Oraşele poluate din India au devenit mult mai verzi, după ce aprope 50 de milioane de copaci au fost plantaţi în oraşe precum Uttar Pradesh, acest eveniment depăşind recordul mondial existent până acum, deţinut de Pakistan.
Evenimentul s-a desfăşurat luni în Uttar Pradesh, unul dintre cele mai populate oraşe din nordul ţării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru majoritatea copiilor o astfel de grădină nu implică mai mult de o pătură veche, câteva ramuri şi imaginaţie, dar nu şi pentru Harper Beckham, care proiectează căsuţe de lux pentru copii. Costul unei căsuţe începe de la 20.000 de lire şi urcă până la 1,5 milione de lire sterline.
Mulţi dintre clienţi spun că timpul petrecut cu familia este foarte preţios şi căsuţele din copaci sunt o investiţie bună pentru familie. “Este un loc excelent să îţi petreci timpul cu copii, să te bucuri că cei mici se distrează în grădină,” spun cei care au achiziţionat o astfel de căsuţă.
Căsuţele din copaci conţin camere secrete, tunele, plase şi pereţi pentru căţărat, tobogane, frânghii, în timp ce alţii se mândresc că au internet, aer condiţionat, televizor şi multe alte facilităţi în funcţie de preferinţele şi bugetul fiecăruia. Proiectanţii spun că acest lucru nu trebuie să fie complicat dacă respecţi câteva reguli: puntea exterioară ar trebui să fei suficient de mare pentru o masă şi câteva scaune, în timp ce interiorul trebuie să includă locuri confortabile, încălzire prin pardoseală şi energie electrică.
Harper Beckham spune că după ce au lucrat cu clienţi de profil înalt au înţeles că cei mici adoră aventurile. De multe ori au încurajat copiii să îşi schiţeze propriile idei şi echipa de design a încercat pe cât posibil să le pună în practică.
Parlamentul albanez a adoptat ieri o lege prin care interzice tăierea copacilor în scop industrial, pentru o perioadă de 10 ani, scrie green-report.ro care citează AFP.
În ultimii 25 de ani, suprafaţa împădurită a Albaniei s-a înjumătăţit: în 1990, pădurile acopereau 51% din suprafaţa ţării, iar acum au mai rămas doar pe 25% din aceasta. Se estimează că, în ultima perioadă tăierile ilegale erau de 10 ori mai multe decât cele legale.
În timp ce România a pierdut peste 62.000 de hectare de pădure într-un an.
Potrivit unui raport al directorului general al Romsilva, anul trecut suprafaţa fondului forestier a scăzut cu 62.356 de hectare, până la 3.1 milioane de hectare. Iar din toate astea, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a strâns o sumă de 1.5 miliarde de lei, cu un profit brut de 220 de milioane de lei.
La jumătatea lunii trecute, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, şi-a anunţat demisia (Sursa: hotnews.ro), invocând motive personale. Anterior, el fusese revocat din Consiliul de Administraţie de către noul ministru al Mediului, Cristiana Pasca Palmer.
Căsuţe în copaci, un cinematograf, tiroliene şi alte surprize completează traseul care urmează evoluţia istorică a dinozaurilor.
„Este un proiect inedit care va sprijini puternic turismul din zona Braşov-Râşnov. Proiectul a fost dezvoltat în numai un an şi îşi propune să devină o atracţie atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, mai ales că îşi pot petrece timpul în aer liber, înconjuraţi de dinozauri atestaţi ştiinţific şi coloraţi natural. Dinozaurii au fost construiţi în România, cu sprijin tehnic şi ştiinţific din partea unei echipe care conduce un parc similar în Germania. Ne aşteptăm ca parcul de la Râşnov să fie vizitat de cel puţin 100.000 de turişti, în primul an”, declară Adrian Apostu, managerul de proiect.
Primăria oraşului Râşnov a concesionat terenul pe care este amplasat parcul pe o perioadă de 49 de ani.
Dino Parc Râşnov este o zonă de agrement şi un muzeu în aer liber, situat pe Strada Cetăţii, în apropiere de Cetatea Râşnov. Parcul este deschis vizitatorilor în fiecare zi, în intervalul 09.30 – 20.00. Preţul unui bilet este de 28 de lei pentru un adult şi de 22 de lei pentru copii. Pentru copiii cu vârsta sub 3 ani, intrarea este gratuită.
Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)
Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate.
Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.
Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.
Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.
Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.
Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.
Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.
O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.
Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.
Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.
Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.
Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.
Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.
Greşiţi dacă vă închipuiţi că banii nu cresc în copaci. Din secolul 3 înainte de Hristos până în secolul IX, clasele superioare din China îşi turnau banii sub forma unor copacei cu monede drept fructe. Monedele se rupeau la nevoie, iar în final scheletul copacului era topit şi refolosit.
Studiile au identificat 93 de tipuri de bacterii, incluzând E.coli şi S.aureus pe suprafaţa banilor. În Japonia există ATM-uri care dezinfectează banii, trecându-i printre două role încinse.
Un studiu al Departamentului antidrog al SUA a demonstrat că mai mult de jumătate din bancnotele de 50 şi de 100 de dolari furnizate de ATM au urme de cocaină pe ele. Alte teste au arătat că 70% din bancnotele folosite în Chicago, Miami şi Huston sunt în această stare. Obiceiul americanilor de a priza cocaina cu ajutorul unei banconte rulate nu este, oricum, la baza situaţiei; cocaina este o pulbere fină, care se transmite de la o bancontă la alta, în interiorul unui ATM.
Cea mai valoroasă monedă din lume este cea de 20 de dolari, din aur, bătută în 1933 şi cunoscută sub numele de Double Eagle. În acelaşi an preşedintele Roosevelt a decis să renunţe la standardul aur şi a ordonat ca toate monedele de aur să fie distruse. Una singură a apărut în 1996, iar şase ani mai târziu a fost vândută la licitaţie pentru 7,95 milioane dolari.
Regina Marii Britanii Elisabeta a II-a este persoana care apare pe cele mai multe banconte şi monede, în întreaga lume.
În 1994, în fosta Iugoslavie apărea o bancnotă de 500.000.000.000 de dinari, fiind hârtia cu cele mai multe zerouri din lume.
Cel mai mare depozit de aur din lume se află în Manhattan. Mai mare decât Fort Knox, în seif, administrat de Rezerva federală din New York, se află 90 de miliard de dolari în lingouri de aur, aparţinând unor bănci, organizaţii sau naţiuni.
Termenul de milionar a fost folosit pentru prima oară de scriitorul Benjamin Disraeli, în 1826, în romanul “Vivian Grey
În lume există în jur de 7 milioane de milionari. 80% dintre aceştia conduc maşini la mâna a doua.
Echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti au avut, în ultimele 24 de ore, 161 de situaţii de urgenţă, cele mai multe fiind cazuri de copaci căzuţi pe maşini sau pe carosabil.
Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a declarat, pentru MEDIAFAX, că în ultimele 24 de ore au fost doborâţi de vântul puternic 133 de copaci, din mai multe sectoare.
Daniel Vasile a precizat că 65 de maşini au fost avariate de copacii rupţi de vânt, 11 stâlpi au căzut şi şase panouri publicitare au fost răsturnate de vântul puternic şi de zăpadă. De asemenea, nouă elemente de construcţie au căzut de pe faţadele clădirilor, nicio persoană nefiind rănită.
Echipele ISU Bucureşti au avut, în ultimele 24 de ore, 298 de intervenţii în total, incluzând şi incendiile, cazurile de descarcerare şi de acordare a primului ajutor, numărul fiind dublu faţă de o zi obişnuită, a mai spus Daniel Vasile.
Peste 1.100 de solicitări la Ambulanţa Bucureşti, în ultimele 24 de ore
Un număr de 1.120 de solicitări la Serviciul de Ambulnţă Bucureşti-Ilfov (SABI) s-au înregistrat în ultimele 24 de ore, 629 dintre situaţii fiind urgenţe, a anunţat managerul SABI, Alice Grasu, duminică, în şedinţa Comandamentului de iarnă convocat de primarul Capitalei, Sorin Oprescu.
Alice Grasu a menţionat că din cele peste 1.120 de apeluri la Serviciul de Ambulanţă, 629 au fost urgenţe, iar în 106 situaţii a fost vorba despre persoane pentru care s-a intervenit în locuri publice, acestea fiind victime ale unor accidente sau persoane care au căzut în stradă.
În acelaşi timp, au fost ridicate de pe străzi şi mai multe persoane fără adăpost, care au fost transportate la spital, fără însă ca acestea să ridice probleme deosebite.
Managerul SABI a precizat că în ultimele 24 de ore numărul ambulanţelor a fost suplimentat cu cinci.
La rândul lor, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copillui Bucureşti au spus că au oferit sprijin în cazul a 42 de persoane fără adăpost.
Aceste situaţii au fost prezentate, duminică dimineaţă, în şedinţa primului Comandament de iarnă din acest sezon convocat de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Bucureştiul a fost, până sâmbătă noapte, sub avertizare cod galben de ninsoare şi vânt puternic, stratul de zăpadă care s-a depus ajungând până la zece centimetri.
Administraţia Naţională de Meteorologie a anunţat că, de sâmbătă, ora 16.00, până duminică, la ora 12.00, în toată ţara vor fi precipitaţii mixte şi intensificări ale vântului. În sudul ţării şi în special în judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi, ploile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Vântul va continua să prezinte intensificări în sud-estul ţării şi pe crestele montane, cu viteze de 50-60 de kilometri pe oră, iar pe arii restrânse 60-70 de kilometri pe oră.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului petnru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Daniel Vasile, a declarat că de vineri, ora 14.00, până sâmbătă dimineaţă, în mai multe zone din Capitală au fost doborâţi de vântul puternic 32 de copaci, care au căzut pe carosabil şi pe 14 maşini.
Cel mai grav incident a fost în Sectorul 3 al Capitalei, pe strada Intrarea Patinoarului, unde patru maşini au fost avariate de un copac doborât de vânt.
De asememea, în Sectorul 6, pe aleea Valea Roşie, un copac a căzut pe trei maşini, una dintre acestea fiind avariată în totalitate.
ISU a fost solicitat să intervină şi pentru îndepărtarea unor panouri publicitare şi a unor elemente de construcţie care au căzut de pe faţadele clădirilor.
Daniel Vasile a precizat că nicio persoană nu a fost rănită.
Capitala este sub avertizare cod galben de vânt puternic de vineri după-amiază.
Potrivit avertizării nowcasting, prelungită de Administraţia Naţională de Meteorologie până sâmbătă, la ora 14.00, în Capitală şi în judeţele Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Giurgiu şi Teleorman, vântul depăşeşte la rafală viteze de 55 – 65 de kilometri pe oră şi, izolat, 75 de kilometri pe oră.
“Complexul turistic cu profil militar Arsenal Park din Orăştie va beneficia de o investiţie de peste 6 milioane de euro în construirea unui parc de aventură (traseu de căţărare în copaci) cu şase trasee de diferite dificultăţi, pentru copii şi pentru adulţi, formate din peste 70 de platforme şi dispozitive amplasate la o înălţime de până la 25 de metri, 9 kilometri de piste de biciclete şi plimbare asfaltate şi un turn pentru sporturi extreme, cu o înălţime de 40 de metri, de pe care va porni cea mai lungă tiroliană din ţară (600 de metri) şi pe care va funcţiona un dispozitiv de bungee-jumping”, a declarat Marius Cristescu, proprietarul complexului Arsenal Park.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro