BusinessMagazin

Tag: consiliul fiscal

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Supraevaluarea veniturilor fiscale de catre stat pune in pericol tinta de deficit pe 2010 – Consiliul Fiscal

    Institutia, care a incheiat luni analiza proiectului de
    rectificare a bugetului, recomanda Guvernului stabilirea unei
    ierarhii clare de prioritati in materie de investitii, care sa
    acorde prioritate investitiilor cu finantare din fonduri europene,
    si gasirea unor surse alternative de venituri care sa poata fi
    folosite daca riscul unei adanciri a recesiunii se materializeaza
    in a doua jumatate a anului.

    La capitolul cheltuieli, proiectiile revizuite sunt apreciate in
    mare parte ca fiind realiste, marind cheltuielile cu asistenta
    sociala (pensii si ajutoare de somaj) dupa ce necesitatile
    sistemului au fost initial subevaluate atunci cand a fost intocmit
    bugetul pe 2010, precum si cheltuielile cu bunuri si servicii (o
    majorare cu 1,16 miliarde de lei, in principal pentru plata
    restantelor statului catre sistemul public de sanatate). Proiectul
    de rectificare bugetară prevede, de asemenea, reducerea
    cheltuielilor de personal, in acord cu masurile de restructurare a
    aparatului bugetar.

    In schimb, proiectiile de venituri pentru a doua jumatate a
    anului sunt vazute ca prea optimiste, in special pentru incasarile
    din impozit pe profit, accize si CAS. Dupa estimarile Consiliului,
    tinand cont de estimarile privind scaderea PIB cu pana la 2% in
    acest an, veniturile fiscale din proiectul de rectificare bugetara
    ar putea fi supraevaluate cu pana la 0,4-0,5% din PIB.

    Tot la capitolul venituri, institutia critica decizia de
    majorare a TVA “intr-un orizont de timp foarte scurt si fara o
    estimare detaliata de impact, desi efectele ei asupra economiei
    sunt majore”, ceea ce incalca principiul fiscal al stabilitatii,
    precum si faptul ca situatia fiscala de ansamblu este distorsionata
    de includerea in buget, fara examinarea implicatiilor economice, a
    unor venituri cu caracter temporar si incert, respectiv donatiile
    de la marii operatori economici cu capital de stat, ca Electrica,
    Romgaz si Loteria Romana, care ar urma sa fie obligati sa verse la
    buget peste un miliard de lei din profitul anilor precedenti.

    Conform proiectului de rectificare, veniturile totale la bugetul
    general consolidat ar urma sa scada cu 3,58 miliarde de lei,
    singura crestere urmand s-o aiba veniturile din TVA, cu 1,4
    miliarde de lei. Cheltuielile totale ar urma sa fie reduse cu 859
    milioane de lei: cel mai mult vor scadea cele legate de personalul
    bugetar (3,47 miliarde de lei) si cele de capital (1,15 miliarde de
    lei); in schimb, vor creste cu 3,25 miliarde de lei cheltuielile cu
    asistenta sociala.

  • Consiliul Fiscal catre Guvern: Platiti datoriile restante catre firmele private!

    Discrepanta dintre obiective si ce s-a incasat de fapt nu se
    explica numai prin evolutia sub asteptari a economiei, ci indica o
    crestere a evaziunii fiscale, “foarte evidenta in special in cazul
    accizelor”. Majorarea accizelor si deprecierea leului ar fi
    justificat o crestere a incasarilor la buget, insa daca in primul
    semestru din 2009 s-au incasat din accize 6,94 miliarde de lei, in
    prima jumatate a lui 2010 cresterea a fost aproape nesemnificativa,
    la 7,04 milioane de lei.

    In privinta cheltuielilor, documentele Guvernului arata ca au
    fost subevaluate mai ales capitolele de subventii si transferuri
    sociale, in special pensii, intrucat de la bun inceput s-a
    construit un buget de asigurari sociale cu o ipoteza nerealista –
    un numar de pensionari mediu de 4,69 milioane si o pensie medie de
    701,2 lei, desi cifrele din decembrie 2009 indicau un numar de
    pensionari de 4,74 milioane si o pensie medie de 734 de lei.
    Cheltuielile totale cu asistenta sociala au crescut, in de la
    31,11 miliarde de lei la 34,93 miliarde.

    Cat priveste cheltuielile de capital, acestea au fost mentinute
    mult sub estimarile initiale, in numele incadrarii in tinta de
    deficit bugetar convenita cu FMI, “insa cu impact negativ asupra
    activitatii economice”. Cheltuielile de capital au fost reduse, de
    la 7,97 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut la 6,18
    miliarde in semestrul I 2010.

    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita (18,07
    miliarde de lei, fata de o limita de 18,2 miliarde) nu numai prin
    reducerea cheltuielilor de capital, ci si prin cresterea
    arieratelor – restantele de plata catre companii, releva analiza
    Consiliului Fiscal, semnata de presedintele institutiei, Ionut
    Dumitru. Intarzierile la plata de peste 90 de zile au crescut de la
    1,578 miliarde de lei la sfarsitul lui 2009 la 1.847 miliarde la 30
    iunie, ceea ce, in ritmul actual, va sili Guvernul sa ceara o noua
    derogare de la FMI pentru criteriul arieratelor si va avea un efect
    negativ, de bumerang, asupra veniturilor la buget si a redresarii
    economice. Prin urmare, Consiliul “recomanda cu tarie plata cat mai
    rapida a arieratelor catre mediul privat, chiar cu prioritate in
    fata altor cheltuieli”.

    Consiliul Fiscal, organism creat special pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a primit de la
    Ministerul Finantelor spre analiza documentele pentru rectificarea
    bugetara care urmeaza sa aiba loc, insa nu si strategia fiscala
    pentru urmatorii trei ani – document care nu exista, desi legea
    prevede ca Guvernul trebuia sa aprobe respectiva strategie pana la
    data de 30 mai. Nici raportul semestrial despre situatia economica
    si bugetara n-a fost publicat in timp util pe site-ul
    ministerului.

    Consiliul critica, de semenea, faptul ca documentele de executie
    bugetara nu prezinta o prognoza de absorbtie a fondurilor europene,
    nu prezinta propuneri pentru trecerea de la o indatorare externa
    preponderent pe termen scurt spre una pe termen mai lung si nu
    explica suficient ce masuri are in vedere Guvernul pentru
    imbunatatirea colectarii daca bugetul va fi rectificat in acord cu
    noile prognoze macro pentru 2010.

    Bugetul pe anul in curs a fost construit luand ca obiective o
    crestere economica de 1,3%, un deficit fiscal de 5,9% din PIB si o
    inflatie de 3,7%, respectiv venituri de 168,84 miliarde de lei, in
    crestere cu 7,4% fata de anul trecut (pana acum insa au scazut cu
    0,1%) si cheltuieli de 200,75 miliarde, in crestere cu 3,7% (pana
    acum au crescut cu 4%).

    Ultimele date vehiculate de FMI si insusite de autoritatile
    romane indica insa o scadere a PIB de 2%, un deficit bugetar de
    6,8% din PIB si o inflatie de peste 7%.

  • Consiliul Fiscal: statul isi poate majora veniturile din impozitul pe avere si din taxele pe mediu

    Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
    consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
    reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
    exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
    exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
    contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
    mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
    Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
    percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
    de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
    mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
    baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
    reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).

    Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
    poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
    locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
    Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
    insemnau aproape 4% din PIB.

    Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
    celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
    povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
    ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
    Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
    contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
    o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
    la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
    de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
    in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
    conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
    din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
    impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
    2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
    cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
    Dumitru.

    Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
    32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
    pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
    din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
    celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
    reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
    concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
    intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
    ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
    ultimul loc intre cele 10 noi state membre.

    Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
    Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
    in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
    electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
    Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
    Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
    Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
    Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).