BusinessMagazin

Tag: curierat

  • Afacerile intermediarului de servicii de curierat Allpacka au depăşit 100.000 euro în primul an de activitate în România

    „Creşterea de la lună la lună este de peste 20%. În 2016, am procesat peste 10.000 de comenzi de la peste 1.000 de clienţi.  Sperăm să dublăm aceste cifre până la finalul anului 2017. De asemenea, vrem să ne dublăm veniturile în fiecare an în următorii trei ani, dar dacă vom continua să creştem cu această viteză este posibil să ne triplăm creşterea în 2017”, a declarat Colin Snead, fondatorul companiei.

    Portalul Allpacka.ro a fost lansat pentru prima oară în anul 2010 în Ungaria de antreprenorul englez, Colin Snead, fiind un agregator de preţuri de la firmele de curierat, prin care magazinele online mici şi mijlocii, dar şi clienţii persoane fizice pot achiziţiona servicii de curierat cu discount-uri, după compararea ofertelor mai multor curieri. În România, platforma şi-a lansat serviciile la finalul anului 2015.

    „Aşteptările clienţilor din România sunt mult mai mari, calitatea şi încrederea fiind  foarte importante pentru clienţii noştri. În România clienţii ne dau o singură şansă, iar dacă greşim nu mai apelează la serviciile noastre. Îmi place această diferenţă culturală pentru că ne ambiţionează să asigurăm clienţilor cea mai bună experienţă când ne utilizează serviciile”, spune Colin Snead.

    80% din clienţii platformei AllPacka.ro sunt firme, iar restul persoane fizice. AllPacka funcţionează ca un fel de Booking.com al curieratului: folosind volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat şi cu 50-70%. „Toată lumea poate economisi enorm cu Allpacka.ro. De exemplu: un colet de 20 de kg pentru UK trimis prin Poşta Română costă 560,60 lei. Prin serviciile Allpacka.ro  costă doar 211,20 lei, este o economie de 62%. În medie clienţii noştri economisesc circa 50% din tarifele de transport”, mai arată Colin Snead.

    Partenerii Allpacka sunt companii de curierat  cunoscute, precum UPS, DPD, TCE, GLS şi Gebruder Weiss, de ofertele acestora beneficiind cei aproximativ 4.000 de clienţi activi ai site-ului.

    Până în acest moment, Allpacka a investit peste 200.000 euro în România şi are în plan alte 100.000 euro până la finalul anului 2017.

  • Povestea britanicului care a pornit o afacere pe care o numeşte “un fel de booking al curieratului”

    În urmă cu un an, la începutul extinderii pe piaţa românească, Allpacka.ro – platformă de intermediere de servicii de curierat care operează şi în alte trei ţări – avea circa 30-40 de comenzi pe zi. Numărul acestora a crescut de cinci ori, iar cifra de afaceri previzionată pentru 2016 se plasează la circa 150.000 de euro. Fondatorul, un britanic, se aşteaptă la o creştere cu 150% în 2017 şi crede că, până la sfârşitul lui 2019, România va fi cea mai importantă piaţă dintre cele în care activează.

    „Este un fel de Booking.com al curieratului, funcţionăm pe acelaşi principiu: folosim volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat cu 50-70%. Astfel, le oferim clienţilor cele mai bune preţuri pentru expediţia coletelor şi acces la firme de curierat pe care altfel nu şi le-ar permite”, spune Colin Snead, cofondatorul platformei. În urmă cu şase ani, Snead punea bazele firmei în Ungaria, împreună cu doi asociaţi şi o investiţie de 1.600 de euro. „Ideea mi-a venit atunci când am vrut să-i trimit un cadou mamei mele, în Marea Britanie, şi aveam doar două opţiuni: oficiul poştal – lent şi destul de nesigur pentru a transporta coletul meu de 10 kg – şi o companie de curierat, care avea preţuri mult prea mari pentru mine”, povesteşte el. A întrebat de ce costă atât de mult să trimită un colet, iar reprezentanţii companiilor i-au spus că poate obţine reduceri doar în cazul în care ar face livrări în mod regulat.

    Considerând acest procedeu  o nedreptate pentru cei care doresc să trimită colete mici din când în când, Colin Snead a descoperit o nevoie neacoperită din piaţă, pe care a valorificat-o rapid; trei luni mai târziu se lansa în afaceri. Astfel, prin colectarea tuturor comenzilor clienţilor, Allpacka.ro rulează volume mari, iar astfel are putere de negociere; ca urmare, obţine reduceri mari de la companiile de curierat, pe care – spune fondatorul – le transferă clienţilor.

    În primele şase luni nu a câştigat nimic din afacerea Allpacka.ro, povesteşte antreprenorul. „Îmi amintesc că la un moment dat nu aveam banii necesari nici chiar să îmi cumpăr un bilet de autobuz şi, pentru că foloseam transportul public în mod regulat, eram mereu îngrijorat să nu mă verifice un controlor. Asta m-a motivat cu adevărat şi am ştiut în acel moment că trebuie să devenim profitabili cât mai rapid posibil”, îşi aminteşte Snead. Până la sfârşitul primului an de funcţionare a ajuns la breakeven, „fiind limitaţi doar de o creştere organică, deoarece nu am avut bani pentru marketing şi dezvoltarea IT”, adaugă el. Iar pentru a face rost de banii necesari creşterii Allpacka.ro, în 2013 a vândut o altă afacere pe care o deţinea – o companie de piese de schimb pentru camioane – şi a folosit banii pentru investiţii la businessul în curierat. Astfel, până la sfârşitul anului 2014, a avut cea mai rapidă creştere a unui intermediar de curierat în Ungaria şi şi-a setat ca obiective extinderea în alte ţări. Pentru acest lucru însă era nevoie de alţi bani, spune fondatorul. Anul trecut, compania a primit o infuzie de capital de 850.000 euro, din care 70% provin din instrumentul financiar al Uniunii Europene JEREMIE, iar 30% de la compania de venture capital Euroventure şi de la alţi doi investitori.

    În acest moment Allpacka.ro are operaţiuni în Ungaria, România, Slovacia şi Republica Cehă, o cifră de afaceri totală de 1 milion de euro şi 20 de angajaţi. Cea mai profitabilă piaţă este Ungaria, dar România este ţara în care afacerea are cea mai rapidă creştere şi potenţialul cel mai mare în acest moment, „iar asta se datorează faptului că piaţa de e-commerce explodează acum în România”, argumentează antreprenorul. A început operaţiunile pe plan local în septembrie 2015 şi a înregistrat lunar o triplare a numărului de utilizatori, având, în prezent, peste 4.000 de utilizatori. Publicul ţintă este format din persoane fizice, start-up-uri, antreprenori şi companii mici, care nu au un volum suficient de mare de livrări pentru a obţine reduceri mari direct de la firmele de curierat. „Practic, oricine transportă mai puţin de 10 colete pe zi poate obţine un preţ mai bun de la noi decât dacă ar merge în mod direct la firma de curierat”, spune Snead.

    De asemenea, spre deosebire de multe companii de curierat, preţurile allpacka.ro sunt fixe şi nu se bazează pe distanţă, precizează cofondatorul său. Preţul mediu de comandă variază în funcţie de destinaţie – transport naţional sau internaţional – şi de greutatea coletului. Astfel, costul pentru o livrare naţională porneşte  de la 13,20 lei, iar pentru o livrare internaţională clienţii plătesc de la 20,60 lei. În România, allpacka.ro are între 150 şi 200 de comenzi pe zi, iar în toate ţările în care operează, compania procesează mai mult de 15.000 de comenzi pe lună. Printre cele mai ciudate comenzi de transport pe care le solicită oamenii sunt, din experienţa sa, animalele vii şi alimentele perisabile, care, bineînţeles, nu se pot livra. „Cineva a întrebat o dată dacă ar putea trimite un porc 70 kg, pe care, evident, nu am putut să îl livrăm. În acest moment al anului primim, de asemenea, multe cereri de la oameni care doresc să transporte prăjituri, carne şi animale de companie, cum ar fi iepuri şi pisici. E o nebunie”, spune antreprenorul.

    Compania a depăşit cifra de afaceri de 100.000 de euro în România, încasări ce reprezintă 10% din totalul cifrei de afaceri allpacka.ro; dacă totul merge conform planurilor sale, Colin Snead speră ca până la finalul anului să depăşeacă 150.000 de euro. Până în prezent, compania a investit 200.000 de euro pe piaţa locală şi are în plan un alt buget de 100.000 de euro pentru anul viitor.

    Antreprenorul de origine britanică se aşteaptă ca piaţa românească să fie cea mai importantă din portofoliul companiei până la sfârşitul anului 2019 şi să înregistreze o cotă de 1% din totalul pieţei locale a serviciilor de curierat în acelaşi interval. „Este piaţa cu cel mai mare potenţial de creştere dintre toate pe care activăm în acest moment”, declară reprezentantul companiei. Conform datelor firmei, piaţa locală a serviciilor de curierat este estimată la 400 de milioane de euro, dublu faţă de ţara de origine a businessului, Ungaria. Pe lângă planurile de extindere în cele patru ţări în care activează, cofondatorul spune că analizează cu atenţie şi alte ţări, ca Bulgaria, unde – pe acelaşi model care l-a atras în România – piaţa de e-commerce este în creştere.

    Oportunităţile de creştere a acestui segment de piaţă sunt vizibile, consideră antreprenorul, mai ales în prezent, „când oamenii au tot mai puţin timp la dispoziţie şi îşi doresc să primească coletele într-un anumit punct şi moment potrivit pentru ei”. Totuşi, un lucru umbreşte dezvoltarea acestui tip de business: infrastructura, care este cea mai mare ameninţare a acestui domeniu, după părerea lui Colin Snead. „Aici, în România, avem nevoie în primul rând de drumuri mai bune şi autostrăzi. Acest lucru ar ajuta la reducerea costului serviciilor de curierat şi la creşterea calităţii şi vitezei de livrare”, mai spune antreprenorul.
     

  • Coleto a semnat un parteneriat cu FashionUP

    Coleto, parte a unui grup internaţional de curierat care operează în mai multe ţări europene încă din 1993, activează şi pe piaţa românească şi anunţă un parteneriat important cu FashionUP, unul dintre marii retaileri online de FashionUP.

    În acest sens, din ianuarie 2017, Coleto începe un parteneriat cu binecunoscutul retailer online FashionUP. Clienţii magazinului au astfel oportunitatea de le fi livrate hainele şi accesoriile comandate online într-un mod sigur şi rapid către cel mai apropiat punct de lucru Coleto.

    De acolo îl pot ridica oricând le este convenabil, fără a-şi mai planifica programul în funcţie de vizita curierului şi fără a plăti taxe suplimentare de depozitare. Mai mult, Coleto oferă opţiunea de a returna o parte din comandă, păstrând doar produsele dorite, dacă nu le mai doreşte pe toate sau vrea să comande ulterior altele online.

    Punctele de lucru Coleto sunt proiectate în aşa fel încât fiecare client beneficiază de confort maxim atunci când îşi ridică pachetele sau coletele comandate sau chiar probează produsele pe care le-a comandat online. Cu o zonă de aşteptare primitoare, mobilată cu canapele şi scaune confortabile, şi cabine de probă exact ca într-un magazin adevărat, clienţii nu mai au grija comenzilor online de haine, încălţăminte şi accesorii.

  • Studiu DPD: Peste 90% dintre internauţii români vor să cumpere cadourile de Crăciun online

    Românii intenţionează să cumpere online cadourile de Crăciun pentru cei dragi, iar suma medie alocată shopping-ului de Sărbători se ridică la 190 euro, potrivit unui studiu* realizat la nivel european de DPDgroup. Bugetul românilor este identic cu cel al belgienilor şi dublu faţă de cât şi-au propus croaţii să cheltuiască. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de beauty şi îngrijire, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărţi sau jucării. 

    Dintre cele 21 de ţări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. Ţara noastră devansează, astfel, state cu economii mai puternice şi e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria. 

    Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenţi spun că vor achiziţona online cadouri pentru cei dragi. Astfel, ţara noastră este în fruntea statelor cu cea mai mare intenţie de cumpărare online de Crăciun. Cifrele sunt peste aşteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionaţi se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, ţară cu cei mai mulţi e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziţioneze daruri de Sărbători din e-commerce”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România, una dintre cele mai importante companii de pe piaţa locală de coletărie şi curierat expres.

    România se află pe primul loc în clasament şi după diferenţa de buget faţă de anul trecut. Potrivit sondajului, 43% dintre respondenţi vor aloca anul acesta sume mai mari pentru cadouri. Românii sunt urmaţi în top de lituanieni, iar la polul opus se află Germania, ţară în care doar 14% dintre internauţi vor aloca bugete mai mari pentru surprizele de sub brad.  

    Ce cadouri vor primi românii de Crăciun

    Produsele pe care vor să le pună românii sub brad sunt, cu precădere, cele de înfrumuseţare şi de îngrijire corporală, preferate de 55% dintre respondenţi. La polul opus se află pantofii, jocurile video, articolele sportive şi electrocasnicele, care reprezintă o opţiune de cadou pentru mai puţin de 20% dintre cei intervievaţi.

    Doar lituanienii mai consideră produsele de înfrumuseţare, în proporţie de 52%, prima variantă de cadou pentru cei dragi. În schimb, cărţile sunt pe primul loc în lista de daruri de Sărbători pentru cehi, unguri, austrieci, belgieni, nemţi, italieni, portughezi sau elveţieni. Pe de altă parte, jucăriile ocupă prima poziţie în topul preferinţelor pentru croaţi, polonezi, sloveni, estoni, francezi, letoni, olandezi şi spanioli.

    * Studiul a fost efectuat în toată reţeaua europeană DPDgroup, în 21 de ţări.  În România, studiul s-a realizat în perioada 19 septembrie – 7 octombrie, pe un eşantion de 1.017 respondenţi. 

    Despre DPD

    DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Cu o echipă de peste 600 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual 8,5 milioane de colete.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Povestea omului care a fondat cea mai mare companie de curierat din lume

    James Casey este fondatorul UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi.

    James Casey, cel mai mare frate dintr-o familie cu patru copii, s-a născut pe 29 martie 1888 şi a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă. La doar 11 ani s-a văzut nevoit să renunţe la şcoală pentru a putea ajuta financiar familia. A fost curier pentru un magazin, apoi pentru o companie de de mesagerie, iar la 15 ani, alături de alţi doi colegi, a avut parte de prima experienţă de business în domeniul curieratului.

    Însă anul 1907 avea să fie unul marcant pentru el; pe 28 august a fondat, la doar 19 ani, alături de prietenul său Claude Ryan, American Messenger Company, ce avea să se transforme în UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi. 

    Au început într-o pivniţă din Seattle cu un împrumut de 100 de dolari; livrau colete mergând pe jos sau cu bicicleta. Primii angajaţi au fost alţi adolescenţi, în căutare de variante de a câştiga bani. În 1913, competiţia de pe piaţă l-a împins pe Casey să unească forţele firmei sale cu afacerea Motorcycle Messengers, a lui Evert McCabe; compania formată în urma fuziunii a fost numele de Merchants Parcel Delivery. Prima maşină utilizată pentru livrare a fost Ford Model T. Odată cu această unire, şi operaţiunile companiei s-au îndreptat doar către livrarea de pachete şi mai puţin pe livrarea de mesaje, din cauza apariţiei şi dezvoltării serviciului de telefonie.

    Compania s-a dezvoltat şi în 1919 a făcut pasul în afara oraşului Seattle, în Oakland, California, şi şi-a schimbat numele în United Parcel Service. Trei ani mai târziu, compania a realizat şi prima achiziţie, cumpărând o companie de curierat din Los Angeles. În 1929, UPS a introdus şi serviciul de livrare a produselor via aeronave, însă au fost nevoiţi să renunţe la această divizie de afaceri din cauza crizei din 1930. Tot atunci a fost deschis şi un birou la New York.

    Compania a continuat să crească în următorii ani, iar în 1975 a fost prima firmă de curierat care se putea lăuda că livra produse către toate adresele din cele 48 de state continentale ale Statelor Unite ale Americii.

    James Casey a spus de multe ori că-şi datorează succesul mamei sale, Annie Casey, care a reuşit să ţină familia unită după ce tatăl lui James a murit. A ţinut atât de mult la o familie unită încât în 1966 a creat un program caritabil care ajuta copiii orfani.

    Antreprenorul era convins că un om care lucrează pentru el este mai mult decât un angajat şi a fost unul dintre primii oameni din America care au implementat un program de împărţire a profitului. În prezent, majoritatea acţiunilor UPS sunt deţinute de manageri sau pensionari care au lucrat în companie.  James E. Casey a murit la vârsta de 95 de ani, pe 6 iunie 1983, iar la acel moment averea sa era estimată la 100 de milioane de dolari.

  • Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

    Antreprenorul român Octavian Radu, proprietarul lanţului Diverta a achiziţionat două companii private de curierat, Post Master şi Total Post pentru „câteva milioane de euro” în încercarea de a consolida piaţa.

    „Intenţia noastră este de a ajunge a doua Poştă din România” a menţionat el.

    Post Master a fost deţinută de poşta austriacă, iar Total Post era controlată de un antreprenor român.

    Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

  • DPD România a investit 1,5 milioane de euro într-un centru logistic în Bucureşti

    Compania locală de curierat DPD România îşi extinde capacitatea logistică, inaugurând un nou centru logistic în România. Depozitul are o suprafaţă de 4.800 mp şi este amplasat în Mogoşoaia, în cadrul proiectului logistic LOG.IQ Bucureşti.

    Investiţia pentru dezvoltarea şi dotarea noului depozit din Bucureşti se ridică la 1,5 milioane de euro şi a fost destinată exclusiv amenajării şi dotării cu tehnologie şi echipamente de ultimă generaţie, specifice industriei de curierat. Capacitatea noului depozit permite manipularea si sortarea a 70.000 colete pe zi, respectiv 2.000 de paleţi pe zi, şi acomodarea a 160 de curieri.

    ”Această investiţie are un rol cheie în dezvoltarea business-ului DPD România şi face parte din strategia de extindere a capacităţii logistice la nivel naţional, pe care am demarat-o încă de anul trecut. Locaţia a fost aleasă strategic, în special datorită poziţionării proiectului, aproape de Capitală şi de principalele căi de transport rutier. Depozitul din Mogoşoaia are cele mai moderne soluţii logistice la nivel naţional, fiind dotat cu o nouă linie de sortare şi manipulare. Acest sistem facilitează sortarea rapidă a unor volume mari de colete şi creşte fereastra operaţională de livrare şi colectare în România”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    Potrivit CEO-ului DPD România, dezvoltarea capacităţii logistice la nivel local este o măsură esenţială, odată cu mărirea portofoliului şi creşterea volumelor de transport ale clienţilor existenţi. Astfel, compania îşi va extinde capacitatea logistică şi în Sibiu, unde este localizat şi hub-ul central DPD România.

    Centrul logistic din Sibiu va fi utilizat la capacitate maximă de către DPD începând din toamna acestui an şi va permite manipularea a 50.000 colete pe zi, respectiv 4.000 de paleţi pe zi.

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • Cele mai puternice femei din business: A fost căpitan în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar acum este şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat

    Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak, devenind ulterior şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat.

    În această funcţie, ea coordonează portofoliul de peste 2.000 de colaboratori ai FAN Courier. Este responsabilă de
    activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. „Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.


    În ultimii ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. În 2015, cifra de afaceri a FAN Courier a fost de 89 milioane de euro, potrivit datelor ZF.