Tag: departament

  • De la Londra la Bucureşti

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Referitor la tehnologia 5G şi disponibilitatea acesteia pe piaţa locală, Mostafa El Beltagy se rezumă la a spune că aceasta nu este esenţială pentru videostreaming sau pentru o calitate mai bună a clipurilor pe YouTube, facilităţi acoperite foarte bine şi de reţeaua actuală 4G, ci pentru procese cu latenţă redusă (procesarea unui volum mare de date, low latency – n.red.). El oferă ca exemplu realitatea virtuală şi realitatea augmentată în timp real, unde tehnologia 5G „ar putea face diferenţa“. Nu va semăna însă cu trecerea de la 2G la 3G sau de la 3G la 4G, care a fost o „adevărată revoluţie“, spune el.

    Când vine vorba despre stilul său de leadership, spune că pentru el este esenţial să discute cu oamenii cu care lucrează, iar astfel reuşeşte să dobândească o perspectivă mai bună legat de tot ceea ce trebuie să facă pentru business.

    „E greu să ai o relaţie personală cu 900 de oameni, dar îmi petrec o bună parte a timpului pe teren, mergând în magazine, întâlnindu-mă cu angajaţii, discutând cu ei. Atunci când conduci un departament cu atât de mulţi oameni e uşor să rămâi distant, într-un turn de fildeş, dar e mult mai bine să iei feedback de la ei, să rămâi aproape de ei, pentru că oamenii sunt cel mai valoros capital al companiei.”

    El observă că în România există foarte mulţi oameni bine pregătiţi, iar acest lucru este evident şi prin numărul mare de specialişti care pleacă să lucreze în Europa, crede managerul de la Vodafone.

    „Asta ne face munca puţin mai grea, pentru că nu concurăm pentru talentul local care lucrează doar în România, ci şi pe alte pieţe din Europa.“

    Referindu-se la strategia de dezvoltare a Vodafone, Mostafa El Beltagy vorbeşte în primul rând de expansiunea către gospodării şi familii şi în al doilea rând beneficiile aduse de noile tehnologii. „Între IoT şi 5G, cred că trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe inovaţii. Sunt surse de entuziasm pentru viitorul nostru, pentru ce ar putea fi noi servicii pentru clienţi, dar şi surse de venit pentru noi.“

    În luna mai, Vodafone Group Plc. a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Republica Cehă şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează. Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat. În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie (next generation network, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu/fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Vodafone va intra însă pe piaţa de servicii fixe (internet şi TV) înainte de a primi acordul pentru achiziţia companiei de cablu UPC, prin semnarea unui acord care îi oferă acces la reţeaua de fibră optică a Telekom România, potrivit ZF.

    El Beltagy spune că relaţia clienţilor cu Vodafone trebuie să devină la fel de simplă precum relaţia lor cu servicii precum Google sau Uber. El speră că pe viitor clienţii vor avea o plajă mult mai mare de facilităţi sau servicii pe care să poată să le optimizeze singuri. Cu toate acestea, managerul de la Vodafone este de părere cu interacţiunea umană e critică: „Sunt diferenţe între o companie care nu are nevoie de oameni şi noi depindem de relaţiile între oameni, acele relaţii pe care nu le poţi înlocui în spaţiul digital.Dar trebuie să simplificăm tot ceea ce poate fi simplificat, acesta e un element central al strategiei noastre de business“.

    Cum a perceput însă trecerea de la un coordonarea unui grup de 9 pieţe la conducerea unui birou local? „Eşti mult mai implicat în operaţiuni atunci când conduci un birou local, te gândeşti mult mai mult la cum se vor face lucrurile; atunci când deţii o poziţie la nivel de grup, trebuie să îţi pui în permanenţă întrebarea: «ce urmează?», pentru că ai businessuri care funcţionează deja. Trebuie să te gândeşti la noi strategii, la intrarea pe noi pieţe. În cazul gândirii la nivel de grup, trebuie să ştii unde vei fi peste trei ani, în cazul unui birou local te gândeşti mai mult la cum îţi poţi depăşi concurenţa azi, cum îmi ating ţinta de vânzări“, remarcă Mostafa El Beltagy.

    Familia sa a ajuns în România doar de câteva zile. Până acum a avut multe întâlniri pe partea de business. „Mă simt foarte confortabil aici, există un soi de cultură de tip mediteranean similară cu cea din Italia sau Egipt, prin urmare am sentimentul că nu sunt foarte departe de casă”, descrie El Beltagy experienţa sa din România.

    Veniturile din servicii raportate de Vodafone pentru întreg anul fiscal 2017-2018 au ajuns la 723,6 milioane de euro, în creştere cu 2,5%, în termeni organici, faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate de companie. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,6 milioane de clienţi la 31 martie 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,1% faţă de anul anterior. Din numărul total de clienţi, 8,9 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    La 31 martie 2018, abonaţii Vodafone România reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59%.

    Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de date mobile a crescut cu peste 80% în anul fiscal încheiat la 31 martie 2018.

  • Vladimir Soare, general manager al departamentului financiar pentru regiunea China de Vest Kuehne + Nagel

    Vladimir Soare
    Funcţie: general manager al departamentului financiar pentru regiunea China de Vest Kuehne + Nagel
    Oraş de reşedinţă: Chengdu, China

    De ce anume vă e cel mai dor din România?
    Foarte mult îmi este dor de familie, iar jobul şi locaţia mă ţin foarte ocupat. Nu reuşesc să ajung în ţară decât o dată pe an, în perioada sărbătorilor de iarnă, chiar şi atunci fiind foarte ocupat. În China, Crăciunul şi Anul Nou nu se sărbătoresc, perioada sărbătorilor noastre fiind foarte încărcată pentru ei. Mâncarea este un alt lucru de care mi-e dor. Totuşi, scena culinară în provincia Sichuan este fantastică, toată mâncarea fiind tradiţional picantă şi foarte gustoasă.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?

    Principalul lucru de care nu îmi este dor este lipsa desăvârşită a infrastructurii. Este unul din lucrurile care consumă cel mai mult timp şi cei mai mulţi nervi.

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România.
    ¬Infrastructura în primul şi în primul rând. Nicio ţară nu se poate dezvolta fără o infrastructură decentă, investiţiile se opresc când nu există infrastructură şi din păcate nu suntem încă la nivelul de a fi o economie bazată strict pe servicii.
    ¬Mediul de business. Ţările din vest s-au dezvoltat atât prin încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii locale, cât şi a politicilor de taxare transparente. În România, totul se face încă după ureche, iar legile sunt scrise în aşa fel încât să fie interpretate, totul contribuind la un mediu de business haotic.
    ¬Sistemul de educaţie (în special cel universitar). În domeniul financiar, ţările din vest şi chiar şi cele precum China pun accent foarte mult pe practică. Majoritatea  studenţilor care ies pe piaţa muncii au deja o imagine clară asupra parcursului în carieră, cât şi asupra a ceea ce înseamnă meseria lor. În România, accentul este pus pe teorie, iar mulţi dintre profesorii universitari nu au călcat pragul unei companii şi reprezintă în general cu totul alte generaţii.

    Vântul carierei bate dinspre est: Vladimir Soare locuieşte la capătul celălalt al lumii, în zona de vest a Chinei, mai exact în Chengdu, unde lucrează pentru compania de logistică Kuehne + Nagel. Spune că nu se gândeşte să se întoarcă în România, cel puţin nu momentan. Iar dacă ar face-o, ar fi tot în postura de angajat, pentru că mediul antreprenorial nu este prea prietenos cu începătorii. „Ultima oară am fost în România în decembrie anul trecut. Din păcate, de când am plecat, nu pot spune că s-a schimbat nimic important. Dacă vreodată m-aş întoarce în ţară, aş face-o ca angajat. Mediul antreprenorial în România este foarte controlat şi bazat foarte mult pe relaţii, lucru ce nu cred că se va schimba prea curând”, spune executivul român, care ocupă poziţia de general manager al departamentului financiar al regiunii China de Vest, cu sediul in Chengdu, pentru Kuehne + Nagel.


    După cum spune chiar el, a avut, ca mulţi alţii de vârsta sa, câteva joburi în timpul facultăţii, inclusiv în call center şi în zona de suport tehnic. „Dar cariera propriu-zisă a început-o în 2011, ca junior associate pentru PricewaterhouseCoopers (PwC), în departamentul de audit extern”, spune el. Cu toate că a început poate mai târziu decât generaţia sa, concentrându-se până atunci asupra studiilor, după cum spune chiar el, este foarte greu să fii pregătit pentru ceea ce înseamnă muncă într-un Big 4, „sistemul nostru universitar de învăţământ nefiind axat pe practică, ci doar multă teorie. Din fericire, PwC este un foarte bun formator, beneficiind de cursuri precum ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) cât şi de o foarte bună dezvoltare practică.”


    După aproximativ doi ani, a avansat în poziţia de senior associate, de data această în Zürich, Elveţia. „În ianuarie 2013, aflându-mă în al doilea an de juniorat în PwC, am fost selectat pentru un secondment de trei luni în Elveţia.” Atunci a realizat pentru prima oară, din punct de vedere profesional şi nu numai, diferenţa dintre vest şi România. „Mentalităţile sunt complet diferite, vestul apreciază şi răsplăteşte munca şi dedicarea, pe când în România cariera se bazează foarte mult pe relaţii şi familie, încă nu suntem obişnuiţi cu un sistem de meritocraţie adevărat. Totul funcţionează (în Occident – n.red.) cum ar trebui, de la sistemul de educaţie la cel de sănătate, infrastructură şi aşa mai departe.”

    După cele trei luni petrecute în Elveţia, a decis că acesta este drumul potrivit pentru el, atât profesional cât şi personal, şi a aplicat pentru o poziţie permanentă, mutându-se în Elveţia în septembrie 2013. Deoarece poziţia din Elveţia era legată de auditul firmelor de asigurare şi reasigurare, domeniu cu care nu era foarte familiar şi care nu îl atrăgea în mod special, a decis să părăsească Big 4 pentru o poziţie de corporate auditor în domeniul logisticii, pentru Kuehne + Nagel. A venit apoi episodul China. „Următorii aproximativ doi ani (la Kuehne + Nagel – n.red.) i-am petrecut călătorind în diferitele sedii globale ale firmei, fiind expus la modul de business al unei companii nemţeşti de acest calibru (cu afaceri anuale de circa 20 de miliarde de euro – n.red.) în diverse zone ale lumii, cât şi la oameni din domeniul financiar care m-au ajutat în a-mi forma o imagine clară a profilului profesional pe care vreau să îl urmez.”


    Poziţia de regional controller pentru Asia de Nord era liberă, aşa că acesta a fost următorul pas pe care-l avea în minte executivul român. Şi astfel a părăsit Elveţia pentru Shanghai, China. Un an mai târziu, datorită rezultatelor, a fost ales ca general manager al departamentului financiar al nou createi regiuni China de Vest, cu sediul în Chengdu, poziţie în care se află în prezent. „Ca responsabilitate generală, jobul meu presupune managementul financiar al Chinei de Vest, precum analiză financiară, bugetare, planificarea cash-flow-ului şi investiţiile.” El lucrează îndeaproape cu directorul general al regiunii şi cu ceilalţi manageri operaţionali pentru a asigura o funcţionare cât mai eficientă din punct de vedere financiar (managementul clienţilor, furnizorilor, taxele locale).

  • Secretarul de Stat american Mike Pompeo susţine aderarea Macedoniei la UE şi NATO

    În timpul vizitei efectuate de Nikola Dimitrov în Statele Unite, Mike Pompeo a salutat acordul istoric între Skopje şi Atena privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave, afirmând că implementarea sa este importantă pentru viitorul euro-atlantic al Macedoniei.

    “Secretarul şi-a exprimat susţinerea pentru acordul cu Grecia, a cărui implementare va permite Macedoniei să adere la NATO sub numele de Macedonia de Nord şi care va facilitate începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat Departamentul de Stat în urma întâlnirii celor doi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite impune sancţiuni asupra unor companii din Federaţia Rusă

    Astfel, Departamentul Trezoreriei american a sancţionat companiile Primorye Maritime Logistics Co. şi Gudzon Shipping Co., două companii ruse din Vladivostok, pentru livrarea a 3.500 de tone de petrol către Coreea de Nord.

    Conform Rezoluţiilor 2397 şi 2375 ale Consiliului de Securitate al ONU, intrate în vigoare în 2017, importurile Coreei de Nord de petrol sunt restricţionate la 500.000 de barili de petrol rafinat pe an şi la 4.000.000 de barili de ţiţei/an. Ori, conform unei analize recent publicate de Asan Institute for Policy Studies, în intervalul 2015-2017, Coreea de Nord a importat de nouă ori mai mult petrol rafinat decât îi este permis, una dintre surse fiind Federaţia Rusă – cealaltă fiind China.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump va efectua o vizită în Franţa pe 11 noiembrie

    În februarie, Donald Trump ceruse Pentagonului să organizeze o paradă militară la Washington similară cu cele care se desfăşoară în Franţa de Ziua Naţională. O oportunitate ar fi fost marcarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Dar Departamentul american al Apărării a anunţat joi că planul a fost amânat din cauza costurilor prea mari, estimate la circa 90 de milioane de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2018: Oana Manoilă, head of functional services, MOL România

    Oana Manoilă coordonează echipa de functional services înfiinţată recent în cadrul departamentului accounting & tax al MOL România, având scopul de a îmbunătăţi şi eficientiza colaborarea cu departamentele comerciale, de a revizui şi simplifica procedurile de lucru în vederea creşterii gradului de acurateţe a informaţiilor furnizate.

    Din acest rol, ea coordonează o echipă formată din patru membri, dar care va creşte în curând, în contextul în care pentru alte trei poziţii au fost demarate procedurile de recrutare. Oana Manoilă a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Management, în 2001 şi deţine un  master în business development management în cadrul aceleiaşi universităţi. De asemenea, a participat la Leadership Competency Development Program MOL România organizat în perioada 2015-2016, iar în prezent urmează cursurile ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). 

    Cariera ei în cadrul MOL România a început în urmă cu 14 ani, în cadrul departamentului financiar-contabilitate retail staţii. Un an mai târziu, în 2005, a schimbat puţin direcţia şi s-a transferat către biroul trezoreriei, în poziţia de treasury representative. În 2008 a devenit treasury manager, responsabilă cu coordonarea activităţilor de trezorerie şi credit management, iar din februarie 2018 este head of functional services.

    Manoilă spune că în cariera sa s-au ivit de-a lungul anilor mai multe situaţii dificile – inerente de altfel – însă a reuşit să le gestioneze şi să le depăşească cu ajutorul colegilor din echipă.

    „Am observat peste ani că aceste momente dificile care ne-au testat caracterele şi competenţele au fost cele care au contribuit în mod hotărâtor la sudarea echipei din care am făcut parte”, spune Oana Manoilă. În ce priveşte perspectiva asupra carierei sale, Manoilă îşi va continua activitatea în domeniul financiar pentru următorii 2-3 ani, după care şi-ar dori să fie implicată în sectorul de business. „Cred că este o direcţie care îţi oferă o viziune mai amplă şi totodată mai profundă asupra domeniului în care activezi.”


    39 de ani  
    head of functional services  
    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Maria Chelemen, marketing&digital manager, MOL România

    Maria Chelemen coordonează departamentul de marketing & digital al MOL România, care acoperă ariile de comunicare B2C şi toate activităţile care au ca scop atragerea de noi clienţi, loializarea celor existenţi prin programul Multibonus, retenţia clienţilor şi gestionarea relaţiei cu aceştia, cercetări de piaţă, proiecte speciale pentru diviziile de carburanţi şi produse non-fuel.

    O dimensiune nouă pe care o capătă acest departament ţine de transformarea digitală a întregului grup MOL, programată să se desfăşoare în următorii ani, parte dintr-o strategie amplă structurată în 180 de proiecte noi. Coordonează o echipă formată din cinci angajaţi, iar 2017 a fost un an plin pentru departamentul pe care îl conduce, spune ea, fiind marcat de un proces complex de rebranding al carburanţilor şi de toate acţiunile pe care le-a presupus procesul de comunicare şi implementare în cele peste 200 de staţii pe care MOL România le deţine în acest moment.

    Pentru Maria Chelemen, unul dintre cele mai dificile momente cu care s-a confruntat în carieră a fost atunci când a trebuit să facă alegeri între planul personal şi cel profesional. „Se ivise o oportunitate de a lucra într-un context multicultural care mi-ar fi oferit perspective grozave asupra activităţii şi rolului meu. Dar câteodată viaţa ne pune în faţă alegeri şi, în final, sunt sigură că am făcut-o pe cea corectă.” Maria Chelemen a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, linia de studiu management, deţine un master în marketing internaţional în cadrul ASE Bucureşti şi o diplomă în Professional Marketing obţinută la Chartered Institute of Marketing UK.

    Peste 10 ani, crede Maria Chelemen, ar putea coordona o divizie de digital retail, în ideea de abordare a consumatorilor în era digitală sau în ce va urma acesteia. „Nu am o preferinţă pentru o industrie anume, deşi mă pasionează businessurile complexe, unde trebuie să sari de la un produs la altul cu totul diferit, cu obiceiuri de consum diferite, cu target diferit. În cadrul MOL România am găsit această provocare pe măsură ce compania deschide noi linii de business.”


    35 de ani  

    marketing & digital manager  

    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Anamaria Dana Acristini Georgescu, director executiv strategie şi managementul performanţei, Electrica

    Anamaria Acristini este directorul executiv de strategie şi managementul performanţei al Electrica de anul trecut, rol din care elaborează şi implementează direcţiile strategice ale grupului şi lucrează la dezvoltarea unui sistem de management integrat al performanţei la nivelul tuturor companiilor din grup.

    Coordonează în mod direct o echipă de zece oameni; există însă şi o organizare funcţională pentru managementul performanţei şi proiecte strategice, cu departamente dedicate şi în celelalte companii din grup. Anamaria Acristini a studiat Economia şi afacerile internaţionale în cadrul ASE şi a urmat şi un program masteral de international project management în cadrul aceleiaşi instituţii; şi-a completat pregătirea şi cu un Executive MBA în Business Administration and Management la Universitatea Sheffield.

    Experienţa ei profesională a început în zona fiscal-financiară, imediat după facultate angajându-se în consultanţă. Din dorinţa de a se apropia de realitatea businessului şi a industriei de utilităţi, s-a îndreptat spre coordonarea de proiecte strategice – la momentul respectiv, în cadrul grupului E.ON România. Ulterior, în 2016, a primit responsabilitatea definirii strategiei la nivelului grupului E.ON în România. În 2017 s-a alăturat echipei de management executiv din cadrul grupului Electrica în funcţia actuală, despre care spune că îmbină experienţele ei din ultimii ani. „Sper ca, prin pasiunea mea pentru acest domeniu, combinată cu experienţa profesională şi cu sprijinul întregii echipe de management, să contribui la creşterea companiei şi la pregătirea ei pentru viitor.”

    În ceea ce priveşte planurile ei pe termen lung, Anamaria Cristini spune că, indiferent ce va face, îşi doreşte să fie parte dintr-o echipă în care să continue să înveţe, atât la nivel personal, cât şi profesional. „Piaţa utilităţilor este foarte dinamică şi există foarte multe zone care vor manifesta în continuare transformări semnificative, direcţii de dezvoltare şi modele de business noi.”


    35 de ani  

    director executiv strategie şi managementul performanţei  

    Electrica

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Vlad Valeriu Iftime, director general, Vestra

    Vlad Iftime conduce Vestra, companie din grupul de firme Elsaco, unul dintre cei mai mari furnizori pentru industria energetică din România, şi este responsabil de stabilirea obiectivelor generale ale firmei, în concordanţă cu strategia elaborată de consiliul de administraţie. El identifică oportunităţi de afaceri, asigură managementul firmei şi, bineînţeles, aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli.

    „În momentul în care Divizia 4 din cadrul Elsaco Electronic trebuia să se separe şi să devină o entitate nouă, cu o nouă imagine, o nouă echipă, alte reguli şi altă structură, am crezut că nu o vom scoate nicodată la capăt. Erau multe lucruri de luat în considerare; de multe am uitat sau nici măcar nu ştiam că trebuie să le luăm în calcul. Pe zi ce trecea, tot apăreau alte şi alte provocări care ne aruncau dintr-o extremă în alta”, povesteşte Vlad Iftime, care crede că firma a reuşit pas cu pas acţionând şi adaptându-se din mers.

    Cât despre cea mai mare realizare, el spune că se leagă de parteneriatul cu liderul mondial în automatizări industriale Rockwell Automation, dar şi de formarea unei „echipe tinere, puternice, ambiţioase care face din Vestra o companie competitivă”.

    Vlad Iftime lucrează de la 18 ani, când a acceptat un rol de asistent marketing şi a fost primul loc unde a dat de clienţi nemulţumiţi, furioşi, care, zice el, l-au ajutat să înveţe deopotrivă cum să comunice eficient şi cum să stabilească un numitor comun favorabil pentru ambele părţi. A avut apoi diverse joburi până când a ajuns pe poziţia de director executiv pentru una dintre cele patru divizii ale Elsaco Electronic, devenind astfel responsabil pentru o afacere de milioane de euro. „Abia aici mi-am dat seama că gestionarea unei companii e o sabie cu două tăişuri. O latură sunt oamenii şi grija ta faţă de ei şi cealaltă este businessul în sine. Provocarea cea mai mare e să le ţii pe toate în armonie.”

    Vlad Iftime spune că „probabil în zece ani voi face servicii de consultanţă”.


    32 de ani  
    director general  
    Vestra

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate de activităţile “anormale” ale unui satelit al Rusiei

    “În octombrie 2017, Ministerul rus al Apărării a plasat pe orbită un obiect prezentat ca fiind «dispozitiv spaţial de verificare». Dar comportamentul acestui obiect orbital nu se aseamănă cu nimic observat până acum la nivelul capabilităţilor situaţionale sau satelitare. Suntem preocupaţi din cauza unui comportament foarte anormal (…). Nu ştim sigur ce este şi nu există niciun mod să îl verificăm. Intenţiile Rusiei în privinţa acestui satelit sunt neclare şi constituie în mod evident o evoluţie foarte îngrijorătoare, mai ales ţinând cont de afirmaţiile Comandamentului spaţial rus care a evidenţiat că «asimilarea noilor prototipuri de unităţi militare spaţiale reprezintă principala sarcină a Forţelor spaţiale”, a afirmat Yleem Poblete, secretar de Stat asistent al SUA, în cursul unui seminar desfăşurat în Elveţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro