dintre micii antreprenori loviţi de această criză vor avea puterea să o ia de la capăt?

    Conform unui barometru realizat de SmartBill în aprilie, cifra de afaceri a acestor firme a scăzut cu 25% faţă de martie, iar rezultatele vor fi şi mai proaste în mai şi în lunile următoare, pe măsură ce se va instala criza, iar rezervele de bani ale fiecăruia se vor reduce semnificativ.
    De asemenea, primele date oficiale indică faptul că microîntreprinderile şi întreprinderile mici au trimis cei mai mulţi oameni în şomaj tehnic, respectiv 520.000 dintr-un total de 950.000 de contracte de muncă suspendate. Companiile mari au trimis în şomaj tehnic numai 238.000 de angajaţi, iar companiile mijlocii 184.000.
    Conform datelor analiştilor, microîntreprinderile şi companiile mici vor pierde între 300.000 şi 500.000 de locuri de muncă.
    Cele mai multe afaceri mici şi mijlocii trăiesc din câţiva clienţi, este de ajuns ca unul să moară şi tot businessul se dă peste cap, produsele şi serviciile oferite nu sunt unice şi poţi trăi fără ele o perioadă de timp (marketing, publicitate, consultanţă, HR, IT etc.), sunt pe ultimele poziţii într-un lanţ al puterii de negociere fie cu cei de la care au de încasat bani, fie cu creditorii.
    Acum câţiva ani, când piaţa a început să-şi revină după criza din 2008-2009-2010, mulţi corporatişti şi-au lăsat joburile de la multinaţionale, unde salariile intrau la timp şi chiar creşteau, pentru a intra într-o junglă a afacerilor, unde regulile, contractele, negocierile, plăţile sunt ceva relativ.
    Ei voiau să scape din chingile birocraţiei corporatiste, unde posibilitatea unor joburi mai bune pe verticală, nu pe orizontală, era extrem de mică şi plafonată la un anumit nivel, pentru a câştiga mai puţin la început, dar cu speranţa că din businessul lor vor reuşi să dea lovitura şi să devină rentieri, astfel încât să le intre banii în cont în timp ce se plimbă prin lume.
    În 2008, cel mai bun an înainte să vină criza anterioară, în România erau înregistrate 601.000 de mici companii, cu afaceri de 123 de miliarde de lei şi cu un profit net de 12 miliarde de lei. Toate aceste businessuri aveau o pondere de 11% în cifra de afaceri totală din economie şi 20% din profitul net.
    Aici trebuie să precizăm că între 180.000 şi 200.000 de microîntreprinderi raportează anual o cifră de afaceri zero.
    Toate aceste date au fost calculate de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    În 2009, în primul an de criză, numărul de microîntreprinderi a scăzut la 577.000, cifra de afaceri s-a redus la 118 miliarde de lei, cu un profit de 9,7 miliarde de lei.
    Cel mai prost an a fost în 2010, când numărul de microîntreprinderi a scăzut la 560.000, cu afaceri de
    114 miliarde de lei şi un profit de 8,6 miliarde de lei.
    Din 2010 economia a început să-şi revină, iar businessurile au revenit la viaţă.
    În 2018 numărul de microîntreprinderi a crescut la 676.000, deci cu 100.000 peste 2010, raportând afaceri de 186 de miliarde de lei, reprezentând 11,9% din piaţă şi, atenţie, cu un profit net de 37 de miliarde de lei, reprezentând 29% din totalul câştigului net din economie.
    Post-mortem, rezultatele pe 2019 vor arăta mult mai bine, trebuie să le punem în ramă, cu peste 700.000 de microîntreprinderi, cu afaceri de peste 200 de miliarde de lei şi un profit net de peste 40 de miliarde de lei.
    Dar acum a venit această criză care va mătura multe afaceri, pe care antreprenorii nu vor avea bani să le susţină, nu vor avea piaţă de desfacere pentru ceea ce produc sau livrează şi, mai mult decât atât, nu vor avea o perspectivă.
    În programul IMM Invest, prin care statul pune la dispoziţie garanţii de 15 miliarde de lei, peste
    3 miliarde de euro, cele mai multe cereri au fost depuse de microîntreprinderi, 71%. Dar, din primele date, din cererile depuse, 8 au fost acceptate de bănci pentru finanţare, iar 15 au fost respinse. Dacă extrapolăm datele, probabil că doar o treime din cererile depuse de microîntreprinderi vor primi în final finanţare bancară cu garanţia statului.
    Această criză, care va dura între 3 şi 5 ani, va naşte foarte multe întrebări: una dintre ele este dacă antreprenorii din spatele microîntreprinderilor, dar şi cei mici şi mijlocii, vor mai avea putere, energie, determinare şi dorinţă de a merge mai departe, de a încerca să iasă din această criză, de a-şi mai pune propriii bani în joc, gândindu-se că s-ar putea să-i piardă de tot.
    Eu sper că nu vom avea o generaţie pierdută de antreprenori şi fiecare va găsi resurse umane şi financiare pentru a încerca să reziste astfel încât să nu urască capitalismul, globalizarea, deschiderea economiei, Uniunea Europeană şi până la urmă tot sistemul în care trăim. 

  • Un IT-st, despre blocarea site-ului IMM Invest: Realizarea site-ului este mediocră spre critică. Probabil au luat de pe internet o tema gratuită

    Andrei Buşe, un specialist IT care lucrează în prezent în Franţa, spune că realizarea site-ului www.imminvest.ro, care gestionează programul guvernamental IMM Invest atât de aşteptat de antreprenori, nu a fost realizată în mod profesionist, scrie Mediafax.ro. 
     
    „Realizarea site-ului este mediocră spre critică. Pentru un site care pretinde că dă informaţii despre acordarea unor credite, să ai erori de genul acesta e inadmisibil. Inspiră neîncredere aplicanţilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Andrei Buşe.
     
    Site-ul programului IMM Invest, un program guvernamental care ajută firmele mici şi mijlocii afectate de criza coronavirusului să asigure capital de lucru şi de investiţii, este nefuncţional astăzi, în ziua lansării.  Prin intermediul acestui program, statul garantează până la 90% din valoare creditelor obţinute de firme. Oficialii Fondului pentru Garantare a Creditelor pentru IMM-uri spun că site-ul este nefuncţional deoarece există suspiciunea unui atac cibernetic sofisticat.

    IT-stul explică cum a fost creat site-ul IMM Invest

    O explicaţie tehnică asupra situaţiei site-ului www.imminvest.ro, ”tradusă” de Andrei Buşe, specialist IT:
     
    ”Să o luam cu începutul, cu alfabetul construirii unui site:
     
    1. Serverul este în Germania 
    IP Address 18.185.176.236 is hosted on a dedicated server 
     
    este ales bine, server dedicat (adică nu sunt alte site-uri pe acel server)
     
    DNS urile sunt cele de la Amazon Web Services:
    NS-1357.AWSDNS-41.ORG (has 12,513 domains)
    NS-393.AWSDNS-49.COM (has 16,287 domains)
    NS-899.AWSDNS-48.NET (has 253 domains)
    NS.1586.AWSDNS-06.CO.UK (has 314 domains)
     
    Până aici totul este OK.
     
     

  • Este oficial: Guvernul a prelungit termenele pentru depunerea documentelor necesare în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj

    Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează OUG nr. 30 şi 32 din 2020 şi care vizează protecţia socială a unor categorii profesionale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS–CoV-2, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Executivul a prelungit termenul pentru solicitarea indemnizaţiei aferentă lunii martie cu 5 zile lucrătoare pentru profesioniştii definiţi de Codul civil. Pentru categoriile nou introduse, avocaţii, respectiv pentru cooperaţiile care vor putea depune documentaţia pentru persoanele cu care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, termenul în care poate fi solicitată indemnizaţia este de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actului normativ.

    Actul normativ adoptat de Guvern prevede că avocaţii care şi-au întrerupt activitatea parţial pot beneficia, pe perioada stării de urgenţă, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, dacă în luna pentru care solicită indemnizaţia au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar nu depăşesc câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.

    Executivul a decis şi simplificarea unor proceduri. Astfel, cooperaţiile vor putea depune la AJPIS documentele necesare pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj pentru persoanele cu care au încheiate convenţii individuale de muncă, iar AJPIS plăteşte către cooperaţie, care apoi va plăti indemnizaţiile către persoane în maximum 3 zile lucrătoare.

    Noua ordonanţă de urgenţă mai stabileşte că indemnizaţiile acordate în baza OUG nr. 30/2020 sunt exceptate de la executarea silită, prin poprire, măsură care va înceta la 60 de zile după încheierea stării de urgenţă.

    În cazul şomerilor, Executivul a decis prelungirea acordării indemnizaţiei de şomaj pentru cei cărora le încetează acest drept pe perioada stării de urgenţă, iar în cazul pensionarilor, s-a decis suspendarea sau neînceperea executării silite asupra drepturilor lunare plătite şi prin casele sectoriale de pensii.

    Sunt prevăzute şi excepţii în privinţa pensionarilor şi persoanelor încadrate în grad de handicap, în sensul că aceştia pot cumula veniturile proprii – pensia, respectiv veniturile obţinute de persoana încadrată în grad de handicap – cu indemnizaţia de care pot beneficia conform OUG nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

    Ordonanţa de urgenţă stabileşte, în acelaşi timp, modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru indemnizaţiile prevăzute la art. XV din OUG nr.30/2020, referitoare la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a celor de asigurări sociale de sănătate, respectiv modalitatea de calcul, reţinere, plată şi declarare a obligaţiilor fiscale aferente acestor indemnizaţii.

     

     

  • O veste bună: Digitalizarea României merge înainte. Ghişeul.ro a simplificat procedura prin care românii plătesc obligaţiile datorate prin Declaraţia Unică

    Românii care depun Declaraţia Unică prin intermediul Ghişeul.ro beneficiază acum de o procedură simplificată, întrucât ANAF calculează din start obligaţiile de plată, ceea ce elimină situaţiile de neconcordanţă care au apărut în ultimii doi ani între obligaţiile calculate de contribuabil şi autorităţile fiscale.

    „Aceasta este doar una dintre multele schimbări pe care le dorim pentru Ghişeul.ro. Ghişeul se va transforma în curând în platforma de plată pentru orice serviciu pe care cetăţenii îl au de plătit în raport cu statul. Sunt multe instituţii neînrolate în Ghişeu momentan şi vrem să creştem numărul instituţilor înrolate. Am început să colaborăm bine cu ANAF-ul. (…) Acesta este un pas important pentru că oamenii au o confirmare, au calculul făcut”, a declarat pentru ZF, Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

    În ultimii doi ani procedura prin care oamenii îşi plăteau obligaţiile către stat a fost complicată prin faptul că aceşti contribuabili erau nevoiţi să îşi facă singuri calculele, iar ANAF verifica utlterior – ceea ce năştea întârzieri şi neconcordanţe.

    Acum, cei 600.000 de contribuabilii pot vedea dinainte cât au de plată şi pot face această plată online.

    „Astăzi digitalizarea a făcut un pas important înainte, ca urmare a efortului comun făcut de echipele ANAF, ADR si APERO. Declaraţia Unica este din nou in Ghiseul.ro, peste 600.000 de persoane primind informaţii actualizate cu privire impozitele pe care le au de plătit. În contextul fenomenului cu care ne confruntăm, plata prin Ghiseul.ro a devenit nu numai o plată, ci şi o responsabilitate socială”, a explicat pentru ZF, George Anghel, director executiv APERO şi coordonator Ghişeul.ro.

     

  • Cererile de şomaj tehnic se depun începând de astăzi. Care este procedura, actele necesare şi în cât timp se primesc banii

    Angajatorii pot cere fonduri guvernamentale, începând de miercuri, pentru a plăti angajaţii, sub forma şomajului tehnic. Solicitările pot fi depuse online fie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), fie la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS).

    De asemenea, pe lângă firmele cu angajaţi, pot cere şomaj tehnic şi persoanele care obţin venituri din alte tipuri de contracte, aşa cum este cazul PFA.

    Pentru a accesa aceste fonduri alocate de Guvern, angajatorii trebuie să transmită următoarele documente: o cerere; o declaraţie pe proprie răspundere; lista angajaţilor, înregistraţi anterior în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic.

    „La AJOFM-uri vor depune online o cerere şi o declaraţie pe propria răspundere angajatorii care au angajaţi notificaţi în Revisal, angajaţi prin contracte individuale de muncă, suspendate temporar, notificate în Revisal, pentru care solicită fondurile aferente şomajului tehnic, adică 75 % din câştigul salarial al persoanei pe luna respectivă – respectiv maxim 75 % din salariul mediu brut.” – a explicat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

    Plata şomajului tehnic nu se face din fondurile anagajatorilor, ci direct de către stat.
    „Nu plătesc angajatorii, respectiv nu avansează niciun ban angajaţilor sau colaboratorilor de la dânşii. Guvernul va plăti aceste fonduri din care vor face plăţile către angajaţi. 

    Cei care depun începând de mâine (miercuri-n.red.), pentru a se închide luna martie, solicitări la AJOFM vor primi fondurile în maxim 14 zile. Nu avem intenţia să prelungim activitatea AJOFM până în ultima zi din această perioadă. Aşteptăm, începând de mâine (miercuri – n.red.), solicitările, pentru a le priocesa în regim de urgenţă”, a mai spus Violeta Alexandru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro