BusinessMagazin

Tag: continut

  • „Google it“: 20 de ani de la lansarea motorului de căutare

    O întâmplare recentă m-a făcut să îmi dau seama de un lucru aparent banal: am ajuns să folosesc Google de câteva sute de ori pe zi, de cele mai multe ori fără să-mi dau seama. Actualizând unul dintre browserele pe care le folosesc, am primit următorul mesaj: „Choose the default search engine to use in the address bar and search bar“ („Alege motorul preferat de căutare“ – n.red.). Am selectat Google, desigur, încercând în acelaşi timp să-mi amintesc cum arăta internetul înainte de sistemul dezvoltat de Page şi Brin.

    Primul birou al companiei era format din cele două camere de cămin în care locuiau cei doi la Stanford. Numele de „BackRub”, folosit ca primă variantă de lucru pentru motorul de căutare, nu a fost utilizat prea mult timp, aşa că s-au gândit că „googol” sau numărul unu urmat de 100 de zero-uri după el ar reflecta mai bine baza de date pe care încercau să o pună la dispoziţie. Numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englezesc pus în circulaţie de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaş format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

    Primul server Google creat vreodată a fost construit într-un loc personalizat făcut din piese de Lego şi găzduit în campusul Universităţii Stanford. La început, era doar google.standford.edu, dar domeniul Google.com a fost înregistrat pe 15 septembrie 1997. Cam în aceeaşi perioadă în care s-au mutat într-un garaj, Brin şi Page au primit o finanţare de 100.000 de dolari de la fondatorul companiei americane Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim. Cu banii în mână, cei doi au transformat garajul în care îşi desfăşurau activitatea în sediu central, în septembrie 1998.

    La sfârşitul anului 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari dar şi după modul de percepţie al utilizatorilor, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    În luna octombrie 2015, Google Inc a format un nou conglomerat, Alphabet Inc, care a încorporat unităţile tot mai diversificate de afaceri şi de investiţii, ce aduceau totuşi mai puţin profit imediat decât motorul de căutare pe internet. La momentul respectiv, Larry Page, cofondatorul şi directorul general al Google, a anunţat că Alphabet este o „colecţie de companii“, în care Google este cea mai mare dintre ele.

    Redefinirea ideii de video
    Timp de 11 ani, Google a rămas în topul celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.
    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day, în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat Me at the zoo. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.
    Astăzi, peste 600 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 8 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 140 de ţări.
    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
    În 2016, Google a anunţat şi lansarea YouTube Go, o aplicaţie menită să facă mai accesibil conţinutul celebrului serviciu de video sharing, permiţând vizionarea clipurilor YouTube chiar şi în lipsa unei conexiuni active la internet.
    Dincolo de contribuţia companiei la dezvoltarea tehnologică, gigantul creat de Larry Page şi Sergey Brin a avut parte însă şi de numeroase momente controversate de-a lungul celor 20 de ani de existenţă. Unul dintre acestea s-a numit „experimentul Google Glass”.
    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau dispozitivul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un email din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.
    O altă explicaţie pentru eşecul Google Glass pare să fie faptul că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.
    Un alt moment dificil pentru companie a venit chiar anul acesta: Alphabet, compania mamă a Google, a primit în luna iulie o amendă record de 5 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, din cauza unui posibil abuz de poziţie dominantă pe sectorul sistemul de operare Android. Autoritatea de Concurenţă a Uniunii Europene a verificat posibilitatea unui abuz de poziţie dominantă din partea Google prin sistemul său de operare – Android, care este folosit de peste 80% din smartphone-urile din întreaga lume. Concurenţa acuză Google că şi-ar fi promovat propriile aplicaţii şi servicii mobile, în mod special motorul său de căutare. Telefoanele Android vin la pachet cu aplicaţii Google preinstalate, incluzând aplicaţia Search. Concurenţa s-a plâns de faptul că Google se foloseşte de acest avantaj pentru a domina piaţa şi că foloseşte datele utilizatorilor pentru crearea de noi strategii de advertising.
    Un lucru pe care puţini dintre noi îl realizează este asocierea dintre Google şi sistemul politic (fără să mă refer aici la alegeri sau alte tipuri de campanii electorale). Un material publicat însă de Wall Street Journal în 2015 a stârnit numeroase controverse pe acest subiect.


    Google şi agenţii de lobby
    În mai 2012, şcoala de avocatură de la Universitatea George Mason a găzduit un forum despre competiţia dintre motoarele de căutare de pe Internet. Majoritatea actorilor principali de pe piaţă au fost prezenţi, inclusiv membri ai agenţiilor de reglementare şi personalităţi din interiorul Congresului. Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor datorită unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
    În săptămânile premergătoare evenimentului, oficiali ai Google veniseră cu mai multe sugestii referitoare la vorbitori în timpul conferinţei, trimiţând liste cu membri ai Congresului, seniori de la Departamentul de Justiţie şi de la procuratură. „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi“, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?“ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!“ Informaţiile din schimbul de mailuri au fost obţinute de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcriptelor.
    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a fi investit iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washington-ul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
    Noile forme de influenţare a opiniei publice sau a factorilor de decizie includ finanţarea cercetărilor de la universităţi, a think tank-urilor, susţinerea financiară a unor grupuri de advocacy de-a lungul spectrului politic şi chiar a unor coaliţii de afaceri în folosul interesului public. Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată shimbările evidente în filosofia companiei.
    În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play“ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se doar în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
    Compania a dezvoltat de asemenea noi metode de a influenţa factorii de decizie, reprezentanţii acesteia fiind deschişi dialogului cu creatorii de legi din ambele partide şi oferind sesiuni de training pentru cei care lucrează în Capitol Hill despre cum se folosesc produsele Google şi cum pot acestea aduce mai multe voturi. Tineri profesionişti plătiţi de companie populează think tank-uri şi organizaţii de lucru, promovând interesele acesteia.


    Google: verb
    Aşa arată pagina Oxford dedicată cuvântului care a trecut de pe ecranul calculatorului în vocabularul de zi cu zi al multora dintre noi. În ultimii ani, Google a investit tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul de capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.
    Cu alte cuvinte, Google este şi va rămâne parte integrantă a internetului, dovedind de-a lungul anilor că se poate adapta la cerinţele tot mai mari ale utilizatorilor.
     

  • Rădulescu o acuză pe Firea de izbucnirea scandalului din PSD: Vinovata principală este această Peron a României

    ”Da, e o vinovată principală, care a crezut că făcând show-uri la tv devine vedeta partidului şi a naţiunii, această Peron a României. Am fost, prieten cu unii dintre voi, am crezut că luptăm toţi împotriva abuzurilor la care am fost supuşi ani de zile, am crezut că mergem împreună până la capăt, am crezut că vreţi să facem ceea ce am promis românilor, că vreţi linişte, că ne lăsaţi să facem toate proiectele pentru români . Dar m-am înşelat. (…) Puciştii de frăţie! Iată cum stau lucrurile: nişte colegi şi colege, ajunşi în funcţii numai şi numai datorită lui Liviu Dragnea , pentru că nu îi recomandă nici faţa, nici caracterul , nici studiile ( ba greşesc pe unii îi recomandă studiile la SRI ), nici calitatea umană, şi pe care în primul rând i-a unit interesul personal, împotriva interesului de partid şi a interesului naţional, au hotărât ei, care de mulţi ani pleacă prin vacanţe împreună şi îşi împart afacerile, să facă un puci împotriva unui preşedinte ales de toţi membrii de partid şi care a dus la ultimele două alegeri, partidul la scorul electoral pe care niciodată partidul nostru nu l-a avut. Ok”, a scris Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    El a mai spus că ”puciştii” vor să ducă PSD în Opoziţie.

    ”Toate bune şi frumoase, numai că membrii Psd din toată ţara trebuie să ştie mai multe lucruri: 1. Că puciştii ăştia, fraţi de servicii şi de interese, vor să bage partidul nostru în opoziţie; 2. Că tot circul făcut de unele şi unii, e pentru că: sunt terenuri pe sub Elcen şi pe la centură cu valoare pentru ei, ca le-a scăpat afacerile din aeroport, că mai aveau de făcut una – alta dar au fost scoşi repede din guvern pe uşa din dos, ca un fost ministru al transporturilor a refuzat să-i dea unuia mai colorat să facă şi el una de-un leu, că unul din ei care vindea cârnaţi pe vremuri, e nemulţumit că nici bunica-sa nu credea că o să ajungă deputat darămite viceprim-ministru iar alţii care pe vremuri conduceau tractorul iar acum se mira doamne unde a ajuns şi care mai nou face vizite lângă Bucureşti că nu ii mai place lângă Argeş. Ei Gaşca asta, au înşelat încrederea electoratului Psd, au înşelat încrederea primarilor Psd , au înşelat încrederea parlamentarilor Psd şi a românilor în general”, a adăugat Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCRISOAREA contestatarilor din PSD, semnată de Firea, Ţuţuianu şi Stănescu. Se cere demisia lui Liviu Dragnea din toate funcţiile politice | DOCUMENT

    “Să facem o analiză a situaţiei actuale a PSD şi am propus un număr de 18 măsuri pe care trebuie să le luăm în perioada următoare. Cred că dincolo de persoane este foarte important să avem în vedere interesele României. Am medtiat mult. Textul prezentat e convenit cu toţi semnatarii acestei scrisori. Textul aşa cum îl vedeţi este unul acceptat de toţi. Veţi vedea la CEX numărul semnatarilor Nu vreau să vin eu cu un număr”, a declarat Adrian Ţuţuianu, al cărui nume apare la finalul scrisorii ca făcând parte din comitetului de iniţiativă.

    Potrivit scrisorii, interimatul în partid trebuie asigurat de către Viorica Dăncilă, preşedinte executiv.

    “Noi suntem membri ai PSD. Nu plecăm nici din partid, nu vom face nici altceva, vom continua să ne exprimăm în forurile statutare ale partidului. Am făcut un apel public la toţi parlamentarii PSD, la consilierii judeţeni şi locali să ni se alăture în acest demers. Nu cred că aţi văzut că am scris ceva de funcţii în această scrisoare şi nu cred că e cazul să discutăm de funcţii. Soluţia propusă la punctul 2 este ca interimatul să fie asigurat de preşedintele executiv. Şi-o asumă toat lumea. Dăcă a fost convocat vineri CEX-ul ne vom pronunţa acolo şi o să aveţi toate detaliile. Nu am calculat procente (semnatarii scrisorii – n.r.), dar vă pot spune că cei mai mulţi dintre cei care au fost vehiculaţi din presă”, a mai spus Ţuţuianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigantul Coca-Cola ia în considerare intrarea pe o piaţa de băuturi la care nimeni nu se aştepta

    Reprezentanţii Coca-Cola au declarat recent, potrivit presei internaţionale, că ”urmăresc atent” evoluţia substanţei denumită canabidiol (CBD), care se regăseşte în marijuana şi nu are efecte psihoactive.

    ”Este o piaţă care se dezvoltă rapid. Deocamdată nu am luat decizii concrete”, au spus reprezentanţii Coca-Cola, potrivit CNN.
    Substanţa CBD este folosită în scopuri medicale, cum ar fi tratarea inflamaţiilor, durerii şi a greţurilor.
    Potrivit Bloomberg, reprezentanţi ai Coca-Cola au discutat şi cu Aurora Cannabis, o compania producătoare de canabis canadiană care şi-a manifestat interesul pentru producţia băuturilor din canabis. Niciuna dintre companii nu a făcut declaraţii care să confirme aceste zvonuri.

    ”Se întâmplă atât de multe în această industrie încât noi considerăm că există un potenţial imens”, a spus purtătorul de cuvânt al Aurora. ”Ştiri precum aceasta reprezintă o validare a potenţialului imens pe care îl are la nivel global industria canabisului”.


    Constellation Brands, producătorul berii Corona, a anunţat luna trecută o investiţie de 4 miliarde de dolari în compania canadiană producătoare de canabis Canopy Growth.

    Totuşi, atât canabisul, cât şi CBD sunt considerate ilegale în Statele Unite, chiar dacă există câteva state care au legalizat marijuana. Analiştii citaţi de CNN spun că orientarea Coca-Cola spre acest tip de ingrediente face parte din strategia pe termen lung a companiei – în situaţia în care acestea vor deveni la un moment dat legale. Bonnie Herzog, analist al Wells Fargo, estimează că băuturile infuzate cu canabis ar putea genera o piaţă anuală de 50 de miliarde de dolari în Statele Unite – valoare care reprezintă aproximativ jumătate din vânzările de bere, care au ajuns la 117 miliarde de dolari.

    Atât Coca-Cola cât şi PepsiCo încearcă să îşi extinde businessul în afara băuturilor tradiţionale, în contextul în care oamenii beau mai puţin suc, fiind preocupaţi de sănătate. Coca-Cola, de pildă, a anunţat recent achiziţia Costa Coffe, pentru 5 miliarde de dolari.

  • Se schimbă regulile în ONLINE. Ce noi OBLIGAŢII FINANCIARE vor avea giganţii internetului faţă de CREATORII DE CONŢINUT

    Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a celor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

    Reuniţi în plen la Strasbourg, miercuri, eurodeputaţii au adoptat o nouă versiune a unui text respins pe 5 iulie, care, printre altele, introduce noţiunea de “drept vecin” pentru editorii de presă. Votul deschide calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28 de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, înainte de a se ajunge la un text definitiv.

    Principiul este de a determina platforme, precum YouTube deţinut de Google, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi de a crea un nou “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă (articolul 11), care trebuie să permită agenţiilor de ştiri să fie remunerate în cazul reutilizării online a conţinuturilor lor. În urma negocierilor, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.

    Reacţiile cu privire la noile reguli erau împărţite, iar cele mai multe grupuri politice europene, inclusiv Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Partidul Popular European, nu au avut o poziţie unitară înainte de vot.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor pe piaţa unică digitală

    Directiva are ca scop să oblige giganţii internetului să contribuie financiar mai mult pentru conţinuturile artistice şi articolele pe care le utilizează.

    Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online – tot mai populare – să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O pierdere culturală inestimabilă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Colecţia muzeului număra peste 20 de milioane de piese inestimabile şi o bibliotecă cu mai mult de 530.000 de titluri, iar Luzia era prima fosilă umană descoperită în Brazilia – în 1970, în timpul unei misiuni coordonate de antropologul francez Anette Laming-Emperaire.

    Pornind de la craniul descoperit, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au reuşit să reconstituie digital chipul Luziei, sursă de inspiraţie pentru o sculptură expusă la muzeu.

    Autorităţile braziliene sunt criticate pentru această “moarte anunţată”, mulţi fiind de părere că incendiul este o consecinţă a reducerilor bugetare mari ce afectează de mulţi ani proiectele de conservare a patrimoniului local.

    De altfel, luni, mai multe mii de persoane au protestat în centrul oraşului Rio de Janeiro, faţă de neglijenţa manifestată de autorităţile în domeniu.

    Considerat drept cel mai mare muzeu de istorie naturală din America Latină, Muzeul Naţional din Rio de Janeiro, care a sărbătorit două sute de ani de la înfiinţare în iunie, era celebru pentru colecţia paleontologică.

    Fostul palat imperial găzduia, printre altele, scheletul unui dinozaur descoperit în Minas Gerais, dar şi alte 26.000 de fosile ale unor specii dispărute, precum tigrul cu dinţi sabie.

  • Pliante ANTI-VACCINARE cu informaţii false, distribuite în cutiile poştale: Vaccinul ROR conţine celule de FETUŞI AVORTAŢI. Reacţia ministrului Sănătăţii

    ”Vaccinurile utilizate în România sunt sigure şi eficace, fiind verificate după cele mai înalte standarde de calitate existente în lume. Ministerul Sănătăţii se delimitează ferm de campania de dezinformare şi manipulare referitoare la ineficienţa şi riscurile vaccinării, apărută în spaţiul public, pe reţelele de socializare sau prin materiale tipărite, distribuite în zone aglomerate sau în cutiile poştale”, au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, printr-un comunicat de presă.

    Sursa citată mai precizează că autorii campaniei iniţiate împotriva vaccinării utilizează – fără aprobarea Ministerului Sănătăţii sau a partenerilor săi – identitatea vizuală a campaniei, precum însemnele oficiale ale instituţiilor partenere, iar ”materialele conţin informaţii false care pot induce în eroare părinţii şi pot pune în pericol sănătatea populaţiei”.

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, va face demersurile legale astfel încât responsabilii campaniei anti-vaccinare să răspundă pentru faptele lor.

    “Condamn gestul iresponsabil al celor care recurg la astfel de modalităţi iresponsabile de dezinformare, cu consecinţe grave pentru sănătatea populaţiei. Am însă, convingerea că populaţia nu poate fi păcălită cu astfel de tertipuri şi voi continua să fac tot ce îmi stă în putere pentru ca părinţii să fie informaţi corect, astfel încât să ia cea mai bună decizie, de a-şi vaccina copiii şi de a le asigura astfel o viaţă sănătoasă. Vom face demersurile legale necesare pentru ca cei reponsabili să răspundă pentru faptele lor, ce pun în pericol sănătatea publică”, a declarat Sorina Pintea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Korodi: Dacă Legea lobby-ului va fi corectă, o putem sprijini

    Întrebat, luni, de corespondentul UDMR, dacă Uniunea va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

    „S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a spus Korodi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil.