BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • PSD promite să aibă grijă de marii consumatori industriali afectaţi de creşterea preţurilor la energie: România nu-şi permite închiderea unor mari capacităţi industriale din cauza crizei energetice şi a liberalizării pieţei

    Industria românească, marii consumatori de energie împărtăşesc viziunea PSD în privinţa soluţiilor la situaţia critică de pe piaţa energiei; preţurile trebuie reglementate pe întreg lanţul de comercializare al gazului şi electricităţii, de la producător şi până la consumatorul final. Altfel sarabanda scumpirilor va continua, costurile vor fi insuportabile şi marile companii vor fi nevoite să-şi oprească activitatea, aşa cum deja s-a întâmplat cu unele dintre ele – Azomureş, TMK-Altrom, Alum.

    După cum PSD a anunţat, pentru consumatorii casnici situaţia e clară, nu vor plăti mai mult pe kwh decât în iarna trecută.

    Pentru marile companii consumatoare de energie, în schimb, situaţie este critică. Costurile lor cu energia au ajuns să fie insuportabile iar multe dintre ele nu pot să încheie sau să-şi prelungească contracte pentru gaz pentru că furnizorii susţin că nu au cantităţi disponibile.

    Este nevoie de o soluţie care să readucă stabilitatea şi să facă suportabile preţurile. Şi, în actualul context, doar intervenţia statului, reglementarea pe întreg lanţul, de la producător la consumatorul final, pe termen limitat, aşa cum PSD a propus încă de la începutul anului, iar industria solicită imperativ acum, va rezolva gravele disfuncţii actuale.

    România nu-şi permite închiderea în lanţ a unor mari capacitaţi industriale din cauza crizei energetice, iar PSD se va bate pentru protejarea locurilor la muncă la aceste unităţi economice ce totalizează peste 500.000 de angajaţi!

    Mesajul Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România este elocvent:

    Atragem atenţia factorilor interesaţi că orice soluţie pe piaţa energiei care presupune majorarea costurilor plătite de industrie, de marii consumatori, îi împinge pe aceştia în incapacitate de plată, cu consecinţe dezastruoase asupra economiei naţionale şi, în ultimă instanţă, a securităţii şi stabilităţii statului.

    Azi România a avut (din nou) cel mai mare preţ la electricitate din Europa, 709 euro/MWh.

     

  • Un lider cucerit de frumuseţe

    Vanya Panayotova coordonează, din rolul de General Manager, afacerile grupului francez L’Oréal din 11 pieţe. Totuşi, România este ţara pe care o numeşte acasă, ajungând, de-a lungul carierei sale, să petreacă aici aproape la fel de mult timp ca în ţara sa de origine, Bulgaria. Sau, cel puţin, aşa glumesc prietenii care o vizitează – nu de puţine ori, fiindcă şi-a asumat misiunea de a duce vorba în lume despre frumuseţile ţării de care s-a îndrăgostit. La fel cum şi-a asumat rolul de lider în industria frumuseţii.

    Vanya Panayotova este General Manager pe două unităţi de business ale grupului L’Oréal: una dintre acestea include România şi Republica Moldova, iar cealaltă este regiunea Adriatică-Balcani, unde este responsabilă de nouă pieţe – Bulgaria, Croaţia, Serbia, dar şi Slovenia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo. „Fiind un Shared GM, înseamnă că fac managementul a două businessuri, cu multe asemănări, fiindcă avem produse similare şi un portofoliu asemănător, dar şi diferenţe, ca urmare a consumatorilor diferiţi şi a abordărilor în aceste pieţe”, îşi descrie ea responsabilităţile actuale. Ea lucrează însă din România – unde, odată cu obţinerea rolului de General Manager, în 2017, a revenit pentru a treia oară alături de familia sa.

    „Foamea pentru o viaţă mai bună m-a motivat să caut noi oportunităţi”


    Cum a ajuns aici? La bază medic, Vanya Panayotova are ceea am putea numi un parcurs profesional atipic, modelat de contextul politico-socioeconomic al ţării sale de origine, Bulgaria. „Am crescut în vremurile dominate de socialism, prin urmare cititul a fost singura modalitate prin care generaţia mea putea să îşi lărgească orizonturile – a fost singura modalitate prin care puteai să visezi şi să îţi imaginezi lucrurile mai departe de situaţia politică ce se crea la vremea respectivă în jurul nostru”, îşi aminteşte ea. A absolvit Medicina la mijlocul anilor 1990, când lucrurile se schimbau după căderea regimului comunist şi a lucrat mai puţin de un an ca doctor: „Nu mi-e ruşine să recunosc, aveam dificultăţi din perspectiva veniturilor, atât eu, cât şi soţul meu, salariul de medic era foarte scăzut la vremea aceea, aveam doi copii – aşadar a existat un motiv practic să mă mut în zona de business. Trebuia să îmi hrănesc copii, trebuia să fac ceva care să îmi permită să am un trai mai bun”. La vremea aceea, voia să facă lucruri noi, pe care părinţii săi nu le-au putut face, dar şi-a dorit, de asemenea, un standard de viaţă mai bun: „Cred că foamea aceasta pentru o viaţă mai bună m-a motivat să caut noi oportunităţi”. La momentul absolvirii, în 1996, salariul său echivala  cu 40 de dolari – erau ani dificili, cu inflaţie ridicată – dar chiar şi acum, crede Vanya Panayotova – „Medicii din regiunea noastră sunt plătiţi mai slab decât merită şi prin comparaţie cu alte ţări. Anii aceia însă erau ani de tranziţie, era nebunie, ca tânăr doctor, era o situaţie grea – am mulţi colegi care a trebuit să schimbe domeniul”. Chiar dacă la vremea aceea credea că se va întoarce la medicină la un moment dat, a fost atât de atrasă de business, încât şi-a construit întreaga cariera, de aproximativ 20 de ani, în acest domeniu: „Tot ceea ce faci trebuie să faci cu pasiune, datorită acestei pasiuni sunt şi acum în acest domeniu”.

    Prima companie pentru care a lucrat a fost P&G; voia să se angajeze într-o companie internaţională şi a început aici ca om de vânzări, în 1998. A lucrat pentru ei vreme de 14 ani, evoluând de la roluri comerciale, spre trade marketing, marketing, management. A urmat apoi Kraftman Delice (devenită ulterior Mondelez), următoarea a fost o companie din domeniul distribuţiei, iar apoi a ajuns la L’Oréal. „Criteriile de selecţie a locurilor de muncă au ţinut pentru mine de două lucruri importante: produsele – ştiam că voiam să lucrez într-o companie care produce branduri ce pot îmbunătăţi vieţile oamenilor. Un alt aspect important a fost ca acea companie să fie etică, să aibă valori în linie cu ale mele. Sunt fericită că toate companiile pentru care am lucrat se încadrează în aceste criterii – P&G face viaţa oamenilor mai uşoară, Kraft îi face pe oameni să zâmbească, iar L’Oréal adresează cele mai de bază nevoi ale oamenilor.” Crede că a fost vorba şi despre o alegere emoţională, în contextul în care, în perioada comunismului, a crescut neavând acces la aceste branduri internaţionale. „Sunt fericită că generaţiile voastre au acces la orice, odată cu dezvoltarea internetului, oamenii pot avea acces şi pot face alegeri în baza propriilor decizii, nu doar când vine vorba de ce este disponibil. În orice caz, dacă vă întrebaţi părinţii, brandurile care nu erau disponibile în ţările noastre reprezentau o mare atracţie pentru noi”, se adresează ea milenialilor şi generaţiilor mai tinere. Vanya Panayotova nu contestă faptul că decalaje între oferta disponibilă pe pieţele din regiune şi cele din Vest încă mai există, dar este încrezătoare că acestea vor fi depăşite: „Vedem că această recuperare se întâmplă într-un ritm foarte rapid şi este normal fiindcă românii sunt consumatori foarte pretenţioşi, vor calitate, îşi doresc o varietate a brandurilor, iar acesta este un motor care împinge piaţa în această direcţie. În cazul L’Oréal, brandurile care sunt aduse consumatorilor români sunt primite bine – contează calitatea, inovaţia, varietatea, aici văd că nu există diferenţe între consumatorii români şi cei francezi, de exemplu. Această apreciere a inovaţiei, căutare a calităţii, predilecţia spre produsele personalizate – când îşi aleg machiajul, de exemplu, ne indică faptul că separarea între Vest şi Est nu mai este validă, nu este ceea ce separă lumea şi nu ar trebui să fie”.

    Niciun an fără creşteri

    Businessul gigantului francez L’Oréal a înregistrat în România creşteri de două cifre aproape anual, ajungând în 2021, la afaceri de 628,9 milioane de lei şi un profit de 62,7 milioane de lei. Compania are în România activităţi de import, distribuţie şi retail propriu on şi offline şi este organizată în patru divizii operaţionale, în funcţie de canalele de distribuţie: divizia de mass market distribuită în magazine partenere precum lanţurile de supermarketuri sau drogherii (cu brandurile L’Oreal Paris, Garnier şi Maybelline), divizia dermatocosmetice vândute în farmacii (Vichy şi La Roche-Posay), divizia de produse profesionale pentru saloane (L’Oréal Professionnel, Matrix şi Kerastase) şi divizia de lux, vândută în magazine de profil (Lancôme, Yves Saint Laurent, Biotherm, Giorgio Armani, Diesel şi Cacharel), potrivit informaţiilor despre companie citate de ZF.

    La nivel global, compania a ajuns anul trecut la vânzări de 32,287 miliarde de euro şi la un profit de 4,5 miliarde de dolari, înregistrând o creştere record de 16,1%, dublă faţă de creşterea înregistrată la nivelul pieţei, potrivit informaţiilor financiare publicate de companie la nivel internaţional.

    Vanya Panayotova a ajuns mai întâi în România în 2004, cu compania pentru care lucra  la acea vreme: „Când mi s-a oferit să vin aici, principala motivaţie era evoluţia în carieră pentru că sediul central al companiei mele era în Bucureşti atunci – astfel că dacă trebuia să mă dezvolt şi să cresc trebuia să vin aici”. Îşi aminteşte că atunci au avut o discuţie în familie, fiind prima dată când trebuia să îşi părăsească ţara, iar soţul şi cei doi copii urmau să o însoţească: „Sunt extrem de norocoasă că soţul meu a fost dispus să mă susţină; copilul meu cel mai mare avea 13 ani la vremea respectivă, el era cel mai mult împotriva acestei mutări fiindcă voia să rămână cu prietenii săi şi la şcoala sa, dar apoi, după ce am venit aici, a învăţat limba română foarte rapid şi şi-a făcut mulţi prieteni”. Au locuit aici pentru trei ani, s-au mutat apoi în Serbia, iar după Serbia au revenit, aici, în 2011, adaptarea fiind mai uşoară: „Pentru familie era ca şi cum am fi venit deja acasă – faptul că ştiam România atât de bine a fost motivul pentru care mi s-a oferit să mă întorc aici pentru a treia oară, în 2017. Cineva mă întreba dacă nu am deja mai mulţi ani petrecuţi în România decât în Bulgaria – nu este cazul, dar mă simt bine aici. Este convenabil, de asemenea, fiindcă sunt din Varna, pot să merg cu maşina să îmi văd părinţii des şi, de asemenea, pentru mine România aduce o descoperire permanentă – descopăr încontinuu lucruri despre cultură, istorie, locuri, mâncare, vinuri, călătorii.” De altfel, Vanya Panayotova spune că una dintre misiunile sale aici este să promoveze România pentru lumea întreagă, invitând aici şi prieteni din alte ţări:  „Nu vă puteţi imagina cât de plăcut surprinşi au fost cu toţii să vadă ce aveţi aici – la fiecare a doua propoziţie îşi exprimau uimirea referitoare la cât de frumos este. Nu ştiu de ce, românii subestimează ceea ce au aici – sunteţi prea timizi, modeşti când vine vorba de promovarea României – poate este misiunea străinilor să facă acest lucru”.

     

    „Sunt pregătită să las loc noilor talente”


    Uitându-se retrospectiv la cariera sa, Vanya Panayotova crede că cele mai mari realizări nu ţin neapărat de rezultatele de business: „Cred că oamenii uită cifrele când vine vorba de business, dar îşi amintesc ceea ce ai făcut pentru ei, aşadar cred că cea mai mare realizare a fost să schimb viaţa multor oameni pe care i-am cunoscut şi să le ofer şansa să crească şi să găsească calea lor. De atunci când eu eram pe punctul de a deveni manager, mediul de business s-a schimbat mult şi cred că mi-am adus un mic aport care a schimbat acest mediu de afaceri, în special când vine vorba despre felul în care femeile din business sunt percepute.”

    Asta contrar sfaturilor pe care le-a primit atunci când a avansat în prima funcţie de leadership: „Când am devenit prima dată manager şi aveam o echipă de trei oameni, şeful meu a venit la mine şi mi-a spus – «Eşti prea bună cu oamenii, trebuie să îţi ascuţi dinţii»”. I-a spus acest lucru în contextul în care percepţia de atunci, din urmă cu peste 20 de ani era că şeful trebuie să fie un dictator, iar ca femeie în business trebuia să fii foarte rea:  „De-a lungul anilor cred că am reuşit să îmi demonstrez mai întâi mie şi apoi altora că poţi să fii un lider de succes concentrându-te pe respectarea oamenilor, pe a vedea ce e mai bun în ei, luând ce e mai bun din ei. Cred că uneori oamenii nu ştiu cât de buni sunt, dacă reuşeşti să vezi măreţia în fiecare om, să creezi acest mediu în care să îşi demonstreze această măreţie – poţi reuşi să faci orice business de succes – businessul este suma a tot ce pot oferi oamenii businessului respectiv. Cred că aceasta este cea mai mare realizare a mea – transferul acestor cunoştinţe altor lideri – schimbarea percepţiei este ceea ce mă face mândră, nu cifrele, dacă reuşeşti să scoţi ce este mai bun din oameni, oamenii vor avea rezultate, prin urmare şi businessul la fel.”  Oamenii au nevoie de o viziune, strategie, dar mai ales să fie încurajaţi: „Poate sunt bună la strategii, dar nu aş spune că aceasta este cea mai mare calitate a mea – cea mai mare calitate a mea este ceea ce reuşesc să fac pentru oameni”.

    Iar când vine vorba de calităţile pe care ea le admiră la cei care o înconjoară, acestea ţin de pasiunea lor pentru ceea ce fac: „Trebuie să văd scânteia în oameni, pasiunea pentru ceea ce fac, sinceritatea şi transparenţa sunt alte calităţi importante, apoi, desigur, vreau în echipă oameni care au această abilitate de a gândi cu un pas mai departe – unii numesc asta strategic thinking, smart brain, innovation – eu aş spune că este vorba despre oamenii ce sunt capabili să gândească cu un pas mai departe, să anticipeze ce urmează”. Crede, de asemenea, în puterea diversităţii: „Chiar dacă pare să sune a clişeu, echipele cele mai de succes, pentru care am lucrat în multe alte ţări, sunt cele care au oameni diferiţi în echipă – dacă ai o echipă formată din cinci oameni similari, vor gândi la fel, ceea ce nu este benefic pentru companie. E nevoie de oameni care să aducă o perspectivă diferită”.

    Vanya Panayotova nu ezită să vorbească nici despre slăbicinile sale, care ţin, după cum spunea ea, de faptul că îşi doreşte ca lucrurile să se întâmple rapid: „Câteodată fac presiuni asupra oamenilor din jur. Sunt rapidă când vine vorba de decizii, ceea ce este, în general, un lucru bun, aşadar nu sunt genul de manager care procrastinează o decizie, cred că încerc să fac mereu asta – dar din cauza aceasta – câteodată iau decizii prea repede. Am reuşit să îmi recunosc greşelile, să analizez uneori felul în care am gândit, să recunosc că am făcut o greşeală”.

    Referitor la echilibrul între viaţa de carieră şi cea de familie, Vanya Panayotova observă că percepţia asupra femeilor în business s-a schimbat, iar în geografiile din regiunea Europei Centrale şi de Est, unde şi-a construit şi ea cariera, am fost mai norocoşi din acest punct de vedere: „Aici a fost mereu normal să avem un loc de muncă – o carieră – chiar şi în socialism. Spun mereu că cea mai mare problemă a femeilor care încearcă să echilibreze viaţa personală cu profesia este mai mult la interior, din cauza unor percepţii ale societăţii şi este despre factorul intern al vinovăţiei despre care îmi place să vorbesc, pe care l-am trăit şi eu când încercam să echilibrez cariera şi familia: când eşti la birou, te simţi vinovat că nu eşti acasă, iar când eşti cu copiii, te simţi vinovat că nu petreci o oră în plus pentru a-ţi termina proiectele din birou. Această vinovaţie e ceea ce ne dăunează în societatea noastră, aceasta este o provocare – să laşi femeile să îşi urmeze cariera şi să ştie că este OK să facă acest lucru, că pot avea propriile alegeri. Lăsaţi-le să aibă propriile alegerile şi să se descurce cu acele alegeri. Cred că asta este cel mai important – nu să presezi femeile cu anumite prejudecăţi. Apoi, cum am spus, echilibrul dintre carieră şi viaţa personală înseamnă să faci alegeri şi să fii OK cu acele alegeri.”

    Ce admir foarte mult la români este modestia – cred că sunteţi una dintre cele mai modeste naţiuni – sunteţi foarte muncitori, oamenii au un simţ mare de responsabilitate, nu am văzut vreun român care să mă dezamăgească; odată ce fac un proiect, oamenii vor face tot posibilul să îl livreze la timp şi să se ridice la nivelul aşteptărilor.
     

    Echipele cele mai de succes, pentru care am lucrat în multe ţări, sunt cele care au oameni diferiţi în echipă – dacă ai o echipă formată din cinci oameni similari, vor gândi la fel, ceea ce nu este benefic pentru companie. Este nevoie de oameni care să aducă o perspectivă diferită.

    Vanya Panayotova

    După 20 de ani de carieră, a ajuns în punctul în care înţelege că sunt anumite lucruri care trebuie să fie sacrificate şi că totul ţine de deciziile luate şi asumate: „Am decis că nu voi putea să fac curăţenie tot timpul şi că voi găti doar în weekenduri – prin urmare familia mea va supravieţui mâncând pizza în timpul săptămânii şi mâncare de acasă în weekend. Am fost de asemenea dispusă să accept tot ajutorul pe care l-aş fi putut avea – de la părinţii noştri, de la oricine poate să ajute. Când vine vorba de familie, pentru mine contează calitatea timpului petrecut împreună – atunci când sunt acasă, prefer să nu fac curăţenie, să angajez pe cineva care să facă acest lucru o dată pe săptămână, dar să petrec timpul cu copiii”, exemplifică ea.

    În punctul în care se află acum, crede că cel mai important rol pe care îl are este să pregătească următoarea generaţie de lideri şi să creeze spaţiu pentru ei: „Lumea se schimbă foarte rapid, iar ceea ce am învăţat în urmă cu 20 de ani devine poate insuficient, am văzut oameni care au învăţat mult mai multe lucruri decât mine în multe domenii – asta este evoluţia naturală în viaţă. Cred cu adevărat în oferirea de spaţiu talentelor noi, România are foarte multe talente, una dintre ambiţiile mele în cadrul companiei este să promovez talentele româneşti, sunt fericită că am putut trimite mai mulţi oameni de aici în sediul central, precum şi în alte ţări. Ce admir foarte mult la români este modestia – cred că sunteţi una dintre cele mai modeste naţiuni – sunteţi foarte muncitori, oamenii au un simţ mare de responsabilitate, nu am văzut vreun român care să mă dezamăgească, odată ce fac un proiect, oamenii vor face tot posibilul să îl livreze la timp şi să se ridice la nivelul aşteptărilor.” Un sfat pentru generaţiile care vor să îi calce pe urme? „Nu fii speriat să faci greşeli – fii mândru de greşelile tale fiindcă acestea sunt parte din viaţă – oferă cele mai bogate lecţii.”

    Carte de vizită:

    ► Vanya Panayotova a petrecut peste 20 de ani din carieră în sectorul FMCG şi are o experienţă bogată la conducerea unor companii internaţionale de top;

    ► De profesie medic, şi-a început cariera la Procter&Gamble şi şi-a continuat dezvoltarea în cadrul Mondelēz International, unde a deţinut poziţii cu responsabilităţi în zona Europa de Est şi Africa & Orientul Mijlociu;

    ► Ea are o experienţă vastă de leadership, inclusiv pe piaţa locală, unde a deţinut diferite poziţii de conducere, printre care cea de general manager al Orbico România, înainte de a prelua, în urmă cu trei ani, funcţia actuală;

    ► Este pasionată de natură şi de activităţi sportive, a finalizat două maratoane şi face drumeţii pe munte de fiecare dată când are ocazia.

    O piaţă mereu în creştere. Revenind la business, Vanya Panayotova punctează, fără să ofere prea multe detalii referitoare la cifre, că situaţia pandemică a influenţat afacerea din mai multe puncte de vedere – una dintre acestea a fost dezvoltarea e-commerce-ului, stând mai mult acasă, oamenii s-au orientat spre acest canal şi în cazul industriei dedicate frumuseţii. „Oamenii au început să caute mai multe soluţii de sănătate dedicate categoriilor de beauty şi sunt mai critici în ce priveşte calitatea produselor, acestea sunt principalele aspecte pe care le-am observat în perioada pandemiei. Am văzut că oamenii sunt mai loiali brandurilor în care au încredere, au nevoie de un teren sigur pe care îl aduce un brand pe care îl cunosc.” Per ansamblu, spune că au avut parte de  ani de succes, şi au crescut peste nivelul pieţei în 2020 şi în 2021: „Cred că, per ansamblu, a fost o perioadă cu multe lecţii, dar cu rezultate foarte bune”. Acum, la fel ca toate companiile, se confruntă cu efectele creşterii costurilor combustibilului, ale transportului, dar şi-au propus ca în continuare să fie un brand pe care consumatorii să şi-l permită, având în acelaşi timp în vedere un echilibru al costurilor: „Este un echilibru fin cel pe care companiile trebuie să îl realizeze, iar pentru noi este important să avem un portofoliu în care nivelurile de preţ să întâmpine nevoile fiecărui consumator”. Potrivit informaţiilor financiare publicate la nivel de grup, compania a înregistrat creşteri duble faţă de nivelul pieţei în anul 2021 la nivel global, de 16%, marcând vânzări de peste 32,2 miliarde de euro. Pe plan local, compania a crescut similar faţă de anul anterior, ajungând la afaceri de 628,9 milioane de lei şi peste 300 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte importanţa pieţei locale în afacerile grupului, Vanya Panayotova spune: „Felul în care măsurăm succesul afacerii ţine de numărul de consumatori la care ajungem şi la cota de piaţă obţinută, suntem lider de piaţă în toate pieţele menţionate. Piaţa din România este foarte importantă pentru grup, la fel ca orice altă piaţă de altfel, poţi să fii un lider global doar dacă eşti numărul 1 în fiecare piaţă, aceasta fiind prioritatea noastră. Afacerea din România este într-o formă foarte bună – am impus anumite ţinte cu managementul şi sper că vom reuşi să le atingem în curând”. Per ansamblu, Vanya Panayotova se declară optimistă în legătură cu viitorul industriei din care face parte: „Cucerirea frumuseţii ţine de felul în care gândim – dacă ne uităm la piramida nevoilor, după nevoile de bază, parte din nevoia aceasta de socializare este nevoia care ţine de felul în care ne percepem noi înşine şi de cum avem grijă de noi înşine. Sunt multe trenduri interesante care vor defini viitorul domeniului, printre care cel al sustenabilităţii, al personalizării produselor, al incluziunii/diversităţii, al eticii în ceea ce priveşte felul în care obţinem materia primă – toate aceste trenduri influenţează piaţa frumuseţii. Viitorul frumuseţii este frumos”.

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.

  • Unilever majorează preţurile cu 11%, în timp ce se confruntă cu costuri “fără precedent”

    Unilever a majorat preţurile produselor sale cu 11% şi şi-a îmbunătăţit previziunile privind vânzările pentru întregul an, în condiţiile în care luptă să transfere creşterile de costuri către consumatorii tentaţi de alternative mai ieftine, conform Financial Times.

    Directorul financiar Graeme Pitkethly a declarat că Unilever a crescut publicitatea pentru a menţine gospodăriile loiale mărcilor sale în ciuda creşterilor de preţ şi se aşteaptă ca marjele de profit să rămână mai mici pentru restul anului, inflaţia costurilor fiind prognozată să atingă un vârf în a doua jumătate a anului.

    Alan Jope, directorul executiv, a declarat că climatul economic reprezintă un test important pentru mărcile Unilever, printre care se numără Dove, Hellmann’s şi Cif.

    “Intrăm într-o perioadă de creştere economică mai lentă. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o recesiune în toată regula. Capacitatea noastră de a naviga în aceste condiţii depinde aproape în întregime de puterea mărcilor noastre”, a declarat Jope.

    Pitkethly a remarcat că, pe măsură ce preţurile au crescut, produsele de marcă proprie din supermarketuri au acaparat din cota de piaţă a Unilever în Europa şi SUA.

    “Am intensificat investiţiile în mărcile noastre. Cu siguranţă facem mai multă publicitate, am intensificat investiţiile în marketingul de marcă cu 200 de milioane de euro în prima jumătate a anului”, a spus el.

    Presiunile exercitate de creşterea rapidă a inflaţiei asupra companiilor axate pe consum devin din ce în ce mai clare. Retailerul american Walmart, de exemplu, a emis luni al doilea avertisment de profit în 10 săptămâni, deoarece costurile mai mari au afectat clienţii săi vulnerabili la preţuri.

    Unilever, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa londoneză, a fost afectată de creşterile abrupte ale preţurilor materiilor prime, cum ar fi uleiul de palmier, în timp ce se confrunta deja cu performanţe slabe.

    În timp ce preţurile la uleiul de palmier şi la ţiţei s-au redus recent, Pitkethly a spus că costurile pentru alte mărfuri pe care Unilever le foloseşte, cum ar fi gazele naturale şi distilatele de kerosen, au continuat să crească.

    Preţurile pentru mărfurile Unilever au crescut cu 11,2% în cele trei luni de la sfârşitul lunii iunie faţă de anul precedent, dar cu preţul unei scăderi de 2,1% a volumului vânzărilor care a afectat toate cele trei divizii de produse ale Unilever.

    Creşterea vânzărilor pentru întregul an va fi peste intervalul semnalat anterior de 4,5 – 6,5%, a declarat Unilever. Cifra de afaceri a crescut cu 8,1% în primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 29,6 miliarde de euro.

    Acţiunile grupului au crescut marţi la mijlocul dimineţii cu 2,07%, ajungând la 39,98 lire sterline.

    La fel ca şi rivalii săi, Unilever se confruntă cu presiuni pentru a mări salariile personalului, pe măsură ce costul vieţii creşte. Jope a spus, “Nu este o problemă.” “Suntem frecvent întrebaţi “vor ţine salariile pasul cu inflaţia?”, iar răspunsul este nu. Inflaţia este un calvar şi afectează nivelul de trai al tuturor”.

    În luna mai, Unilever a anunţat numirea investitorului activist Nelson Peltz în consiliul său de administraţie. Numirea a stârnit speranţe în rândul altor acţionari pentru o reorganizare la companie, al cărei preţ al acţiunilor a înregistrat o evoluţie slabă de când directorul general Alan Jope a preluat conducerea în 2019.

    De asemenea, investitorii au reacţionat prost la mişcarea lui Jope, la sfârşitul anului trecut, de a încerca să achiziţioneze divizia de sănătate pentru consumatori a GSK, acum desprinsă sub numele de Haleon, pentru 50 de miliarde de lire sterline.

    Jope a declarat marţi că Peltz a avut până acum o “contribuţie foarte constructivă”.

     

  • Studiu: Doar 10% dintre consumatori fac cumpărături din impuls, în timp ce de două ori mai mulţi sunt cu greu determinaţi să îşi schimbe obiceiurile de shopping

    ♦ Compania de cercetare de piaţă Euromonitor a identificat în total opt tipuri de consumatori.

    Cei mai mulţi dintre consumatorii de la nivel global, adică 18%, sunt în ca­tegoria „secure traditionalists“, adică pot fi cu greu influenţaţi să-şi schimbe obiceiurile de shopping, iar asta în­seamnă că încearcă rar produse noi.

    La polul opus se află „impulsive spenders“, adică acei oameni care fac cumpărături din impuls şi sunt mereu atenţi la ce apare nou pe piaţă. Ei reprezintă 10% din totalul clienţilor, arată studiul Euromonitor International Voice of the Consumer: Lifestyles Survey 2022.

    Compania de cercetare de piaţă Euromonitor subliniază că datele demografice nu ar trebuie să fie singura „pistă“ pe care să meargă companiile atunci când analizează comportamentele de achiziţie şi deciziile de cumpărare. Astfel, analiştii menţionează că este esenţială înţelegerea obiceiurilor de consum în toate ocaziile de cumpărături astfel încât să se creeze campanii de marketing şi strategii de vânzări targetate.

    Euromonitor a identificat opt tipuri de consumatori, în funcţie de obiceiurile de consum, de cât de mult interacţionează clienţii cu brandurile în social media, de cât de mult gătesc acasă sau de cât de mult vor să fie asemănători cu alţi oameni.

    De exemplu, 74% dintre consumatorii din categoria „secure traditionalists“ nu citesc în mod obişnuit review-urile online ale produselor. Pe de altă parte, 87% dintre consumatorii „undaunted strivers“ cred că este important să îşi dezvolte brandul personal online. Tot ei sunt mai lipsiţi de griji în ceea ce priveşte cheltuielile. Totodată, doar 9% din cei plasaţi în categoria „balanced optimists“ plănuiesc să crească cheltuielile totale în următorul an, perioadă marcată de inflaţie şi de o posibilă recesiune. Cei din categoria „empowered activists“ caută produse ecologice şi cu caracteristici sustenabile pentru că vor să transforme lumea într-un loc mai bun. Astfel, 69% dintre ei cumpără de la companii şi branduri în care au încredere. Pe de altă parte, 90% dintre cei din categoria “cautious planners“ vor să menţină sau să crească suma de bani economisită în următorul an. Paradoxal, 69% dintre consumatorii impulsivi ar vrea să cheluie bani, dar şi să economisească în acelaşi timp.

    Pe de altă parte, doar 9% din populaţia globului este în categoria consumatorilor minimalişti, cei care vor să trăiască cu puţine lucruri şi cumpără doar esenţialul. Circa 77% dintre aceştia încearcă să găsească soluţii pentru a-şi simplifica viaţa şi un procent similar vrea să reducă risipa alimentară. Doar 6% din populaţie este conservatoare şi petrece mult timp acasă, găteşte acasă, iar cei mai mulţi din această categorie nu fac cumpărături de impuls. Circa 52% din ei lucrează de acasă.

    Astfel, consumatorii sunt diferiţi, au un comportament ce poate fi influenţat de mulţi factori, iar companiile trebuie să îi înţeleagă şi să gândească atât campanii, cât şi produse pentru ei, pentru fiecare dintre ei.

  • Lovitură pentru Blue Air: compania are zece zile la dispoziţie să plătească zeci de milioane de lei către consumatori din 20 de ţări

    ♦ În perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri, cărora le corespund 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană operează zboruri.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a decis să amendeze Blue Air cu 2 mil. euro în urma unui control care are la bază sesizări venite de la consumatorii care au plătit bilete de avion şi au „beneficiat” de anularea zborurilor.

    În perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri, cărora le corespund 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană operează zboruri.

    „În conformitate cu prevederile transpunerii în legislaţia naţională a Directivei europene Omnibus, în urma publicării în Monitorul Oficial a ordinului preşedintelui ANPC, care preciza procedura de urmat în acest caz, a fost constituită o comisie specială, la nivelul Autorităţii, pentru stabilirea sancţiunilor care se impun. Ţinând cont de aspectele constatate în urma verificărilor şi de inexistenţa cifrei de afaceri declarate a operatorului economic, care a făcut imposibilă stabilirea unei amenzi în procent, comisia a decis aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare de 2 mil. euro. Odată cu aplicarea acestei amenzi contravenţionale, echipa de control a propus, iar preşedintele ANPC, prin ordin, a dispus ca sancţiune complementară încetarea contractului şi restituirea contravalorii serviciilor anulate şi a compensaţiilor aferente în termen de maximum 10 de zile, cu respectarea opţiunii consumatorilor şi cu raportare la toate rezervările anulate şi pentru care operatorul economic nu a procedat la restituirea corespunzătoare a sumelor datorate, inclusiv compensaţii, în urma anulării zborurilor survenite ulterior datei de 30.04.2022”, au anunţat oficialii ANPC.

    Totodată, a fost dispusă măsura de a nu mai pune la dispoziţia consumatorilor pe piaţă oferte de zbor pentru care operatorul economic nu dispune de dotările, mijloacele sau resursele necesare efectuării acestora, cu respectarea întocmai a condiţiilor şi caracteristicilor declarate.

    Având în vedere că abaterile constatate privesc atât consumatori din România, cât şi din UE, ANPC, prin Direcţia Generală Control Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană, a transmis o alertă către Comisia Europeană şi autorităţile omoloage ANPC din celelate state membre.

    Prin această alertă se solicită verificarea la nivel european a încălcărilor similare de legislaţie, altele decât cele reclamate la ANPC, ori dacă s-au luat deja măsuri de asigurare a respectării legislaţiei, pe teritoriul UE, împotriva unor astfel de abateri ale companiei Blue Air Aviaton SA.

    „Menţionăm că au fost primite 924 de reclamaţii transfrontaliere, fapt care a determinat necesitatea obţinerii unor informaţii suplimentare şi prin reţeaua CPC, care funcţionează ȋn baza Regulamentului (UE) 2394/2017 şi care asigură cooperarea dintre autorităţile naţionale de supraveghere şi control ale pieţei din toate statele membre, la care se adaugă Comisia Europeană”, au mai transmis oficialii ANPC.

    Aceştia precizează că odată cu notificarea Blue Air, au fost notificate către statele membre şi Wizz Air şi Ryan Air, care de asemenea au avut, în această perioadă, foarte multe anulări sau întârzieri de curse, fără a ţine seama de drepturile consumatorilor.

     

  • Cum vrea guvernul să rezolve lipsa gazului la iarnă în România. Cine sunt cei care vor fi obligaţi să raţionalizeze consumul gazului

    Guvernul ia în calcul, la iarnă, raţionalizarea gazului pentru companii, nu pentru consumatorii casnici, dacă România nu va importa suficiente gaze naturale, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    „Se va continua furnizarea fără limitare la consum casnic. Pentru operatorii economici e mai corect sa limitam în procent echitabil pentru fiecare agent economic. Deci va fi o raţionalizare pentru companii, nu pentru casnici”, potrivit unor surse guvernamentale.

    Conform surselor citate, România consumă iarna 50-55 de milioane de metri-cubi de gaze naturale, iar la o temperatură de sub -15 grade Celsius consumul zilnic este de 75 de milioane de metri cubi.

    „Există memorandumul cu Azerbaidjanul. Urmează ministrul Energiei şi ministrul turc al Energiei să convină asupra modalităţilor de tranzit prin Turcia. Tot prin Turcia putea asigura descărcarea din Emirate, funcţie de ce disponibilitate au. De asemenea, din Statele Unite. Preţul va fi preţul zilei. Pentru consumatorii casnici preţul rămâne nemodificat pe OUG”, au mai precizat sursele citate.

  • ANPC a închis temporar 11 magazine dintr-un mall bucureştean

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a întreprins, luni, 20 iunie, o acţiune de verificare a modului în care sunt respectate drepturile consumatorilor de către operatorii economici din centrul commercial Promenada, situat în sectorul I al Capitalei.

    Au fost controlaţi 46 de operatori economici şi, în urma neregulilor constatate de comisarii CRPC Bucureşti-Ilfov, aceştia au aplicat, până în acest moment, amenzi contravenţionale în valoare de peste 200.000 lei, 4 avertismente şi au dispus măsura complementară a opririi temporare a prestării de servicii pentru 11 comercianţi.

    Printre abaterile de la legislaţia specifică protecţiei consumatorilor se numără comercializarea unor produse alimentare cu data limita de consum depaşită, utilizarea unor agregate frigorifice neigienizate corespunzător, utilizarea unor materii prime fără etichete cu elemente de identificare şi caracterizare, depozitarea produselor alimentare direct pe pavement, utilizarea în bucătărie a unor ustensile deteriorare, veselă cu grad ridicat de uzură, lipsa informării, în lista meniu, asupra riscurilor previzibile reprezentate de ingredientele cu potenţial alergen, lipsa informării consumatorilor cu privire la produsele ce provin din produse congelate, nerespectarea regimului de temperatură reglementat în lege pentru păstrarea produselor alimentare, comercializarea unor produse nealimentare cu deficienţe de etichetare şi fără certificate de garanţie, echipamente de joacă rupte/deteriorate, inadvertenţe între preţul de la raft al produselor/serviciilor şi cel de la casa de marcat, comercializarea unor produse posibil contrafacute care poartă numele unor branduri cunoscute, utilizarea echipamentului incomplete, pentru angajaţi, în spaţiul de lucru.

    Verificările operatorilor comerciali din mall-ul Promenada sunt în curs, precizează ANPC.

  • Care sunt cele cinci lucruri pe care majoritatea oamenilor îşi cheltuie banii şi la care, dacă ar renunţa, ar putea economisi bani fără să le simtă lipsa

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Motivul ciudat pentru care coşurile de cumpărături pe roţi au fost de-a dreptul urâte de consumatori la început. Preferau să îşi care cumpărăturile în braţe

    „Am crezut că vor avea un succes imediat”, a declarat Sylvan Goldman, un proprietar de magazin din Oklahoma, despre care se spune că este „tatăl căruciorului modern de cumpărături”, într-un interviu televizat din anul 1977. 

    Citat de CNN recent, se pare că entuziasmul lui a fost temperat atunci de reacţia primilor cumpărători care au putut folosi căruciorul pe roţi. El se aştepta ca cei care făceau cumpărături să stea la coadă pentru a le folosi, dar în schimb, s-a întâmplat exact contrariul: „Erau oameni la cumpărături, dar nimeni nu folosea un cărucior”. 

     

    Femeile spuneau „Nu, am împins destule cărucioare de copii – nu vom împinge acum cărucioare de cumpărături în magazine”, îşi amintea Goldman într-o scrisoare din 1972. În schimb, bărbaţii spuneau că dacă vor folosi cărucioarele, vor părea slabi. „Clienţii bărbaţi spuneau – Cu braţele mele mari pot să îmi car coşurile, nu împing niciuna din chestiile astea.”

     

    Adoptarea în masă a cărucioarelor de cumpărături a venit odată cu dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri în Statele Unite. Primele supermarketuri self service au fost dezvoltate acolo de Piggly Wiggly, în Memphis, în 1916 şi permiteau cumpărătorilor să îşi ia propriile produse de pe rafturi. În deceniile care au urmat, pe măsură ce tot mai mulţi americani au început să conducă, supermarketuri mai mari cu spaţii ample de parcare au început să se deschidă în suburbii. Totuşi, cumpărătorii cărau încă în mâini coşurile de cumpărături. Un lanţ de magazine din Texas a oferit carturi chiar la începuturile supermarketurilor, dar acestea nu au fost adoptate, fiind considerate „artistocratice”. 

     

    Goldman, pionierul din Oklahoma, a văzut că oamenii se opreau din cumpărături odată ce îsi umpleau coşul de mână. Prima lui soluţie a fost să ofere acestora un al doilea coş şi să îl ţină pe cel plin la casă. Apoi, în 1936, el a venit cu ideea inventării căruciorului de cumpărături. Astfel, cumpărătorii ar fi putut cumpăra mai mult, crescând vânzările pentru companie. 

    Goldman a fondat compania Folding Basket Carrier Co. (Denumită în prezent Unargo, deţinută parţial de Berkshire Hathaway) şi a lansat un anunţ într-un ziar local pentru a-şi descrie invenţia. 

     

    Pentru a convinge clienţii să folosescă aceste coşuri, Goldman a angajat oameni care să se plimbe prin magazin cu cărucioarele şi să le umple. Clienţii au început treptat să urmeze acest exemplu. Ulterior, a vândut cărucioarele sale de cumpărături şi altor supermarketuri. Proprietarii de magazine erau sceptici în legătură cu folosirea acestora fiindcă le era teamă că reprezentau un pericol pentru copii. Câţiva ani mai târziu, Goldman a lansat un astfel de cărucior care să includă şi un scaun pentru copii. 

     

    Ulterior, deşi au fost lansate şi alte produse ale unor competitori, nu au apărut mari schimbări în ce priveşte aceste coşuri pe roţi – poate doar adăugarea de centuri scaunelor pentru copii. Una dintre cele mai mari inovaţii ulterioare în ce le priveşte ţine de felul în care sunt depozitate în afara magazinelor. 

     

    Sursa: CNN Business