BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2022 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

  • Vivre Deco, pierderi nete de 85 mil. lei în 2021, de la un profit de 7,4 mil. lei în 2020. Venituri din exploatare de 250 mil. lei, în scădere cu 17%

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat pierderi nete de 84,8 milioane de lei în 2021, de la un profit net de 7,4 milioane de lei în anul precedent, potrivit raportului financiar anual publicat la BVB.

    Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns anul trecut la 250 de milioane de lei, în scădere cu 16,7% faţă de 2020, iar EBITDA (câştiguri înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de minus 72,7 milioane de lei, de la un plus de 15,5 milioane de lei în 2020. Compania estimează că totalul veniturilor din exploatare va atinge 196,6 milioane de lei în 2022, în scădere cu aproximativ 20%

    „Grupul înregistrează o pierdere de 84,8 milioane lei pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, la această dată datoriile curente sunt mai mari decât activele curente cu 40,1 milioane lei si datoriile totale sunt mai mari decât activele totale cu 65,7 milioane lei”, se arată în raportul auditorului EY.

    Compania de consultanţă şi audit continuă prin a argumenta că, în condiţiile actuale, capacitatea Vivre a-şi continua activitatea depinde de abilitatea sa de a genera suficiente profituri viitoare, de negocierile cu noi potenţiali investitori pentru obţinere de fonduri şi de suportul continuu al acţionarilor şi creditorilor.

    „Managementul grupului nu ne-a putut furniza suficiente probe de audit privind estimările utilizate în proiecţiile de fluxuri de numerar pentru anul următor pentru a demonstra cum se acoperă necesarul de intrări de numerar în următoarele 12 luni. Aceste aspecte indică existenţa unor incertitudini semnificative care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea Grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat şi prin urmare, capacitatea sa de a-şi valorifica activele şi plăti datoriile în cursul normal al activităţii.”

    Având în vedere existenţa unor multiple incertitudini semnificative pentru determinarea continuităţii activităţii grupului, pe baza informaţiilor disponibile la data respectivului raport, EY scrie că nu a putut să determine în ce măsură este adecvată utilizarea principiului continuităţii în întocmirea situaţiilor financiare consolidate pentru anul 2021. Auditorul conchide prin a spune faptul că situaţiile financiare consolidat pentru anul trecut nu includ niciun fel de ajustare care ar putea rezulta din aceste incertitudini.

     

    Alte informaţii din raportul financiar al Vivre

     

    • La capitolul „active”, societatea a suferit un declin de 48,7% la 36,7 milioane de lei, înregistrând un minus de 65,6 milioane de lei în ceea ce priveşte capitalurile proprii, de la plus 19,1 milioane de lei în data de 31 decembrie 2020.

     

    • Datoriile pe termen scurt au coborât cu 16,6% la 77,4 milioane de lei. Totuşi, datoriile pe termen lung au crescut cu 208%, de la 16,8 milioane de lei la 51,7 milioane de lei.

     

    Printre măsurile luate de conducere şi acţionari în anul 2022 până în prezent se numără:

     

    • extinderea valabilităţii liniei de credit cu un plafon de 5 milioane EUR astfel: suma de 4 milioane EUR extinsa ca linie de credit până în septembrie 2022, urmând ca o nouă prelungire după aceasta dată să facă obiectul unei noi analize de către banca si conversia sumei de 1 milion de EUR în împrumut pe termen scurt cu termen de rambursare în baza unui acord de eşalonare până în martie 2023.

     

    • Neogen SA a investit in Vivre Deco S.A., conform hotărârii AGA din februarie 2022 suma de 1,500,000 euro (echivalent a 7.419.300 lei) prin emisiunea a 27.191 acţiuni, astfel capitalurile proprii au fost crescute cu: 271.910 lei aport la capitalul social şi 7.147.390 lei prima de emisiune.

     

    • Neogen SA a acordat in Aprilie 2022 un împrumut de 1 milion euro către Vivre Deco S.A., împrumutul are o dobândă de 9% pa, este scadent in 07.04.2023 si nu este garantat. Creditorul Neogen SA si-a rezervat dreptul, nu si obligaţia, conform voinţei sale unilaterale de conversie a împrumutului în acţiuni.

     

  • Un efect neaşteptat al jocului de glezne făcut de marile băncile centrale, care, de frica inflaţiei, au majorat semnificativ dobânzile

    Schimbarea de direcţie din acest an din partea băncilor centrale este aproape de a pune capăt erei datoriilor cu randament negativ, reducând cu 11 trilioane de dolari numărul global de obligaţiuni cu randamente sub zero, scrie FT. 

    Preţul obligaţiunilor a scăzut în acest an, pe măsură ce băncile centrale au decis să pună capăt achiziţiilor de active pe scară largă şi să crească ratele dobânzilor în lupta lor cu inflaţia în creştere, împingând randamentele în multe economii mari la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.

    Ca urmare, obligaţiuni în valoare de 2,7 trlilioane de dolari se tranzacţionează în prezent la un randament sub zero, cea mai mică cifră din 2015 şi o prăbuşire bruscă de la peste 14 trilioane dolari la jumătatea lunii decembrie, potrivit indicelui global agregat al obligaţiunilor Bloomberg – un indicator larg al pieţei de venituri fixe. Ştergerea în totalitate a randamentelor negative ar marca o revenire la normalitate pentru o gamă largă de mari investitori.

    “Băncile centrale încearcă cu întârziere să devanseze acest şoc inflaţionist, astfel că piaţa de obligaţiuni a luat brusc în calcul o schimbare importantă a ratelor dobânzilor”, a declarat Mike Riddell, manager senior de portofoliu la Allianz Global Investors.

    Randamentele negative au fost considerate cândva de neconceput, apoi ca o noutate, iar mai târziu ca o caracteristică consacrată a pieţelor globale. Ele înseamnă că preţurile pentru datorii sunt atât de ridicate, iar plăţile de dobânzi atât de scăzute, încât investitorii sunt siguri că vor pierde bani dacă îşi păstrează obligaţiunile până la scadenţă. Ele reflectă credinţa că băncile centrale vor menţine ratele dobânzilor la cel mai scăzut nivel şi s-au înrădăcinat în cantităţi mari de datorii în Japonia şi în zona euro în ultimii ani.

    Această evaluare s-a schimbat dramatic în ultimele luni, în special în zona euro, unde Banca Centrală Europeană a reiterat joi planurile de a pune capăt programului său de achiziţii de obligaţiuni în acest an, iar traderii pariază că ratele dobânzilor vor reveni la zero pentru prima dată din 2014 până în decembrie.


    Sfârşitul randamentelor ultra-scăzute sau negative este o “sabie cu două tăişuri” pentru investitorii în obligaţiuni, potrivit lui Riddell. “Pe de o parte, oamenii se îngrijesc de pierderi la obligaţiunile pe care le deţin. Dar reversul medaliei este că ratele pozitive fără risc înseamnă că randamentele viitoare arată, fără îndoială, mai bine.” El a adăugat că aceasta ar fi o “veste bună” pentru investitori precum fondurile de pensii care trebuie să deţină cantităţi mari de active sigure precum obligaţiunile guvernamentale, dar care trebuie să obţină şi randamente suficiente pentru a face faţă plăţilor viitoare.

    Stocul tot mai mic de datorii cu randament negativ reflectă, de asemenea, nivelurile ridicate ale inflaţiei, care a determinat investitorii să ceară o compensare mai mare pentru creşterea preţurilor, potrivit lui Salman Ahmed, şeful global al departamentului macro la Fidelity International.

    “Da, randamentele nominale se mişcă în sus, dar investitorii pe termen lung ar trebui să se preocupe cu adevărat de randamentele reale. Ceea ce rămâne după inflaţie este ceea ce contează, iar inflaţia este foarte ridicată în acest moment”, a spus acesta.

    Zona euro a fost marele motor al reducerii datoriei care se tranzacţionează la randamente sub zero. În decembrie, blocul monetar reprezenta peste 7 miliarde de dolari în astfel de obligaţiuni, inclusiv toate obligaţiunile guvernamentale ale Germaniei. Această cifră a scăzut la doar 400 miliarde de dolari. Japonia, unde banca centrală a rezistat până în prezent schimbării globale către o politică monetară mai strictă, reprezintă în prezent peste 80% din obligaţiunile cu randament negativ din lume.

    Este probabil ca randamentele negative să se înmulţească din nou în zona euro, cu excepţia cazului în care BCE va oferi creşterile de dobândă deja preconizate de pieţe. Banca centrală se va strădui să ridice ratele cu mult de la nivelul actual de minus 0,5%, având în vedere ameninţarea la adresa redresării regiunii reprezentată de invazia Rusiei în Ucraina şi de creşterea rezultată a preţurilor la energie, a declarat Ahmed.

    “Cred că BCE a ratat fereastra pentru a normaliza politica, deoarece şocul de creştere generat de Ucraina va fi mult mai sever în Europa”, a adăugat el. “În opinia noastră, nu se vor întoarce la zero în acest an, ceea ce înseamnă că obligaţiunile cu randament negativ nu sunt pe cale să dispară.”

     

  • Amnistie de 10 mld. euro: iertarea datoriilor transportatorilor, un venit „ratat“ de 10 mld. euro de către stat. Şi iată de ce este România codaşa Europei la taxare, cu doar 28% din PIB venituri fiscale

    ♦ Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF ♦ Moda „iertării“ de către stat a companiilor care evită plata taxelor aferente salariilor folosind mijloace la limita legii (diurne, indemnizaţii de detaşare etc.) este un factor care împiedică România să se apropie de media UE la un indicator: ponderea în PIB a veniturilor încasate la buget.

    O modificare adusă recent Codului Fiscal „iartă“ com­paniile de transporturi şi de construcţii (cu acti­vităţi în alte ţări) de amen­zile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare  ca venituri salariale. Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, iniţiată de deputatul PNL de Gorj, Gheorghe Pecin­gină, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 martie 2022. PNL are mai mulţi membri cu interese în domeniul trans­por­turilor. De exemplu, familia deputatului PNL Robert Sighiartău controlează transportatorul Tabita Tour din Bistriţa, cu afaceri de peste 56 de milioane de lei în 2020.

    Numai în sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, potrivit unui studiu al KPMG, realizat la comanda UNTRR- Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România. Dacă din cei 2.600 de euro brut se scade salariul minim pe economie pentru care se plătesc toate taxele şi contribuţiile sociale (de circa 480 de euro brut în 2021), rezultă o diferenţă sub formă de indemnizaţie de tip diurnă/detaşare de 2.210 de euro brut pe lună per salariat.

    Dacă s-ar aplica, pe o perioadă de cinci ani, la 186.000 de şoferi, acelaşi regim de impozitare ca pentru salarii pentru diferenţa de 2.210 euro, rezultă că statul a „ratat“ colectarea a peste 10 miliarde de euro din aceste venituri, doar în cazul transportatorilor, potrivit unui calcul ZF.

    Deşi impactul bugetar al oricărui proiect de lege trebuie menţionat în expunerea de motive. În cazul amnistiei pentru transpor­tatori această precizare nu a fost făcută.

    „Practica amnistiilor fiscale înseamnă de fapt pierderea unor bani din bugetul de stat. În 2015, guvernul a aprobat o amnistie fiscală pentru avocaţi, arhitecţi şi farmacişti, în total aproape 600 de mii de persoane pentru care statul a trecut cu vederea plata unor impozite.  Discuţia legată de impozitarea diurnelor este veche, chiar de la ultima amnistie fiscală serioasă, cea din 2015. Un control al ANAF arată că şoferii sunt plătiţi cu salariul minim, dar încasează diurne de 5-6 ori mai mari. Între timp, aceasta a rămas practica de lucru, dar ANAF nu a soluţionat această problemă“, a spus Florin Andrei, economist, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Totodată, a adăugat el,  se discută în prezent despre acordarea unor deconturi la carburanţi pentru transportatori, ceea ce va însemna că acest sector beneficiază de importante stimulente fiscale.

    „Se vor vedea şi în economie ca valoare adăugată? Mă îndoiesc“, a adăugat Florin Andrei.

    În vremea guvernului condus de Victor Ponta, când farmaciştii, avocaţii sau jur­naliştii au scăpat de plata unor taxe, amnistia era estimată la valoarea de 1 mld. euro.

    Acordarea amnistiilor fiscale reprezintă o piedică în creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget, necesară pentru majorarea bugetelor alocate investiţiilor şi, implicit, încetineşte ritmul de dezvoltare economică. România a colectat, din taxe şi impozite, venituri în cuantum de 32,8% din PIB în 2020, cu mult sub nivelul celorlalte state din Uniunea Europeană, unde media a fost de 46,3% în 2020. În Franţa, încasările la buget reprezintă peste 52% din PIB, în Germania – 46,5% din PIB, în Ungaria – 43,6% din PIB, iar în Polonia – 41,5% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

    „Fiscul nu iartă, originea amnistiei nu e acolo. Este vorba de faptul că, din cauza legislaţiei prost întocmite care dă senzaţia că anumite lucruri sunt premise, se ajunge ca sectoare întregi să lucreze la limita legalităţii, iar atunci când se impune respectarea legii, sectoare întregi de activitate ar intra în faliment fără amnistie“, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. Calitatea slabă a procesului legislativ, inclusiv la nivelul Parlamentului şi al guvernului, care nu sesizează efectul actelor normative pe care le dau în economie, dar şi lipsa rolului activ al Ministerului de Finanţe şi al ANAF care nu previn contribuabilii asupra acestor situaţii aflate la limita legii sunt factorii care contribuie la crearea acestui context, care încurajează un comportament aflat la limita legalităţii, mai spune Emilian Duca.

    Pe de altă parte, impozitarea diurnei ca venit salarial ar fi putut avea un efect negativ în economie. Un procent de  58% din firmele de transport rutier internaţional de marfă active în România ar fi dispărut de pe piaţă, iar 12% dintre acestea s-ar fi mutat în alte state din UE, generând pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro (2,43% din PIB), potrivit rezultatelor unui studiu realizat la finalul anului trecut de KPMG.

    Dincolo de sumele neîncasate de stat, mai există o problemă, socială, legată de neplata veniturilor salariale pe contracte de muncă: ce pensii vor avea actualii salariaţi care sunt plătiţi, de fapt prin alte forme de contract?

    „Mulţi angajaţi merg pe ideea că nu ştiu dacă mai apucă pensia, iar pentru ei sunt mai importanţi banii pe care îi încasează acum, indiferent de forma de contract. Dacă sindicatele din sectoarele acestea ar fi mai puternice şi ar reprezenta mai bine drepturile salariaţilor, s-ar îmbunătăţi situaţia“, a mai spus Emilian Duca.

  • Goldman Sachs, „banca bogaţilor din SUA”: Dolarul american riscă să îşi piardă din dominanţă şi poate ajunge un jucător secundar precum lira sterlină

    Gigantul bancar Goldman Sachs a avertizat că dolarul american se confruntă cu riscuri care i-ar putea şterge statutul dominant la nivel global, adăugând că moneda are de a face cu o serie de probleme similare celor cu care s-a înfruntat lira sterlină la începutul secolului trecut, notează Business Insider.

    Sancţiunile impuse Federaţiei Ruse de către statele vestice ridică deja semne de întrebare cu privire la faptul că unele ţări ar începe să folosească mai puţin dolarul american, deciziile putând fi luate pe fondul temerilor privind nivelul de putere pe care îl câştigă Statele Unite datorită dolarului.

    Goldman Sachs notează în acest sens evoluţia lirei sterline, care era cândva moneda de rezervă la nivel mondial, înainte de ascensiunea dolarului de la mijlocul secolului al XX-lea.

    Printre provocările actuale se numără faptul că Statele Unite deţin o cotă mică din comerţul global prin comparaţie cu dominanţa exercitată de dolar în sistemele globale de plăţi, ţara având o „poziţie pe active nete străine” în stare de deteriorare. Totodată, SUA se confruntă actualmente cu o serie de probleme geopolitice, precum războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Christina Tessari, economist în cadrul Goldman, spune că gradul ridicat de datorii al SUA, rezultat din statutul său de mare importator de bunuri, ar putea reprezenta, de asemenea, o problemă.

    Anterior, investitorii internaţionali au devenit tot mai reticenţi în ceea ce priveşte lira sterlină, după ce Regatul Unit a înregistrat datorii imense în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

    „Dacă datoriile în valută pot creşte similar produsului intern brut, străinii s-ar putea sătura să deţină respectiva moneda”, se arată într-o analiză a Goldman.

    Săptămâna trecută, directorul adjunct al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath, a declarat că sancţiunile lansate împotriva Kremlinului ar putea fragmenta sistemul global şi au şansa de a afecta performanţa dolarului american.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2022 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • Franţa se împăunează cu o creştere record, dar umflată cu datorii, iar Germania cade pentru că lanţurile de aprovizionare i-au fost retezate. Pandemia este toxică pentru toată lumea

    Franţa este înainte de alegeri, iar cea mai bună veste pe care preşedintele Emmanuel Macron le-o poate da francezilor este că economia lor a atins anul trecut cea mai mare viteză de creştere din ultima jumătate de secol. În Germania postalegeri, germanii au primit o veste şoc: economia lor, cea mai mare din Europa, pare că se îndreaptă din nou spre recesiune. În ultimele trei luni din 2021, PIB-ul german a scăzut.

    Să fie modelul economic francez mai bun decât cel german? Ani de-a rândul economia Germaniei a fost considerată motorul de creştere al Europei. Va trage de data aceasta continentul în jos odată cu ea?

    Economia franceză se poate mândri cu cea mai mare creştere economică din ultimii 50 de ani, de 7%, însă în ultimele trei luni din 2021 şi aceasta a încetinit, chiar semnificativ, la 0,7% faţă de trimestrul anterior. Noul val al pandemiei şi noile restricţii nu au iertat pe nimeni. PIB-ul german a scăzut în trimestrul patru cu 0,7%. De aceea, după cum scrie Bloomberg, perspectiva de creştere pentru întreaga zonă euro se întunecă.

    Franţa şi Germania sunt cele mai mari economii ale Uniunii Europene. Dar Franţa este mai puţin expusă la globalizare, pe când economia germană este puternic dependentă de exporturi, în special de exportul de produse a căror fabricaţie necesită parcurgerea de lanţuri de aprovizionare internaţionale lungi. Iar lanţurile de aprovizionare sunt întrerupte de tot felul de penurii şi sincope.

    Industria auto a fost probabil cea mai afectată, reducându-şi producţia din cauza lipsei de semiconductori. Diferenţa dintre evoluţiile economice ale celor două state reflectă şi un alt aspect. Franţa este un stat providenţă şi în pandemie nu s-a dezminţit.

    Expansiunea economică record a avut drept combustibil creşterea cheltuielilor consumatorilor şi a investiţiilor, semn că guvernul de la Paris şi-a deschis larg cuferele pentru populaţie. Dar preţul acestei generozităţi este creşterea datoriilor şi deficitelor guvernamentale. Spre deosebire de criza precedentă, în cea actuală Comisia Europeană a relaxat regulile de disciplină bugetară, iar Franţa conduce un grup de ţări europene care cer ca acest lucru să se permanentizeze. Toată lumea ştie cât de distructivă, mai ales politic, a fost austeritatea împusă statelor cu datorii mari în criza datoriilor din zona euro şi din UE.

    Datoria guvernamentală a Franţei se ridică la aproape 129% din PIB. Cea a Germaniei nu ajunge la 80% din PIB. Berlinul nu mai este atât de încăpăţânat cum era înainte în privinţa disciplinei stricte bugetare, dar nici nu face exces de cheltuieli şi datorii. Îndatorarea a fost încurajată în ultimii ani de politica de relaxare a politicii monetare a BCE, care a împins dobânzile până la cea mai joasă cotă din istorie tocmai pentru a permite economiilor slabe să se împrumute la costuri nesemnificative.

    Şi Germania a profitat de situaţie, yieldurile câtorva categorii de obligaţiuni guvernamentale germane stând mult timp în teritoriul negativ. Adică, teoretic, investitorii plăteau pentru ca Germania să le ia banii. Însă aceste vremuri sunt pe ducă.

    În Europa de Est băncile centrale majorează dobânzile deja de mai bine de jumătate de an din cauza inflaţiei exagerate. În SUA, banca centrală, cea mai influentă în economia mondială, pregăteşte pentru anul acesta mai multe şarje contra inflaţiei record prin majorări de dobânzi.

    BCE a semnalizat că se va abţine cât se va putea de mult pentru a nu pune în pericol revenirea economică. Dobânzile mari, creditul mai scump, tind să frâneze creşterea economică. Dar dacă inflaţia va deveni mai toxică pentru creşterea economiei decât majorările de dobândă?

    Până acum scumpirile accelerate au ieşit din toate tiparele tuturor băncilor centrale, mari şi mici.

    Cu mai puţin de trei luni până la alegeri, imaginea unei economii rezistente la criză dă bine pentru Macron, un reformist ñ mai ales dacă evoluţia este pusă în paralel cu cea a Germaniei, care se îndreaptă spre cea de-a doua recesiune din perioada pandemiei.

    „O creştere de 7% este spectaculoasă, iar în spatele ei stau locuri de muncă, fabrici şi afaceri“, a declarat ministrul de finanţe francez Bruno Le Maire la un post local de televiziune. „Am făcut alegerile economice corecte şi tot ceea ce timp de decenii părea imposibil va fi acum la o aruncătură de băţ dacă vom continua în această direcţie.“

    La fel ca Franţa, şi Spania a înregistrat o creştere economică peste aşteptări. Dar, ca şi Franţa, guvernul spaniol a făcut exces de cheltuieli. FMI a redus recent perspectiva de creştere economică pentru zona euro şi a avertizat că inflaţia va persista mai mult timp decât s-a crezut până acum. Pentru Germania, ministerul economiei estimează un avans economic de doar 3,6% în acest an, la o inflaţie tot atât de mare. Un indicator al încrederii în economie realizat de CE a atins în ianuarie cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni. Aşteptările privind angajările au scăzut şi ele, aminteşte Bloomberg. În China şi Asia, restricţiile legate de pandemie riscă să acutizeze sincopele de pe lanţurile de aprovizionare şi să amorţească cererea pentru exportatorii europeni. Viitorul ar trebui privit cu prudenţă, dar nu cu pesimism. „Economia germană va arăta o revenire impresionantă la primăvară“, dacă pericolele geopolitice nu se concretizează, cred analiştii de la ING.

  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor. Orice datorie sub această sumă de acum a dispărut

    La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2021, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală.

    În acest context, creanţele fiscal care se situează sub cuantumul de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2021, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

     „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori „, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală

    Excepţia de la regulă prevede  că “în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autorităţile deliberative pot stabili plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăşi limita maximă prevăzută la alin. (5) “.

    Ordinul Nr. 727/2019 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită prevede: “ Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare înscrise în titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.