Tag: Curte

  • Legea Pensiilor este neconstituţională: CCR o trimite înapoi în Parlament

    Curtea Constituţională a României a decis astăzi că noua Lege a Pensiilor conţine prevederi care încalcă Legea fundamentală.

    În urma unor sesizări lansate de Opoziţie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii – unul dintre cele mai importante proiecte din guvernarea PSD – urmează să se întoarcă înapoi în Senat şi Camera Deputaţilor pentru dezbteri.

    Curtea Constituţională a admis parţial, în plenul de miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR asupra Legii privind sistemul public de pensii. Opoziţia motiva că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate, potrivit Mediafax.

    PNL şi USR au înaintat, pe 27 decembrie, la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii.Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

    „Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului.”, se arată în sesizarea Opoziţiei trimisă la CCR.

    Legea Pensiilor ar trebui să intre în aplicare începând cu data de 1 septembrie 2021, iar printre principalele modificări se numără recalcularea pensiilor aflate în plată, încadrearea studiilor de masterat în calculul vechimii în muncă sau păstrarea unui singur tip de pensie anticipate.

     

     

  • Legea Pensiilor este neconstituţională: CCR o trimite înapoi în Parlament

    Curtea Constituţională a României a decis astăzi că noua Lege a Pensiilor conţine prevederi care încalcă Legea fundamentală.

    În urma unor sesizări lansate de Opoziţie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii – unul dintre cele mai importante proiecte din guvernarea PSD – urmează să se întoarcă înapoi în Senat şi Camera Deputaţilor pentru dezbteri.

    Curtea Constituţională a admis parţial, în plenul de miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR asupra Legii privind sistemul public de pensii. Opoziţia motiva că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate, potrivit Mediafax.

    PNL şi USR au înaintat, pe 27 decembrie, la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii.Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

    „Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului.”, se arată în sesizarea Opoziţiei trimisă la CCR.

    Legea Pensiilor ar trebui să intre în aplicare începând cu data de 1 septembrie 2021, iar printre principalele modificări se numără recalcularea pensiilor aflate în plată, încadrearea studiilor de masterat în calculul vechimii în muncă sau păstrarea unui singur tip de pensie anticipate.

     

     

  • Soţia lui Toni Greblă, noul avocat al lui Darius Vâlcov, cere judecarea dosarului la ÎCCJ

    Procesul în care Darius Vâlcov este acuzat de instigare la dare şi luare de mită s-a încheiat, marţi, cu o nouă amânare, după ce noul avocat al consilierului primului ministru, Mihaela Greblă, a solicitat ca dosarul să fie trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
     
    Avocatul, care este soţia secretarului general al Guvernului, susţine că Tribunalul Gorj nu este competent să judece această cauză, întrucât faptele pentru care clientul său a fost trimis în judecată sunt asimilate celor de corupţie.
     
    „Am invocat eu o excepţie, de nulitate absolută, pe articolul 281, litera b, din Codul de Procedură Penală, privind necompetenţa materială şi personală a instanţei de la Gorj. S-a dat termen ca să discutăm cererea, au fost audiaţi trei martori. În perioada de referinţă, 2012-2015, la care fac referire presupusele fapte prin rechizitoriu, Vâlcov avea calitatea de primar al municipiului Slatina. Faptele pentru care este trimis în judecată sunt asimilate faptelor de corupţie şi pe calitatea lui, competentă să judece cauza este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este opinia mea. Ei au reţinut în mod corect că avea calitatea de primar, dar faptele pentru care a fost trimis în judecată nu ar fi în legătură cu serviciul. Şi Înalta Curte ar putea să se pronunţe pe necompetenţa organului de urmărire penală, pentru că trebuia să fie făcută de DNA”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mihaela Greblă, avocatul lui Darius Vâlcov.
     
    Despre acuzaţiile aduse lui Darius Vâlcov, Mihaela Greblă, care îl va reprezenta pe fostul ministru alături de Lucia Furtună, spune că sunt „o prostie”.
     
    „O prostie! Ar fi instigat pe un denunţător care avea şi el la rândul lui calitatea de deputat, la momentul acela, l-ar fi determinat pe acest personaj să meargă la OCPI, unde să găsească o persoană care să vină şi să instruiască salariaţii de la societatea aceasta presupus controlată de Vâlcov”, a spus noul avocat al lui Darius Vâlcov.
     
    Fostul ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, este acuzat de procurori că ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.
     
  • WC-urile din spatele curţii devin ILEGALE. Ce spun primarii din puţinele localităţi în care există canalizare. „Punem legea înaintea utilităţilor”

    O circulară a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost trimisă către toate primăriile şi atrage atenţia că toţi locuitorii localităţilor unde există reţea de canalizare au obligaţia să se racordeze la aceasta, WC-urile din fundul curţii, dar şi fosele septice, fiind interzise.

    La aproximativ şapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguţeşti, judeţul Gorj, un singur sat este racordat la reţeaua de canalizare. Ceilalţi localnici au încă toalete în curte.

    Primarul comunei Drăguţeşti, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.

    „Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de ţară europeană. Au dreptate toţi, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iaşi-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării.

    Toată lumea îşi doreşte canalizare şi gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbeşte nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare şi gaze. Anul acesta facem recepţia la canalizare de la Amaradia până la Cârbeşti”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguţeşti.

    Primarul a precizat că foarte mulţi oameni din comună folosesc fose, mulţi chiar au cumpărat fose ecologice şi i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acţiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea.

    „Eu aş fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună şi după aceea veneam cu legea să nu-i mai laşi cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităţilor, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiţia, este obligaţia fiecărui cetăţean să se racordeze la canalizare. Dar să venim şi noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm şi noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, şi de la poartă”, a mai declarat Ion Popescu.

    La rândul său, primarul comunei gălăţene Şendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu ştie cum ar putea fi aplicată circulara.

    „Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Ştiu că există o directivă, dar nu ştiu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branşeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetăţeni să facă branşamentul? Nu ştiu cum va funcţiona, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetăţenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.

    În comuna Dudeştii Noi, din judeţul Timiş, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordaţi la reţeaua de canalizare, deşi există apă şi canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.

    „Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare şi la apă toţi cetăţenii din localităţi mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerinţă, aproape două treimi din localităţi au canalizare şi din aceste localităţi, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem şi apă şi canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branşare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puţin şi nici acesta nu era atins dacă nu finanţam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ecaterina Andronescu a anunţat numărul de şcoli care încă au grupuri sanitare în curte

    “Avem 1.460 de şcoli care au grupurile sanitare în curte şi din această pricină nu au autorizaţie sanitară pentru că ea se dă în măsura în care există apă curentă în şcoală. În proiectul de buget sper ca această sumă să fi rămas, nu am văzut ultima variantă, dar aşa cum ştiu în buget există bani în aşa fel încât în acest an să încercăm să lichidăm acest subiect”, a declarat Ecaterina Andronescu.
     
    De asemenea, ministrul Educaţiei a mai precizat că serviciul de pază în unităţile de învăţământ este asigurat de autorităţile locale.
     
  • România, fără şef al Statului Major. Curtea de Apel decide suspendarea decretului lui Iohannis

    „Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018.
     
     Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti.
     
    MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.
     
    Recent, ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat că regula în MApN este să nu fie prelungite mandatele şefilor Statului Major al Apărării, subliniind că nu avea altă soluţie decât aceea de a ataca decretul lui Iohannis de prelungire a mandatului lui Nicolae Ciucă, pentru că îl consideră ilegal.
     
  • Fără ţigarete aromate în Europa: Curtea de Justiţie a UE validează interzicerea graduală a ţigaretelor aromate în statele membre

    „Interzicerea în etape la nivelul statelor membre a ţigaretelor aromate şi a tutunului de rulat a fost validată”, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a UE.
     
    „Legislaţia Uniunii Europene autorizează validarea în etape şi permite consumatorilor de produse cu un grad mare de vânzare o perioadă de timp adecvată pentru a face trecerea la alte produse”, adaugă comunicatul.
     
    Curtea a anunţat decizia în urma unei plângeri a companiei germane, Planta Tabak, care fabrică şi comercializează produse derivate din tabac, în special tutun aromat de rulat.
     
    Compania a depus o plângere la Curtea administrativă din Berlin împotriva anumitor dispoziţii ale directivei europene cu privire la legislaţia germană de transport.
     
    Tribunalul a trimis cazul la CJUE, având dubii cu privire la validitatea şi interpretarea anumitor dispoziţii,
     
  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Star Taxi mută judecata cu Primăria Bucureşti privind interzicerea aplicaţiilor de tip taxi la Curtea Europeană de Justiţie

    La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea  Primăriei Capitalei, din 19 decembrie 2017.
     
    Star Taxi a solicitat, in mai multe rânduri, Primăriei Municipiului Bucureşti abrogarea H.C.G.M.B. 626/2017, ca fiind, pentru bucureşteni, cea mai simplă şi mai puţin costisitoare rezolvare a multiplelor probleme de legalitate ridicate prin aceasta hotărâre.