„Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: democrati
-
Hillary Clinton şi Donald Trump îşi consolidează poziţiile după “Super Tuesday”
Democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump au ieşit învingători în şapte dintre cele 11 state care au votat marţi în cadrul alegerilor primare, consolidându-şi poziţiile în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la 8 noiembrie, relatează Reuters în pagina electronică, scrie Mediafax
În total, 12 state s-au pronunţat în cadrul acestor scrutine – “Super Tuesday” – care atribuie o cincime din numărul total al delegaţilor democraţi şi aproape un sfert din totalul celor republicani la convenţiile celor două partide, prevăzute în această vară. În două dintre ele – Colorado în cazul democraţilor şi Alaska în cazul republicanilor, alegătorii câte unuia singur dintre cele două partide au fost chemaţi să-şi exprime opţiunile.
În tabăra democrată, Hillary Clinton s-a impus în Alabama, Arkansas, Georgia, Massachusetts, Tennessee, Texas şi Virginia. Rivalul ei, Bernie Sanders, s-a impus în schimb în Vermont, unde este senator, şi în alte trei state – Colorado, Minnesota şi Oklahoma.
În tabăra republicană, înainte de anunţarea rezultatelor în caucusul din Alaska, Donald Trump s-a impus în Arkansas, Alabama, Georgia, Massachusetts, Tennessee, Vermont şi Virginia.
Rivalul său Ted Cruz, a obţinut victorii în Texas – cel mai populat stat american chemat la urne marţi -, al cărui senator este, şi în Oklahoma.
Senatorul Marco Rubio din Florida – favoritul liderilor “Grand Old Party”, dar se pare că nu şi al alegătorilor – şi-a salvat onoarea obţinând o victorie în Minnesota – prima de la începutul alegerilor primare.
-
Mesajul secret trimis de Schwarzenegger unor politicieni în octombrie 2009
O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.
Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret:
-
Povestea celui mai controversat candidat la preşedinţia Statelor Unite
Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi şi are acum şanse mari de a se lupta cu reprezentantul democraţilor pentru un loc în biroul oval.
Donald Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: “Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.
Planurile lui Trump în ceea ce priveşte imigraţia au trei idei centrale: construirea zidului la graniţa cu Mexicul, înăsprirea legilor privind procesul de imigrare şi impunerea unor condiţionări referitoare la crearea de locuri de muncă şi de creştere a salariilor pentru cetăţenii americani. El a declarat că deportarea a 11 milioane de oameni fără acte va fi o soluţie bună şi se numeşte management, iar politicienii nu pot să gestioneze acest lucru şi tot ce fac ei este să vorbească.
Ideile extreme ale lui Trump par să fi avut succes la un segment important de votanţi republicani; o explicaţie pentru acest fenomen este distribuţia geografică a susţinătorilor celor două partide pe teritoriul Statelor Unite. Zonele din nord au votat, istoric, pentru democraţi; zonele din sud, afectate în mod direct de numărul mare de mexicani care lucrează ilegal, votează în mod tradiţional cu republicanii. Discursul categoric (şi pe alocuri rasist) al lui Trump a relaţionat astfel bine cu votanţii republicani.
Declaraţia de 92 de pagini depusă la Federal Election Commission (este prima dată când omul de afaceri prezintă public date despre averea sa) arată că veniturile lui Trump s-au situat între 456 şi 543 milioane de dolari în 2014 şi în cea mai mare parte a primului semestru din 2015. În urma depunerii declaraţiei, reiese că Trump este de departe cel mai bogat dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2016 care au depus astfel de declaraţii, potrivit ZF. Trump a inclus în declaraţie 515 companii în care deţine poziţii de preşedinte sau membru. Multe sunt corporaţii cu răspundere limitată având legătură cu deţinerile imobiliare ale lui Trump, incluzând proprietăţi în Panama, Istanbul, Mumbai, Puerto Rico şi Dubai.
Numele lui Donald Trump este foarte puternic legat de domeniul imobiliarelor, pornind chiar de la emblematicul Trump Tower din New York. Afacerile în imobiliare le-a pornit influenţat de moştenirea din familie. Fred Trump, tatăl său, a fost un bogat investitor în real estate din New York. A început cu achiziţia şi renovarea Commodore Hotel, devenit Grand Hyatt, şi a continuat cu numeroase proiecte, nu toate profitabile, fapt care explică problemele financiare cu care s-a confruntat în anii ‘90.
Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv. Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.
Omul de afaceri s-a descurcat bine în regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic, şi a devenit un bun atlet şi, mai apoi, preşedintele studenţilor până în anul 1964, când a absolvit. El a intrat la Universitatea Fordham şi apoi s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie. Chiar dacă Trump conduce cursa pentru nominalizare din partea republicanilor, drumul către Casa Albă e unul extrem de dificil. Moody’s Analytics, divizia a Moody’s responsabilă de realizarea predicţiilor electorale, sugerează o victorie detaşată a democraţilor în 2016. Mai exact, studiul prezentat la începutul lunii septembrie arată că 326 de electori vor merge către democraţi faţă de 212 către republicani; pentru a câştiga preşedinţia Statelor Unite este nevoie de 270 de electori. Modelul celor de la Moody’s a prezentat cu succes rezultatele ultimelor nouă alegeri, iar în 2012 au reuşit chiar să prezică numărul exact de electori ce au votat cu fiecare partid.
Din partea democraţilor, cele mai mari şanse la nominalizare la are Hillary Clinton, fosta primă doamnă a Statelor Unite şi secretar de stat în cadrul administraţiei Obama. Clinton, cu un discurs mult mai echilibrat decât cel al lui Trump, poate câştiga şi din zona votanţilor independenţi.
Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: “Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere”.
-
Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit
Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.
Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.
Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.
Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.
În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.
Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.
A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.
Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.
-
Zgonea: Deputaţii PSD, convocaţi pe 3 şi 4 martie. Nu se mai dau avize de plecare în străinătate
“Trebuie să fim uniţi, să strângem rândurile. Am mai păţit acest lucru în foarte mulţi ani când nu am fost la guvernare”, a spus Zgonea.
Întrebat dacă în şedinţa de grup s-a discutat despre majoritatea necesară trecerii noului Guvern, Zgonea a evitat să răspundă, precizând doar: “Stăm bine”.
Zgonea a precizat că nu are ce să le reproşeze deputaţilor social-democraţi din punctul de vedere al prezenţei la plen, având în vedere că marţi au fost mai mulţi social-democraţi la vot decât au fost când atunci când s-a depus jurământul.
“Deci mergem foarte bine”, a spus Zgonea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Angela Merkel a fost realeasă cancelar
Merkel, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o “mare coaliţie” alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Angela Merkel a fost realeasă cancelar
Merkel, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o “mare coaliţie” alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Două veşti bune de la Washington
Băncile vor avea timp până în iulie 2015 să se conformeze regulii, însă autorităţile vor ca procesul să de desfăşoare mai rapid, pentru a evita noi cazuri de felul celui al fraudei de 6 mld. provocate în 2012 băncii JP Morgan de traderul poreclit “balena de la Londra”. Cele cinci autorităţi de reglementare implicate în conceperea şi adoptarea legii sunt Rezerva Federală, agenţia federală de garantare a depozitelor bancare şi agenţiile de reglementare a pieţei de capital şi a pieţei bancare.
Aprobarea de către aceste instituţii a regulii Volcker, eveniment istoric pentru piaţa financiară a SUA, vine după mai mult de un an de când Congresul le-a cerut să o adopte pentru a limita, în sfârşit, riscurile transferate de Wall Street asupra economiei americane inclusiv după criza din 2008.
În acelaşi timp, republicanii moderaţi au reuşit să impună, în ciuda colegilor conservatori, un acord modest cu democraţii în privinţa bugetului, care ar urma să permită continuarea operaţiunilor federale până în septembrie 2015. Liderul Camerei, republicanul John Boehner, a acuzat ONG-urile conservatoare că vor să folosească Partidul Republican şi poporul american pentru interesele lor, ignorând necesitatea unui acord asupra bugetului.
Acordul fixează plafoane de cheltuieli pentru anii fiscali 2014 şi 2015, impunând niveluri uşor peste cele stabilite prin mecanismele de tăiere automată aflate în vigoare în prezent şi care au dus în toamnă la blocarea guvernului federal din lipsă de bani. Finanţarea pentru sumele suplimentare ar urma să provină dintr-o combinaţie de reforme, reduceri ale altor cheltuieli şi noi venituri de natură nefiscală.
