BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • Când şi-a deschis primul magazin nu se aştepta să se îmbogăţească, spera să supravieţuiască. Vezi ce sumă a luat pe afacerea când a vândut-o

    Printr-o combinaţie de politici de marketing, educaţie pentru consumatori şi activism social, The Body Shop ltd. a rescris regulile afacerilor în industria cosmetică globală şi a făcut-o pe Roddick una dintre cele mai bogate femei din Marea Britanie.

    Născută în 1942, Anita Perella a fost a treia din cei patru copii ai unei familii de italieni imigranţi din Littlehampton, Anglia. Deşi mama sa îşi dorea pentru ea o carieră de profesoară, dorinţa ei de aventură era prea puternică ca să o ţină în sala de clasă. După un an de studii la Paris şi încă un an la Geneva, a început aventura pe care ea însăşi a numit-o ”traseul hippie“, care a purtat-o prin Europa, Pacificul de Sud şi Africa; aşa a intrat în contact cu ritualurile şi obiceiurile multor culturi din lumea a treia, inclusiv formele lor de protejare a sănătăţii şi îngrijire a corpului.

    La întoarcerea sa în Anglia s-a întâlnit cu Gordon Roddick, un spirit boem la fel ca ea, iar cei doi s-au căsătorit în 1970 şi, la scurt timp, au deschis un hotel, urmat de un restaurant. Câţiva ani mai târziu, Gordon Roddick a decis să-şi îndeplinească un vis: o călătorie de la Buenos Aires, Argentina, până la New York, SUA, şi nu oricum, ci călare. Admirând spiritul libertin al soţului său, antreprenoarea a acceptat să vândă restaurantul pentru a-i finanţa călătoria. Ulterior, pentru a se întreţine pe ea şi pe fiicele sale în absenţa soţului, a hotărât să deschidă un mic magazin în care să poată pună în aplicare câteva dintre cunoştinţele sale cosmetice dobândite în timpul călătoriilor.

    Cu ajutorul soţului, a obţinut un împrumut de 6.500 de dolari, a contractat un producător local de plante şi a deschis o mică fabrică pe litoral şi primul magazin The Body Shop. Totul se făcea pe baza unui buget strict, fără nicio concesie pentru estetică. Spre exemplu, a decis să picteze magazinul cu verde pentru că ascundea totul, chiar şi petele umede de pe pereţi, şi oferea discounturi clienţilor care îşi aduceau înapoi recipientele goale. De asemenea, clienţilor li se permitea să aleagă dintr-o gamă de uleiuri parfumate pentru a-şi personaliza cumpărăturile, deoarece era mai ieftin decât să adauge parfumuri scumpe în fiecare recipient. A evitat publicitatea plătită, bazându-se, în schimb, pe interviuri bine plasate, promovând cauze sociale şi oferind broşuri în magazine.

    Combinaţia de produse, strategie bună de relaţii publice, un personal bine pregătit şi un cumul de valori bine definite a generat rapid o poveste. |ntr-un an afacerea lui Roddick a crescut atât de mult încât a deschis un al doilea magazin. Când soţul aventurier s-a întors în primăvara anului 1977, The Body Shop era atât de popular, încât soţii Roddicks au început să se extindă prin francize. Unul dintre ingredientele-cheie ale afacerii a fost activismul social, sprijinul vocal pentru cauze precum Greenpeace, Amnesty International, salvarea pădurilor tropicale şi interzicerea testelor pe animale, iar asta s-a tradus în creşterea vânzărilor.

    Până în vara anului 1992, existau peste 700 de magazine The Body Shop, care generau vânzări de 231 milioane de dolari, fiind considerat al doilea cel mai popular şi respectat brand din Marea Britanie. Roddick afirma deseori că scopul afacerii sale nu sunt atât banii, cât implementarea principiilor etice şi morale ca standard de management; în 2006 The Body Shop a fost preluat de L’Oréal într-o tranzacţie de 652 milioane de lire sterline. Anita Roddick a decedat în 2007 şi a lăsat o mare parte din avere organizaţiilor caritabile.

  • Frumuseţea după 20 de ani de afaceri

    “De ce credeţi că sticla are această formă aici?“, întreabă Gilles Antoine, country manager al L’Oréal România, ţinând în mână o sticlă de parfum. ”Curbura aceasta de la bază ilustrează zâmbetul magnific al ambasadoarei sale, Julia Roberts, elementul care o defineşte“, oferă el răspunsul în chicotele audienţei, formate din jurnaliştii prezenţi la evenimentul L’Oréal, prin care îşi marcheză prezenţa de 20 de ani pe piaţa locală. Prin această intervenţie informală, Antoine vrea să sublinieze că fiecare produs de sub umbrela brandului este însoţit de o poveste, fiecare are specificul său.

    Dacă până odinioară sloganul L’Oréal era ”Frumuseţe pentru toţi“, noua poziţionare poate fi rezumată la ”Frumuseţe pentru fiecare“, în linie cu noul trend, care promovează unicitatea oamenilor. ”Nu ne mai putem uita la consumator ca la un grup ţintă, ca până acum, ci la acel consumator care merge să schieze, care merge să îşi cumpere pantofi, care este foarte interesat de protecţia mediului şi sustenabilitate. Aceşti consumatori fac parte din diferite grupuri, iar noi trebuie să fim capabili să ne adresăm prin modalităţi mereu relevante pentru ei“, explică Antoine. Pe de altă parte, consumatorul de astăzi este din ce în ce mai pretenţios şi strict în ceea ce priveşte produsul şi generează o schimbare a abordării pieţei, spune managerul. Iar asta este doar una dintre provocările cu care trebuie să se confrunte atât L’Oréal, cât şi industria în sine, deoarece trebuie să creeze produse şi mesaje care să răspundă unor clienţi tot mai educaţi.

    În plus, mediul digital este o resursă nelimitată de oportunităţi, canalul de vânzări online al companiei cunoscând cea mai rapidă creştere în ultima vreme, precizează francezul. ”E-commerce-ul schimbă totul, de la facilitarea vânzărilor la modul cum ajungem să ne cunoaştem clienţii“, adaugă Antoine. Mai apoi, industria se confruntă cu schimbări şi în ceea ce ţine de angajaţi, iar managerul punctează aici pe extinderea segmentului milenialilor, ”cu care este dificil să lucrezi, dar care aduc multă creativitate în firmă şi o nouă abordare“; iar compania trebuie să îşi asume valorile acestei categorii, care va reprezenta forţa de muncă a viitorului. ”Trebuie şi vrem să ne modelăm după tendinţe pentru a deveni una dintre cele mai respectate şi admirate companii din ţară, atât pentru ceea ce oferim, cât şi pentru valorile după care funcţionăm. Vrem să devenim un exemplu în ceea ce ţine de dezvoltare durabilă, de sustenabilitate, pentru că acestea se află printre principiile generaţiilor tinere“, explică executivul francez. În următorii ani, majoritatea celor care vor lucra sunt mileniallii, tinerii de astăzi, ”care au înrădăcinat în ADN-ul lor respectul pentru mediu, sustenabilitatea“, spune CEO-ul, care consideră că tinerii respectivi nu vor lucra într-o firmă care nu le respectă valorile.

    Managerul L’Oréal România se declară foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul industriei în care activează, precizând că piaţa de cosmetice de astăzi s-a schimbat faţă de acum cinci ani, dar, mai ales, promite evoluţii interesante. ”În primul rând, are un mare potenţial de creştere organică, pentru că mai avem anumite categorii de produse cu o rată foarte mică de penetrare“, spune Antoine, oferind ca exemplu cremele antirid şi anti-aging, a căror rată de penetrare este de doar 11%. Pe de altă parte, compania se află la începutul unui alt pas de dezvoltare pe piaţa locală: vrea să deschidă magazine monobrand proprii. În prezent, L’Oréal operează pe plan local patru unităţi Kiehl’s şi alte trei sub marca Nyx, iar până la finalul anului are în plan să deschidă încă o unitate sau două, în funcţie de poziţie şi de disponibilitea spaţiilor din centrele comerciale vizate. ”E un drum pe care ne aflăm abia la început. Consider însă că e foarte important să creezi relaţii directe cu consumatorul, iar prin intermediul unităţilor proprii poţi facilita această relaţie“, explică executivul francez. Ţine totuşi să precizeze că nu doreşte să se avânte în această direcţie doar din dorinţa de extindere, ci că preferă ca momentan să testeze, să ia pas cu pas dezvoltarea propriei reţele de magazine. ”Dar, da, intenţiile noastre sunt foarte clare: vrem să deschidem magazine proprii atunci când găsim spaţiile şi targetul potrivit“, completează şeful L’Oréal.

  • Farmec a bifat afaceri de peste 100 mil. lei în primul semestru al anului

    „Rezultatele obţinute în prima jumătate a acestui an ne oferă toată încrederea că vom reuşi să ne atingem obiectivul setat la începutul anului, acela de creştere a cifrei de afaceri cu peste 10%”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de extinderea semnificativă a reţelei de magazine Farmec şi Gerovital, care în prezent numără 19 magazine de brand, deschise atât în marile centre comerciale, cât şi în zonele cheie ale oraşelor. De la începutul anului, au fost inaugurate 8 magazine de brand, urmând ca cel puţin alte 2 spaţii să fie deschise până la finele acestui an. Datorită politicii de extindere, în primele 6 luni ale anului 2017, reţeaua de magazine proprii a companiei Farmec a atins vânzări de 1 milion de euro.

    Creşterea din prima parte a anului 2017 vizează şi vânzările din magazinul online www.farmec.ro, care s-au menţinut pe un trend puternic ascendent, înregistrând în prima jumătate a anului 2017 o creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Un alt factor care a contribuit la creşterea cifrei de afaceri este acoperirea reţelei de distribuţie, în  10 puncte de lucru la nivel naţional.

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ.

  • Bio, modă sau afacere?

    Se vede cu ochiul liber nu numai pe rafturile magazinelor şi în activitatea fermierilor, ci şi în puzderia de firme care importă, produc, distribuie sau promovează produsele „curate”, fără insecticide, pesticide, antibiotice, potenţiatori sau coloranţi chimici. În 2016 vânzările de produse bio pe piaţa locală au marcat un plus de 30%, iar previziunile pentru acest an sunt la fel de optimiste.

    „În primii ani, până când am înţeles ce înseamnă producţia organică, am pierdut mult din recoltă, în unii ani chiar şi 50%”, spune antreprenorul George Neacşu, care a mizat, împreună cu fratele său, Mircea Neacşu, pe viticultură, investind într-o cramă şi două podgorii, una certificată pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. George Neacşu explica într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN că a fost foarte important să realizeze un echilibru: de exemplu pentru dăunători, cum sunt moliile, în mod obişnuit sunt folosite substanţe chimice, dar în culturile organice sunt interzise, fiind folosite alte tipuri de tehnici. „De pildă sunt anumite capcane care atrag moliile şi acolo mor singure. În alte situaţii sunt folosite gâşte – nu în România. Sunt anumite «tertipuri», să le zicem aşa, pentru a crea echilibrul biologic.” Iar în anii în care recolta a fost compromisă, antreprenorii au fost nevoiţi să suporte, după cum spune vrânceanul, „pur şi simplu, pierderile respective”.

    Pentru a se diferenţia de alţi producători, au decis, în 2005, să facă demersurile necesare pentru a transforma una dintre vii, cea de la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 hectare), într-una organică. Au pornit procesul de reconversie, iar pentru a obţine certificatul de producător agricol organic este nevoie de cel puţin trei ani, vreme în care producătorul trebuie să respecte regulile agriculturii bio, dar nu are certificatul. După trei ani se consideră că solul şi plantele sunt curăţate de substanţele chimice folosite anterior în producţia de masă.

    Diferenţele de producţie sunt mari, povesteşte Neacşu, nu foarte mulţi aleg această cale, pentru că, este foarte riscantă şi pot pierde toată recolta rapid. „Marele avantaj al prodgoriei de la Însurăţei este că acolo terenul e nisipos, motiv pentru care, după fiecare ploaie, care în principiu aduce diverse boli în vie, trebuie să avem o reacţie rapidă, să stropim cu diverse substanţe.” Şi, povesteşte antreprenorul, sunt mai multe tipuri de substanţe, dintre care unele sistemice, rezistente la ploaie, însă cele organice trebuie folosite după fiecare serie de averse. Iar la Însurăţei solul nisipos permite ca la scurt timp după ploaie, numai 2-3 ore, să se poată intra cu tractorul în vie, pentru a face lucrări. Conform celor mai recente date disponibile, Senator Wine a raportat în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014.

    Piaţa de produse bio din România are o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de acum doi ani, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), publicat la jumătatea lunii februarie şi citat de Ziarul Financiar.

    Această creştere se datorează expansiunii retailerilor, reducerii TVA la alimente, creşterii salariului minim, precum şi interesului crescut al românilor de a consuma produse sănătoase, o tendinţă care se observă în special în rândul familiilor cu copii, potrivit raportului USDA. Consumatorul de român de produse bio are între 25 şi 45 de ani, un nivel ridicat de educaţie, venituri peste medie şi este interesat de un stil de viaţă sănătos; potrivit aceleiaşi surse, cei mai mari cumpărători de produse bio sunt femeile. La nivel mondial, vânzările de alimente organice au crescut de peste cinci ori în ultimii 15 ani, atingând 70 de miliarde de euro în 2014. Cea mai importantă piaţă este SUA, cu o pondere de 44%, urmată de Germania (11%), Franţa (7%), China (5%), Canada, Italia şi Marea Britanie (4% fiecare), Elveţia (3%), Suedia (2%) şi Japonia (2%), potrivit unei analize realizate de Agence BIO. Piaţa europeană era estimată în 2014 la o valoare de 27,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 41% din piaţa bio mondială, din care 25,5 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE (circa 38% din piaţă bio mondială).

    Vânzările totale de produse bio în SUA (alimentare şi nonalimentare) au atins 43,3 miliarde de dolari în 2015 (cca 36 mld. euro), din care produsele alimentare reprezintă 90%. Fructele şi legumele bio sunt produsele cel mai vândute în SUA (peste o treime din piaţă), cu o creştere de 10,6% în 2015 faţă de 2014, atingându-se o valoare de 14,4 miliarde de dolari. Fructele şi legumele bio au acoperit în 2015 circa 13 % din vânzările naţionale de fructe şi legume.

     

  • Cine este femeia responsabilă de activitatea celui mai important producător român de cosmetice

    Reprezentanta Farmec spune că „este foarte important să menţin un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, aşa că încerc ca în timpul liber să mă dedic familiei şi să mă implic în activităţi care mă ajută să mă relaxez, dându-mi, totodată, energie şi bună dispoziţie. De asemenea, încerc să îmi aloc timp în fiecare zi pentru a petrece câteva minute în natură. Mă ajută să îmi structurez gândurile şi ideile, să prioritizez mai uşor toate activităţile în care sunt prinsă. Şi pentru că preţuiesc foarte mult sănătatea, acord o atenţie deosebită sportului. De aproximativ doi ani, sportul a devenit o constantă a vieţii mele, un obicei frumos, care îmi dezvoltă rezistenţa şi perseverenţa”.

    Monica Vuşcan crede că educaţia este unul dintre principalele motoare ale dezvoltării. Prin urmare, în scenariul propus, de a-şi imagina că este pentru o zi preşedinte, „m-aş concentra pe crearea de noi posibilităţi de dezvoltare pentru tineri şi aş canaliza toate eforturile pentru a ridica standardele în educaţie. O altă perspectivă de susţinere a tinerei generaţii cred că este reînfiinţarea şcolilor profesionale şi introducerea cursurilor de recalificare, pentru a ajuta un număr mai mare de persoane cu potenţial să se încadreze mai uşor în piaţa muncii. Alte măsuri pe care mi le-aş dori sunt scutirea de taxe pentru profitul reinvestit în vederea creării de noi locuri de muncă, precum şi transparentizarea accesului la fonduri europene”.

  • Afacerile Cosmetic Plant au crescut cu 15% în primul semestru din 2017

    Astfel, cifra de afaceri ȋn perioada ianuarie-iunie 2017 a ajuns la cca 6,8 milioane lei (aprox. 1,5 milioane de euro), comparativ cu cca. 6 milioane de lei (cca. 1,33 milioane de euro), ȋn aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ȋn ceea ce priveşte exporturile, cel mai important progres a avut loc ȋn Ungaria, unde vȃnzările au crescut cu cca. 40% faţă de primul semestru din 2016, ca urmare a listării produselor Cosmetic Plant ȋn noi farmacii independente, lanţuri de farmacii şi la alţi distribuitori.

    Ȋn următoarea perioadă, investiţiile sunt concentrate pe implementarea unui proiect de retehnologizare ȋnceput anul acesta şi finanţat ȋn totalitate din resurse proprii. Compania şi-a propus achiziţionarea unui nou utilaj automat, care ar urma să eficientizeze şi să dinamizeze procesul de producţie.

    „Referitor la planurile pentru a doua jumătate a anului, pregătim lansarea unei noi game, cu produse care nu au existat pȃnă acum ȋn portofoliul Cosmetic Plant şi care sunt destinate unui public nou pentru compania noastră”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Compania ȋşi păstrează targetul de 10% creştere stabilit la ȋnceputul anului. Astfel, ȋşi propune ca businessul să ajungă la o valoare de cca. 11,5 milioane de lei (cca. 2,5 milioane de euro) faţă de 10,4 milioane de lei (aprox. 2,3 milioane de euro), realizat ȋn 2016.

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale.

     

     

  • Când şi-a deschis primul magazin nu se aştepta să se îmbogăţească, spera să supravieţuiască. Vezi ce sumă a luat pe afacerea când a vândut-o

    Printr-o combinaţie de politici de marketing, educaţie pentru consumatori şi activism social, The Body Shop ltd. a rescris regulile afacerilor în industria cosmetică globală şi a făcut-o pe Roddick una dintre cele mai bogate femei din Marea Britanie.

    Născută în 1942, Anita Perella a fost a treia din cei patru copii ai unei familii de italieni imigranţi din Littlehampton, Anglia. Deşi mama sa îşi dorea pentru ea o carieră de profesoară, dorinţa ei de aventură era prea puternică ca să o ţină în sala de clasă. După un an de studii la Paris şi încă un an la Geneva, a început aventura pe care ea însăşi a numit-o ”traseul hippie“, care a purtat-o prin Europa, Pacificul de Sud şi Africa; aşa a intrat în contact cu ritualurile şi obiceiurile multor culturi din lumea a treia, inclusiv formele lor de protejare a sănătăţii şi îngrijire a corpului.

    La întoarcerea sa în Anglia s-a întâlnit cu Gordon Roddick, un spirit boem la fel ca ea, iar cei doi s-au căsătorit în 1970 şi, la scurt timp, au deschis un hotel, urmat de un restaurant. Câţiva ani mai târziu, Gordon Roddick a decis să-şi îndeplinească un vis: o călătorie de la Buenos Aires, Argentina, până la New York, SUA, şi nu oricum, ci călare. Admirând spiritul libertin al soţului său, antreprenoarea a acceptat să vândă restaurantul pentru a-i finanţa călătoria. Ulterior, pentru a se întreţine pe ea şi pe fiicele sale în absenţa soţului, a hotărât să deschidă un mic magazin în care să poată pună în aplicare câteva dintre cunoştinţele sale cosmetice dobândite în timpul călătoriilor.

    Cu ajutorul soţului, a obţinut un împrumut de 6.500 de dolari, a contractat un producător local de plante şi a deschis o mică fabrică pe litoral şi primul magazin The Body Shop. Totul se făcea pe baza unui buget strict, fără nicio concesie pentru estetică. Spre exemplu, a decis să picteze magazinul cu verde pentru că ascundea totul, chiar şi petele umede de pe pereţi, şi oferea discounturi clienţilor care îşi aduceau înapoi recipientele goale. De asemenea, clienţilor li se permitea să aleagă dintr-o gamă de uleiuri parfumate pentru a-şi personaliza cumpărăturile, deoarece era mai ieftin decât să adauge parfumuri scumpe în fiecare recipient. A evitat publicitatea plătită, bazându-se, în schimb, pe interviuri bine plasate, promovând cauze sociale şi oferind broşuri în magazine.

    Combinaţia de produse, strategie bună de relaţii publice, un personal bine pregătit şi un cumul de valori bine definite a generat rapid o poveste. |ntr-un an afacerea lui Roddick a crescut atât de mult încât a deschis un al doilea magazin. Când soţul aventurier s-a întors în primăvara anului 1977, The Body Shop era atât de popular, încât soţii Roddicks au început să se extindă prin francize. Unul dintre ingredientele-cheie ale afacerii a fost activismul social, sprijinul vocal pentru cauze precum Greenpeace, Amnesty International, salvarea pădurilor tropicale şi interzicerea testelor pe animale, iar asta s-a tradus în creşterea vânzărilor.

    Până în vara anului 1992, existau peste 700 de magazine The Body Shop, care generau vânzări de 231 milioane de dolari, fiind considerat al doilea cel mai popular şi respectat brand din Marea Britanie. Roddick afirma deseori că scopul afacerii sale nu sunt atât banii, cât implementarea principiilor etice şi morale ca standard de management; în 2006 The Body Shop a fost preluat de L’Oréal într-o tranzacţie de 652 milioane de lire sterline. Anita Roddick a decedat în 2007 şi a lăsat o mare parte din avere organizaţiilor caritabile.

  • Farmec se extinde în regiunea Moldovei şi deschide 3 noi magazine Gerovital

    Pentru lucrările de proiectare, amenajare şi inaugurare a celor 3 magazine de brand a fost investită o sumă totală de peste 165.000 de euro.

    Primul magazin Gerovital din Iaşi, inaugurat pe data de 21 iunie, este amplasat în incinta centrului comercial Iulius Mall, aflat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi.

    Situat pe strada Calea Unirii, Nr. 22, în incinta centrului comercial Iulius Mall, magazinul Gerovital din Suceava are o suprafaţă de 44,3 metri pătraţi şi, începând cu data de 23 iunie, pune la dispoziţia vizitatorilor toate produsele gamelor Gerovital şi Aslavital.

    În cadrul tuturor celor 3 spaţii comerciale Gerovital pot fi regăsite produse destinate îngrijirii tenului, pielii şi părului, adresate tuturor segmentelor de consumatori. Printre cele mai cunoscute game ale brandului se numără Gerovital H3 Derma+ Premium Care, Gerovital H3 Evolution, Gerovital Stop Acnee, Gerovital Sun, Gerovital Tratament Expert şi Gerovital Men. De asemenea, consumatorii au la dispoziţie şi gama Aslavital, unică pe piaţa locală datorită compoziţiei sale naturale din argilă 100% românească, provenită din Munţii Pădurea Craiului.

    Farmec dispune în acest moment de 11 magazine Gerovital, amplasate pe întreg teritoriul ţării. În afară de cele 3 puncte de vânzare deschise recent la Piatra Neamţ, Iaşi şi Suceava, de la începutul anului 2017, reţeaua de spaţii comerciale monobrand a fost extinsă cu 5 magazine Gerovital la Craiova, Cluj, Bucureşti, Ploieşti şi Timişoara.

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale şi moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are acreditări internaţionale ale proceselor de fabricaţie şi comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • A rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale femeilor de pe urma căreia a câştigat jumătate de milion de dolari în câteva luni

    „Acum cinci ani am avut ideea inovatoare de a  rezolva tot ceea ce femeile urau la manichiură. Navigam pe Instagram când am văzut modele de unghii 3D şi atunci mi-a apărut ideea creării Static Nails”, a spus Alexis Irene. Tânăra a pornit afacerea cu banii economisiţi din contractele sale de modeling şi de make-up artist, iar mai repede decât se aştepta a încheiat şi un contract de colaborare cu Swarowski.

    „Static Nails oferă tuturor femeilor din lume accesul la unghii de lux pentru o parte infimă din banii şi timpul petrecut în saloane”, a mai spus Irene. „Cel mai mare avantaj constă în faptul că aceste unghii nu sunt dăunătoare unghiilor naturale,  pot fi personalizate fără a afecta designul original şi au nevoie doar de 5 minute pentru a fi aplicate”, mai declara aceasta.

    În prezent, Irene se ocupă de extinderea afacerii. „Obiectivul meu este ca Static Nails să fie marca preferată de produse pentru unghii. Anul următor vom lansa produse noi, inovatoare, care produc rezultate neaşteptate. Unele se află în teste de mai bine de doi ani, aşa că sunt foarte încântată să le pun pe piaţă”, a declarat fondatoarea.