BusinessMagazin

Tag: crestere

  • După COVID, o nouă pandemie face ravagii: ”epidemia de firme zombie”. Odată cu explozia dobânzilor şi retragerea ajutorului pentru COVID, numărul falimentelor atinge cote record, iar zeci de mii de firme se zbat fără succes să prindă un colac de salvare şi să nu se scufunde

    Numărul falimentelor corporative creşte cu o rată de două cifre în majoritatea economiilor avansate, pe măsură ce costurile de împrumut cresc, iar guvernele dezgheaţă sprijinul acordat întreprinderilor aflate în dificultate în perioada pandemiei, în valoare de mii de miliarde de dolari, scrie FT. 

    După un deceniu de declin, numărul falimentelor corporative din SUA a crescut cu 30% în cele 12 luni până în septembrie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor tribunalelor.

    Germania, cea mai mare economie a UE, a declarat că falimentele au crescut cu 25% din ianuarie până în septembrie, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Începând din iunie, au fost observate în mod constant “rate de creştere lunară de două cifre în comparaţie cu anul precedent”, a declarat marţi biroul de statistică al ţării, Destatis.

    La nivelul întregului bloc, insolvenţele corporative au crescut cu 13% de la an la an în cele nouă luni până în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit Eurostat.

    Ratele mai mari ale dobânzilor, împreună cu prăbuşirea companiilor zombi care supravieţuiseră datorită sprijinului guvernamental din epoca Covid, au alimentat această tendinţă, potrivit lui Neil Shearing, economist şef la Capital Economics.

    Shearing a citat “costul serviciului datoriei” şi “retragerea sprijinului pentru pandemii”, precum şi “facturile ridicate la energie, în special în sectoarele energointensive”. Printre industriile care au suferit cel mai mult de pe urma creşterii ratelor de insolvenţă se numără transporturile şi industria ospitalităţii, au precizat analiştii.

  • Datele din China pictează o imagine sumbră a creşterii economice. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%

    Economia Chinei a înregistrat rezultate mixte în noiembrie, în condiţiile în care factorii de decizie continuă să se lupte cu o serie de provocări, inclusiv cu încetinirea sectorului imobiliar şi deflaţia, scrie Bloomberg. 

    Producţia industrială a crescut cu 6,6% în ritm anual, peste aşteptările analiştilor. Vânzările cu amănuntul au fost mai mici decât se anticipase, crescând cu 10,1% în această lună.

    Datele economice din noiembrie sunt influenţate de efectele de bază din anul precedent, când etapele finale ale politicii de trei ani a ţării de zero coviziuni au cântărit puternic asupra activităţii de consum.

    Publicaţiile economice ale ţării au fost urmărite îndeaproape în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de ritmul de creştere. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%.

  • Premierul Marcel Ciolacu, înaintea şedinţei de guvern pentru aprobarea bugetului pe 2024: Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din UE. Investiţiile vor fi de 7% din PIB şi sunt bani pentru creşterile de pensii şi de salarii pentru profesori. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024

    Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus, înaintea şedinţei de guvern în care se va aproba bugetul de stat pentru 2024, că guvernul ţinteşte o creştere economica de 3,4% in 2024, a doua cea mai mare din Uniunea Europeana.

    „Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor”, a spus Marcel Ciolacu.

    Şedinţa de guvern a început joi în jurul orei 21:00, după mai multe ore de discuţii în coaliţie. Guvernul PSD-PNL va aproba bugetul în această noapte, cu un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024 şi cu venituri în creştere cu 13%, iar cheltuieli majorate cu 10%. Analiştii financiari consultaţi de ZF, Consiliul Fiscal şi mai multe patronate sunt însă de părere că bugetul propus nu este realist şi că guvernul a supraestimat veniturile şi a subestimat cheltuielile.

    Ce a spus Marcel Ciolacu:

    Adoptăm astăzi bugetul de stat pentru 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului. Aici este de fapt cheia dezvoltării economiei, unde, uneori, cu discuţii lungi, uneori aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală.

    Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor.

    Investiţiile sunt de 120 mld. lei, un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la educaţie, cu peste 21 mld. lei mai mult decât în 2023. 6,5 mld. de lei în plus la transporturi pentru alte loturi de autostrăzi, trenuri electrice, vagoane şi modernizarea porturilor.

    Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv multiplicarea economică a investiţiilor şi luptei contra evaziunii. Avem pretenţii sporite la Fisc şi Vamă în 2024 să-şi facă mai bine treaba cu instrumente digitale cum le au acum.

    Avem un buget sustenabil, cu investiţii de 7% din PIB, inflaţia va continua să scadă. Am văzut cu toţii că în noiembrie este deja la 6,7%, ţinta este ca în 2024 să scadă la sub 5%. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, reducând astfel birocraţia. În ţară respectăm ce am promis administraţiilor locale. Despre salariul minim pe economie, propunerea noastră este de 3.700 de lei de la 1 iulie, pentru a asigura predictibilitatea cerută de mediul de afaceri şi păstrăm, până atunci, cei 200 de lei neimpozabili.

    Sperăm să se voteze bugetul în Parlament înainte de Crăciun.

     

  • Agenţia Internaţională pentru Energie: Creşterea cererii globale de petrol încetineşte „drastic” în trimestrul al patrulea din 2023. Analizele arată că oferta ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface creşterea consumului pentru anul următor

    Creşterea cererii mondiale de petrol a încetinit „drastic” în trimestrul al patrulea, în timp ce oferta puternică şi continuă a ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface întreaga creştere a consumului preconizată pentru anul viitor, a declarat joi Agenţia Internaţională pentru Energie, raportează Financial Times.

    Cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică în ultimul trimestru din 2023 decât anticipase anterior organismul de supraveghere a energiei din Occident, ceea ce va duce cererea globală anuală la 101,7 milioane de barili pe zi în 2023, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor întunecă perspectivele de creştere economică.

    Încetinirea cererii vine în contextul în care oferta record din SUA şi creşterea producţiei în rândurile unor precum Guyana vor determina o creştere a ofertei non-Opec de 1,2mn b/d în 2024, a precizat AIE. Această cifră depăşeşte prognoza de 1,1mn b/d pentru creşterea cererii.

  • Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, menţine dobânzile la dolari la maximul ultimilor 22 de ani, dar semnalează reduceri în 2024

    Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a menţinut miercuri ratele dobânzilor la nivelul maxim al ultimilor 22 de ani, însă oficialii au prognozat că banca centrală va aplica anul viitor reduceri de 75 de puncte de bază, ceea ce a antrenat o apreciere puternică a acţiunilor americane.

    Indicele Dow Jones se apreciază cu 1,26% şi trece în premieră de pragul de 37.000 de puncte la un maxim istoric. S&P500 creşte cu 1,2% la 4.700 de puncte iar Nasdaq cu 1% la 16.530 de puncte. Maximul istoric pentru S&P500 a fost de 4.819 puncte pe 4 ianuarie 2022.

    Decizia unanimă a FED prelungeşte o pauză în mişcările de politică monetară care a fost în vigoare din iulie, lăsând rata fondurilor federale la 5,25% până la 5,5%, scrie publicaţia Financial Times.

    Însă noile proiecţii economice ale oficialilor băncilor centrale au sugerat că aceştia văd o mai mare marjă de manevră pentru ca Fed să reducă ratele dobânzilor anul viitor decât în proiecţiile anterioare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor inflaţiei.

    Majoritatea oficialilor se aşteaptă ca dobânzile să se situeze anul viitor între 4,5% şi 4,75%, ceea ce sugerează că Fed va face trei reduceri de un sfert de punct faţă de nivelurile actuale.

    Aşteptările privind un ritm mai alert de reducere a ratelor anul viitor au declanşat o revenire a acţiunilor americane şi o scădere bruscă a randamentelor titlurilor de Trezorerie, randamentul la doi ani înregistrând cea mai mare scădere zilnică de la prăbuşirea Silicon Valley Bank în martie.

    Într-o declaraţie, Fed a precizat condiţiile în care va lua în considerare “orice întărire suplimentară a politicii care ar putea fi adecvată pentru a readuce inflaţia la 2% în timp” – un limbaj mai calm care sugerează că banca centrală ar putea să nu mai vadă necesitatea de a majora din nou ratele.

    În cadrul unei conferinţe de presă, Jay Powell, preşedintele Fed, a declarat că includerea cuvântului “orice” reflectă opinia că rata dobânzii de politică monetară a fost “probabil la sau aproape de nivelul maxim al acestui ciclu de înăsprire”, notează FT. El a adăugat, de asemenea, că, deşi oficialii “nu consideră că este probabil să fie oportună o nouă majorare a ratelor dobânzilor, nici nu doresc să elimine această posibilitate din discuţie”.

    Powell a reiterat faptul că banca centrală s-a angajat să procedeze “cu atenţie” în ceea ce priveşte viitoarele decizii privind ratele de dobândă, având în vedere aşteptările privind o încetinire a creşterii economice şi faptul că s-au înregistrat “progrese reale” în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei.

    “Au trecut de la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp în septembrie la a vorbi despre reduceri de rate”, a afirmat Priya Misra, manager de portofoliu la JPMorgan Asset Management. “Au fost în urma curbei în ceea ce priveşte inflaţia, dar poate că vor să fie în faţa curbei în ceea ce priveşte o încetinire”.

    Cea mai recentă decizie vine în contextul în care Fed încearcă să menţină politica monetară suficient de strictă pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2% fără a afecta economia şi fără a provoca prea multe pierderi de locuri de muncă.

    Unii traderi de pe pieţele futures se aşteptau ca banca centrală să înceapă să reducă costurile de împrumut încă din martie, deşi datele privind inflaţia din această săptămână şi raportul solid privind locurile de muncă de vineri au determinat mai multe pariuri că reducerile vor începe în luna mai.

    Înaintea anunţului de miercuri privind dobânzile, traderii au pariat că ratele dobânzilor ar putea scădea cu mai mult de un punct procentual anul viitor.

    Proiecţiile oficialilor Fed privind şomajul nu s-au schimbat aproape deloc faţă de septembrie, oficialii aşteptându-se în continuare doar la o uşoară creştere a ratei şomajului la 4,1% în 2024, de la 3,7% în prezent.

    Cu toate acestea, estimările pentru inflaţia de bază, măsurată prin indicele cheltuielilor de consum personal, au fost uşor reduse, oficialii aşteptându-se ca aceasta să ajungă la 2,4% în 2024 şi la 2,2% în 2025. În septembrie, proiecţiile mediane arătau că inflaţia va ajunge la 2,6% în 2024 şi la 2,3% în anul următor.

    “Suntem conştienţi de riscul de a sta prea mult pe gânduri”, a spus Powell, referindu-se la faptul că am aşteptat prea mult timp pentru a reduce ratele. “Ştim că este un risc şi suntem foarte concentraţi să nu facem această greşeală.”

    Ulterior, el a adăugat că Fed nu va aştepta până când inflaţia va reveni la 2% pentru a începe să reducă ratele, deoarece “ai vrea să reduci restricţiile asupra economiei cu mult înainte” de acest punct “pentru a nu depăşi”.

    Întrebarea care se pune este ce se va întâmpla dacă economia rezistă în timp ce inflaţia scade. Unii oficiali, cum ar fi John Williams, preşedintele Fed din New York, şi Christopher Waller, guvernatorul Fed, au sugerat că relaxarea politicii monetare ar putea fi în continuare necesară pentru ca ratele dobânzilor, odată ajustate la inflaţie, să nu devină prea restrictive pentru gospodării şi întreprinderi.

     

  • Ce arată bugetul de stat pe 2024: veniturile bugetare cresc cu 13% şi ajung la 586 mld. lei. Cheltuielile cresc cu 9% şi ajung la 673 mld. lei. Deficitul, 87 mld. lei, adică 5% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 586 mld. lei în 2024, adică o creştere cu 13%, arată proiectele de legi ale bugetului de stat în 2024, publicat de Ministerul Finanţelor în dezbatere publică. De asemenea, cheltuielile ar urma să fie de 673 mld. lei, adică o creştere de 9% faţă de ce prognozează guvernul că va cheltui până la final de 2023.

    Deficitul bugetar ar urma să fie de 87 mld. lei, adică 5% din PIB-ul de 1.734 mld. lei (350 mld. euro).

    Ce spune guvernul despre cheltuieli şi venituri la buget.

    Despre cheltuieli:

    Măsuri pe termen mediu

    • Orientarea resurselor disponibile către investiţii publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată susţinute, tranziţie verde şi digitală la care se adaugă resurse din fondurile europene aferente cadrului financiar 2021-2027 şi Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
    • Reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri europene, trăsătura care se constată pe toată perioada de referinţă.
    • Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie şi operaţionalizarea PNRR.
    • Continuarea finanţării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2024-2026, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiţii care utilizează tehnologii noi, obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilităţii macroeconomice, ceea ce reflectă o atitudine prietenoasă cu mediul de afaceri.
    • Continuarea procesului de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare prin creşterea ponderii cheltuielilor cu finanţare din fonduri externe faţă de cele din surse naţionale, dar şi a cheltuielilor de investiţii în total cheltuieli bugetare. Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2026 acestea ajung la 746,0 miliarde lei respectiv 36,71% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar.

    Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creştere în 2025, dar scad iarăşi în 2026. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2026 la 156,8 miliarde lei. Bunurile şi serviciile înregistrează o tendinţă de diminuare în perioada 2025 – 2026 faţă de anul 2024 ca pondere în PIB, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2024-2026. În anul 2024 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox.120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9 % în PIB. În anul 2024 se remarcă cea mai mare pondere a investiţiilor în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2024 se situează asistenţa socială (31,1 % din total cheltuieli), cheltuielile de personal (21,7 % din total) şi cheltuielile de investiţii (17,8% din total). Totuşi, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2024 o creştere a ponderii cheltuielilor cu investiţiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a subvenţiilor”

    Despre venituri:

    “Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2024-2027 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal.

    Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală.

    Astfel, în anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 661,1 miliarde lei.

    Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA(20,4%) sume primite de la UE (11,8% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (7,9% din PIB) şi venituri nefiscale (7,8% din total venituri).

    Şi în anul 2024 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE deţin 11,8% ce vor avea o contribuţie pozitivă la creşterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanţare care degrevează bugetul naţional şi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.”

     

     

  • Câţi bani mai alocă românii pentru cadouri de Crăciun şi care sunt lucrurile pe care şi le doresc pentru anul viitor

    Mai mult de jumătate dintre români vor aloca în acest an pentru cadourile de Crăciun între 50 şi 200 de euro, un buget mai mic decât în 2022, în timp ce un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro, arată un studiu realizat de Dynata pentru Revolut.

    Practic, 28% dintre cei care au participat la sondaj au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, iar 27% de 50-100 de euro. Şi pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuşi, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenţi spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.

    În acelaşi timp, 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022).

     Anul trecut, cei mai mulţi dintre respondenţii la un studiu similar (48%) spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, 43% se aşteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro şi 3% chiar peste 1.000 de euro.

    Întrebati ce înseamnă luxul pentru ei, 48% dintre respondenţii români au spus că înseamnă să poţi călători oriunde oricând pe parcursul anului, iar pentru 40% ideea de lux este legată de timpul petrecut în compania celor dragi.  Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietăţile imobiliare, maşinile scumpe sau bărcile (32%), urmate de accesul la servicii exclusiviste (14%), posibilitatea de a avea hobbyuri scumpe (12%), dar şi posibilitatea de a plăti pentru copii o educaţie în şcoli private din străinătate sau la instituţii de elită (tot 12%).

    Dacă de Crăciun s-ar împlini şi dorinţele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziţii pe lista către Moşul o mărire de salariu (24%) şi dobândirea de cunoştinţe despre cum să-şi sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este şi ea printre dorinţe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspiraţia de a restitui banii luaţi cu împrumut. Pe listele de dorinţe se mai află o inflaţie mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

    Comparativ, lituanienii (13%) şi bulgarii (15%) sunt mai puţin interesaţi să-şi ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) şi australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) şi spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creşteri de salariu. Francezii (32%) şi maghiarii (23%) visează la o inflaţie mai mică. Belgienii (16%) şi lituanienii (14%) îi cer lui Moş Crăciun impozite mici. Rezidenţii din Australia (10%) şi Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare.  

    Studiul a fost realizat în rândul a 1.000 de respondenţi români, în septembrie 2023, pe un eşantion reprezentativ după vârstă, gen şi regiune geografică, pentru populaţia de peste 18 ani din România

     

     

  • Mediul de business poate să răsufle uşurat pentru câteva luni: Salariul minim pe economie nu creşte de la 1 ianuarie 2024. Guvernul este încă în stadiul de „plimbat” scenarii când vine vorba de valoarea la care vor creşte salariile minime

    ♦ Patronatele propun creşterea salariului minim să fie făcută în două etape, la 3.500 de lei brut de la 1 iulie 2024 şi la  3.700 de lei brut de la 1 ianuarie 2025 ♦ Sindicatele cer o creştere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de la 1 iulie 2024 ♦ „Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, şi anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu şi ştiam că tot anul acela nu se mai schimbă.”

    Una dintre cele mai aşteptate decizii de mediul de business, cea despre sala­riul minim pe economie, este aproape finalizată. Ieri, din discuţiile dintre guvern, sindicate şi patronate a reieşit că salariul minim pe economie nu va creşte de la 1 ianuarie, având în vedere că niciuna dintre părţile implicate nu a propus această dată pentru viitoarea creştere. 

    Acesta este singurul aspect cert care a reieşit din discuţiile de ieri. Sindicatele, patronatele şi guvernul au avut propuneri diferite cu privire la valoarea salariului minim pe economie şi cu privire la data de la care ar trebui să crească. 

    Patronatele propun creşterea salariului minim să fie făcută în două etape, 3.500 de lei de la 1 iulie 2024 şi 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025, sindicatele au propus o creştere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie 2024, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de 1 iulie 2024.

    „Noi am propus o creştere în două etape. Propunerile noastre, în acord cu cele ale organizaţiei patronale Concordia, au fost ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie şi la 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025. Sindicatele au cerut 3.800 de lei, iar guvernul a venit cu propunerea de 3.700 de lei de la 1 iulie 2024. Noi am cerut salariile pentru industria agroalimentară să rămână la fel şi să nu se umble la construcţii. Acum vom vedea care este decizia. Noi am cerut ca deducerea de 200 de lei să rămână până la următoarea mărire, cea de peste şase luni, şi să fie inclusă şi în următoarea creştere a salariului minim”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) la ieşirea de la întâlnirea de la Palatul Victoria.

    Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a confirmat pentru ZF că nu va fi vorba despre o creştere a salariului minim de la 1 ianuarie 2024. Problema principală, spune el, este că acum mediul de business nu mai are un calendar clar al schimbărilor salariului minim pe economie.

    „În niciun caz nu este vorba de 1 ianuarie şi n-avem un consens, adică nu a tranşat guvernul problema. Prima problemă  ţine de calendar. Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, şi anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu şi ştiam că tot anul acela nu se mai schimbă. Acum am modificat: discutăm în octombrie, îl creştem în iulie. Acum noi nu mai ştim ce bugetăm, ştim bine că toate salariile sunt împinse în funcţie de salariu minim. Noi, principial, credem că salariul minim ar trebui să crească doar la 1 ianuarie 2025”, a spus Burnete pentru ZF.

    În ultimii 15 ani, salariul minim pe economie a crescut an de an. Cea mai mare creştere a fost în 2023 faţă de anul precedent, cu o creştere de circa 36% a salariului minim net. De altfel, în 2023 salariul minim pe economie a crescut de două ori: prima dată la începutul anului, la 3.000 de lei brut, adică 1.821 lei net, iar a doua oară în octombrie, la 3.300 de lei brut, adică 2.079 de lei net.

    Radu Burnete susţine că, dacă aceste creşteri vor continua în acest ritm, iar mediul de business nu va primi la schimb beneficii de altă natură, competitivitatea la export a companiilor locale va scădea.

    „Dacă ne uităm pe ultimii doi ani de zile, vedem că dinamica salariului minim a fost peste inflaţie. (…) Dacă noi continuăm dinamica aceasta, să creştem atât de repede şi nu le dăm companiilor altceva la schimb, infrastructură, energie etc, este clar că se afectează competitivitatea la export”, a detaliat el.

    Guvernul a transmis că a propus partenerilor sociali creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024 inclusiv pentru salariaţii din agricultură şi industria alimentară, precum şi menţinerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor. O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată va fi luată la nivelul guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor şi sindicatelor.

    „Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creşterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflaţiei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

    Angajatorii susţin că salariul minim pe economie este un factor care va cântări greu în bugetele companiilor pentru anul ce vine, unul care reprezintă o preocupare pentru toate departamentele de HR. În plus, creşterile salariale pe care le vor primi angajaţii din anumite categorii vor depinde mult de valoarea pe care o va stabili guvernul pentru salariul minim în 2024.

    Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare APT Prohuman, spunea în cadrul conferinţei ZF HR Conference 2023 că, în general, departamentele de HR sunt preocupate de bugete, pentru că, cel puţin pe zona de blue collar, nu ştim încă ce valoare va avea salariul minim pe economie şi că se aştepta ca în zona de blue collar să vadă modificări salariale care să fie generate de nivelul salariului minim pe economie.

    În România, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim arată a ajuns la 1,89 milioane în octombrie 2023, dintre care 1,53 milioane de contracte erau plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar 352.209 erau plătite cu 4.000 de lei brut, arată datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar.

     

     

  • Cea mai aşteptată decizie pentru final de 2023: salariul minim nu creşte de la 1 ianuarie 2024. Mai multe scenarii sunt încă în discuţie

    Una dintre cele mai aşteptate decizii de mediul de business, cea despre salariul minim pe economie, este aproape de final. Azi, din discuţiile dintre Guvern, sindicate şi patronate a reieşit că salariul minim pe economie nu va creşte de la 1 ianuarie, având în vedere că niciuna dintre părţile implicate nu a propus această dată pentru viitoarea creştere. 
     
    Acesta este singurul aspect cert care a reieşit din discuţiile de azi. Sindicatele, patronatele şi guvernul au avut propuneri diferite cu privire la valoarea salariului minim pe economie şi cu privire la data de la care ar trebui să crească. 
     
    „Noi am propus o creştere în două etape. Propunerile noastre în acord cu cele ale organizaţiei patronale Concordia a fost ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie 202şi la 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025. Sindicatele au cerut 3.800 de lei din martie 2024, iar guvernul a venit cu propunerea de 3.700 de lei de la 1 iulie 2024. Noi am cerut salariile pentru industria agroalimentară să rămână la fel şi să nu se umble la construcţii. Acum vom vedea care este decizia. Noi am cerut ca deducerea de 200 de lei să rămână până la următoarea mărire, cea de peste şase luni, şi să fie inclusă şi în următoarea creştere a salariului minim”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) la ieşirea de la întâlnirea de la Palatul Victoria.
     
    În ultimii 15 ani, salariul minim pe economie a crescut an de an. Cea mai mare creştere a fost în 2023 faţă de anul precedent, cu o creştere de circa 36% a salariului minim net. De altfel, în 2023 salariul minim pe economie a crescut de două ori: prima dată la începutul anului, la 3.000 de lei brut, adică 1.821 lei net,  apoi în octombrie, la 3.300 de lei brut, adică 2.079 de lei net.
    În România, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim arată a ajuns la 1,89 milioane în octombrie 2023. 
     
     

  • Piaţa muncii se linişteşte în Marea Britanie: Creşterea salariilor din din UK a scăzut uşor T3, în timp numărul de locuri de muncă vacante a înregistrat cel mai lung declin din istorie

    Creşterea salariilor din Marea Britanie a scăzut uşor în cele trei luni până în octombrie, în timp numărul de locuri de muncă vacante a înregistrat cel mai lung declin din istorie, potrivit cifrelor oficiale publicate marţi, adăugându-se altor dovezi care arată că piaţa muncii se înmoaie.

    Salariul mediu a crescut cu 7,3% fără bonusuri, sau cu 7,2% cu bonusuri incluse, a precizat Oficiul Naţional de Statistică – în scădere faţă de vârfurile recente, deşi creşte în continuare în termeni reali, deoarece inflaţia a încetinit şi mai rapid în ultima vreme.

    Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 949.000 în cele trei luni până în noiembrie, a precizat ONS, cu 45.000 mai puţin decât în precedentele trei luni, deşi este încă peste nivelurile de dinaintea pandemiei.