Tag: depozit

  • BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% pe an şi îngustează coridorul dintre facilităţile de dobânzi

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât următoarele:
    – Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
    – Gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar;
    – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
    – Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25 pp.

    „Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare se reduce la 2,75%”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Un comunicat detaliat privind aceste măsuri va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ora 15.00, la sediul BNR.

  • Un submarin rus a lansat rachete de croazieră spre poziţii din Siria ale reţelei Stat Islamic

    Rachetele au atins poziţii militare ale reţelei teroriste Stat Islamic din provincia siriană Deir ez-Zor.

    “Pe 31 octombrie, submarinul Veliki Novgorod, aflat în estul Mediteranei, a lansat rachete Kalibr de la suprafaţă spre poziţii esenţiale ale organizaţiei teroriste Stat Islamic din provincia siriană Deir ez-Zor. Cele trei rachete au distrus centre de comandă, o unitate a teroriştilor şi un depozit de armament din zona Abu Kamal”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

  • Un submarin rus a lansat rachete de croazieră spre poziţii din Siria ale reţelei Stat Islamic

    Rachetele au atins poziţii militare ale reţelei teroriste Stat Islamic din provincia siriană Deir ez-Zor.

    “Pe 31 octombrie, submarinul Veliki Novgorod, aflat în estul Mediteranei, a lansat rachete Kalibr de la suprafaţă spre poziţii esenţiale ale organizaţiei teroriste Stat Islamic din provincia siriană Deir ez-Zor. Cele trei rachete au distrus centre de comandă, o unitate a teroriştilor şi un depozit de armament din zona Abu Kamal”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • Entersoft lansează o soluţie de gestiune a depozitelor, Entersoft WMS, ca parte a unui plan de investiţii de 5 milioane de euro

    Soluţia Entersoft WMS este dedicată companiilor mari şi foarte mari care doresc optimizarea activităţilor de depozit, printr-o mai bună organizare şi monitorizare a proceselor. Aplicaţia răspunde cerinţelor complexe ale companiilor din domeniile Distribuţie, Producţie şi Retail, iar printr-o dezvoltare viitoare va oferi şi funcţionalităţi specifice afacerilor din Transport şi Logistică, un sector de activitate care va înregistra creşteri semnificative în următorii ani.

    Avantajele-cheie pe care le aduce Entersoft WMS constau în automatizarea proceselor şi fluxurilor de lucru la nivelul depozitelor. Soluţia permite: organizarea şi monitorizarea spaţiului ocupat de marfă, inclusiv la nivel de raft; automatizarea proceselor de recepţie, depozitare şi preluarea coletelor (picking); organizarea livrărilor de produse, pe întreg circuitul logistic: de la furnizori până la clienţi; derularea operaţiunilor de inventar general/periodic, şi prin intermediul cititoarelor de coduri de bare; optimizarea operaţiunilor de încărcare a mărfurilor şi de transportare a acestora.

    Entersoft WMS se integrează native cu Entersoft ERP, dar este compatibil şi cu alte soluţii de gestiune a resurselor. Entersoft pune astfel accent pe dezvoltarea clienţilor săi la nivelul competitivităţii şi eficienţei, oferindu-le libertatea alegerii celor mai potrivite tehnologii pentru a înregistra beneficii maxime.

    Entersoft a derulat deja mai multe proiecte-pilot alături de companii din diverse domenii de activitate la nivel internaţional pentru a valida performaţele soluţiei WMS. Printre primii beneficiari se află: Shop & Trade  (comerţ cu produse vestimentare), Karamolegkos (industria alimentară), Thalassinos (ambalaje), Viakar (piese de schimb pentru industria auto), Amvyx (GMCG). Numeroase alte proiecte urmează să înceapă în cadrul unor companii de distribuţie, din industria agricolă, construcţii navale etc. Lansarea Entersoft WMS va contribui la menţinerea ritmului intens de creştere anunţat anul trecut. În 2016, veniturile Grupului Entersoft au revenit la o creştere cu două cifre procentuale, ajungând la 10,67 milioane de euro, în timp ce profitul înainte de plata taxelor s-a ridicat la 0,98 milioane de euro. 

  • Drumul unei tinere de la sărăcie la succes în afaceri. ”Am avut o viaţă plină de sărăcie, una pe care doar un refugiat poate să o cunoască”

    Monica Phromsavanh este fondator şi CEO al Modabox, o companie cu sediul central în New York City, axată pe oferirea de servicii personalizate de fashion clientelor cu venituri mici şi medii.

    Ea a copilărit în Misiones, un mic oraş aflat în nordul Argentinei, unde familia ei originară din Laos a emigrat în perioada haosului şi violenţei care au dominat mare parte din Asia de Sud Est.

    ”Am avut o viaţă plină de sărăcie, una pe care doar un refugiat poate să o cunoască”, a declarat Phromsavanh publicaţiei Entrepreneur.com. ”Sute de familii trăiau într-un depozit; nu vorbeam limba spaniolă, iar persoanele laoţiene erau hărţuite şi tratate cu puţin respect.”

    Phromsavanh a renunţat la şcoală la vârsta de 14 ani, când a început să lucreze într-un depozit din Buenos Aires. Lucra în picioare 60 de ore pe săptămână, de dimineaţa până noaptea – experienţă pe care o descrie drept o oportunitate prin care şi-a construit un viitor pentru ea însăşi. ”Pentru prima dată în viaţă, mi-am permis să fac cumpărături, să îmi cumpăr pantofi şi o haină de iarnă. Acest lucru însemna mult pentru mine, eram fericită” îşi aminteşte ea.

    La 17 ani, mama sa, care părăsise Argentina cu mai mulţi ani înaintea ei, i-a trimis în mod neaşteptat un bilet dus spre New York şi bani de drum. ”Două săptămâni mai târziu, mă aflam pentru prima dată într-un avion şi aterizam pe aeroportul JFK fără să ştiu engleza”, a spus Phromsavanh.

    A început să lucreze pentru o fabrică de ciocolată, muncă pentru care era plătită cu 5 dolari/oră, funcţie din care a evoluat într-un post de vânzări. ”Am acceptat fiecare schimb disponibil şi nu am refuzat nicio sarcină suplimentară. Doream să muncesc mai mult decât toţi colegii mei, iar când am reuşit, am fost promovată în funcţia de manager”, a spus ea.

    S-a angajat apoi la compania de haine de lux Burberry, unde a devenit persoana responsabilă de vânzările celui mai important magazin al mărcii din New York. ”Când am renunţat la munca de la Burberry, nu ştiam cu siguranţă dacă îmi doresc să fiu antreprenor, dar am fost convinsă că puteam să asigur clienţilor experienţa serviciilor pe care le-ar primi într-un magazin aflat pe Fifth Avenue, la un cost mult mai mic.”

    A început să vândă haine la târgurile de haine din New York, iar la scurt timp a atras o investiţie iniţială ce i-a permis să deschidă un magazin de 10 metri pătraţi. În primul an a ajuns la vânzări de un milion de dolari. Trei ani mai târziu, Prhromsavanh a construit o echipă dedicată, s-a mutat într-un spaţiu de 370 de metri pătraţi şi a devenit una dintre cele mai importante destinaţii de retail din Chelsea.

    A călătorit apoi în Laos în încercarea de a-şi redescoperi rădăcinile, iar atunci i-a venit ideea să lanseze Modabox. ”Eram pregătită să lansez ceva demn de cunoştinţele de business pe care le-am dezvoltat în mai mulţi ani şi care se potriveau cu potenţialul pe care ştiam că îl am”, a pus ea. ”Voiam să depăşesc audienţa la care puteam ajunge prin mijloace tradiţionale.”

    Modabox – afacerie ce derivă de la cuvântul ”moda”, care înseamnă, la fel ca în limba română, ”modă” în spaniolă, furnizează serviciile de lux ale unui stilist personal printr-o platformă online. Compania livrează haine alese de stilişti, ce creează outfit-urile în baza unui algoritm dezvoltat de companie.

    ”Este o soluţie de shopping personalizat scalabilă, care a fost disponibilă iniţial doar clienţilor ce frecventau magazinele de lux. În loc să caute timp de ore întregi ţinutele ideale, clienţii noştri primesc îmbrăcăminte personalizată în trend şi cu preţuri accesibile”, descrie antreprenoarea cel mai recent pariu al său.

     

     

     

     

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate ţări din lumea să cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate tari din lumea sa cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.