BusinessMagazin

Tag: consiliu

  • Consiliul Naţional al IMM-urilor finanţează afacerile noi din domeniul economiei sociale cu sume cuprinse între 55.000 de euro şi 100.000 de euro

    Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) implementează proiectul Social Entrepreneurs Network, un proiect finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020.

    ”Acest proiect a început în ianuarie anul acesta şi se va termina în februarie 2023. Vom finanţa 30 de afaceri cu activitate în domeniul economiei sociale. Economia socială înseamnă reîntoarcerea profitului în susţinerea societăţii. Acestă economie socială este în creştere în ultima perioadă, iar pentru a putea fi sustenabilă trebuie să aibă o susţinere”, afirmă Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

    Grupul ţintă al proiectului este format din 120 de persoane care vor să pornească o afacere în domeniul economiei sociale şi care locuiesc în regiunile Nord-Est şi Sud-Est. Cele mai bune 30 de planuri de afaceri vor primi fonduri cu valori cuprinse între 55.000 de euro şi 100.000 de euro, în funcţie de câte locuri de muncă noi vor crea.

    Cei care vor crea minimum două locuri de muncă vor primi fonduri în valoare de 55.000 de euro, antreprenorii care vin cu minimum trei locuri de muncă noi vor primi între 55.000 de euro şi 70.000 de euro, cei cu minimum patru locuri create vor primi între 70.000 şi 80.000 de euro, iar cei care vor veni cu minimum cinci locuri de muncă noi vor primi fonduri cuprinse între 85.000 de euro şi 100.000 de euro.

     

     

  • Limitarea la două mandate pentru conducerea Consiliului Concurenţei a fost eliminată

    Membrii Plenului Consiliului Concurenţei (conducerea autorităţii formată din 7 membri) pot avea mai mult de două mandate de câte cinci ani fiecare, printr-o modificare prin Ordonanţa de urgenţă 6/2020 care modifică legea concurenţei din 1996.

    În articolul 15, alineatul (2)  se menţiona în legislaţia iniţială că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani şi acesta poate fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Forma modificată a prevederii este „numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se fac pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului”, potrivit OUG 6/2020.

    Plenul Consiliului Concurenţei este format din 7 membri: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări se poate face doar cu condiţia prezentării motivelor pe care aceasta se bazează, se mai arată în legea concurenţei.

    În acest moment preşedintele Consiliului Concurenţei este Bogdan Chiriţoiu, numit în 2009.

     

  • Primarul Capitalei Gabriela Firea a impus un buget neverosimil pentru anul în curs. Creşterea bugetată de ea este de 80%

    Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat la finalul săptămânii bugetul pe 2020 propus de primarul general Gabriela Firea care prevede venituri la bugetul local de 7,2 miliarde lei (1,5 mld. euro). Aceste estimări indică o supraevaluare bugetară cu circa 80% faţă de 2019 şi 2018, când au fost înregistrate venituri de circa 4 miliarde de lei pe fiecare an menţionat.

    Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat la finalul săptămânii bugetul pe 2020 propus de primarul general Gabriela Firea care prevede venituri la bugetul local de 7,2 miliarde lei (1,5 mld. euro). Aceste estimări indică o supraevaluare bugetară cu circa 80% faţă de 2019 şi 2018, când au fost înregistrate venituri de circa 4 miliarde de lei pe fiecare an menţionat.

    În 2018, Primăria Municipiului Bucureşti a estimat în bugetul aprobat venituri de 5,7 mld. lei, dar a avut încasări de doar 4 mld. lei. Deşi veniturile au fost cu 42% mai mici faţă de aşteptări, Primăria a mizat în 2019 pe estimări mai mari decât în 2018, astfel bugetul de anul trecut estima venituri de 6,8 mld. lei, dar încasările au fost tot de 4 mld. lei.

    Primăria Capitalei are în continuare viziuni foarte optimiste, astfel că în bugetul propus şi aprobat sunt aşteptate anul acesta venituri de 7,2 mld. lei. În contextul în care bugetul aprobat este supraevaluat, consilierii din partea partidului nu au votat bugetul Primăriei Capitalei pentru acest an.

    „Bugetul Primăriei Capitalei pe 2020 este o comedie, nu are nicio legătură cu realitatea. Veniturile estimate, 7,2 mld. lei, sunt, ca şi în anii precedenţi, supraevaluate cu aproximativ 75%. În aceste condiţii, bugetul aprobat nu merită comentat, neavând nicio valoare practică“, a spus Nicuşor Dan, candidat pentru Primăria Capitalei.

    Cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Muncipiului Bucureşti pierde anul cam 1 mld. lei. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de circa 4,6 miliarde lei, iar dintre acestea 3,5 miliarde lei sunt încasări estimare din impozitul pe venit de la persoanele fizice, adică din salarii.

    Primăria Capitalei estimează un buget total de 10 miliarde lei pentru anul acesta (buget propriu, buget al altor instituţii plus împrumuturi de aproape 750 mil. lei), fiind primăria cu cele mai mari venituri din România.

    Cheltuielile estimate se ridică la 10 mld. lei. „La rectificarea bugetară din 18 decembrie 2019 primăria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai târziu, la execuţia bugetară, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. Aşa cum am spus în 18 decembrie 2019, consilierii au participat la o comedie, ştiind că cifrele aprobate sunt departe de realitate“, spune Dan.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, subvenţiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă şi căldură, şi pentru Societatea de Tranport Bucureşti (STB) sunt estimate la 1,6 mld. lei. Cheltuielile totale de personal sunt estimate la 1,9 mld. lei, iar cheltuielile pentru investiţii, unde sunt alocate sumele pentru proiectele mari din Bucureşti, sunt estimate la 2,1 mld. lei.

    „Întrebarea importantă pentru administraţia capitalei este cât sunt plăţile restante neintroduse în execuţia bugetară. Spre exemplu, la rectificarea bugetară din decembrie 2019 se estima subvenţia pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar în execuţia bugetară la sfârşit de 2019 plăţile făcute au fost de doar 650 milioane lei. Plăţi restante importante sunt şi faţă de Elcen. În estimarea mea, plăţile restante sunt între 1 miliard şi 2 miliarde lei, adică între 25% şi 50% din bugetul real“, spune Nicuşor Dan într-un comunicat.

     

  • Producătorul Stalinskaya, controlat de Jabbar Kanani, cumpără brandurile de apă Lipova şi Carpatina

    Prodal 94, producătorul unor branduri de băuturi spirtoase precum Stalinskaya (vodcă) şi Wembley (gin), cumpără companiile Lipomin SA şi Carpatina SA. Tranzaţia a primit ok-ul Consiliului Concurenţei. Lipomin SA şi Carpatina SA sunt controlate de ACCESSION II Romania Limited, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului. 

    Companiile Lipomin şi Carpatina comercializează apă minerală plată şi apă minerală carbogazoasă sub brandurile Lipova şi Carpatina.

    Lipomin a avut în 2018 o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, o pierdere netă de 340.000 de lei, faţă de o pierdere netă de 1,4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a avut un număr mediu de 26 de salariaţi.

    Pe de altă parte, Carpatina a realizat o cifră de afaceri de 20,6 milioane de lei, în scădere cu 6,5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat o pierdere de 2,6 milioane de lei, la jumătate faţă de anul anterior. Producătorul a avut un număr mediu de 50 de angajaţi. Ambele companii au trecut prin insolvenţă.

    Lipova şi Carpatina concurează pe piaţa apelor minerale naturale cu branduri precum Borsec, AQUA Carpatica, Dorna, Zizin şi Tuşnad.

    Prodal 94 este o companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, conform datelor de pe platforma de analiză Confidas. Jabbar Kanani este şi proprietarul Agricover, un jucător important de pe piaţa cerealelor.

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • Tranzacţia prin care FAN Courier cumpără compania de transport şi logistică SLS Cargo a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliului Concurenţei analizează tranzacţia prin care FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a semnat la finalul lunii noiembrie achiziţia companiei de transport şi logistică SLS Cargo, cu afaceri de 12 milioane de euro în 2018.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentaţii Consiliului Concurenţei.

    Compania de transport şi logistică SLS Cargo a fost fondată în 2014 de antreprenorul Mihai Stoica, care va rămâne la conducerea companiei, potrivit raportului tranzacţiei.

    În baza parteneriatului, societatea va continua să funcţioneze sub brand propriu, fără a fi absorbită de FAN Courier, afacerea fondată în 1998 de antreprenorii Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu şi care din 2006 a devenit principalul jucător din piaţa de curierat.

    Aceasta este prima tranzacţie semnată de FAN Courier. „Nu excludem să mai achiziţionăm şi alte companii“, a spus în momentul semnării tranzacţiei Adrian Mihai, managing partner al FAN Courier, companie cu afaceri de 147 de milioane de euro în 2018.

     

  • „Sandor Pasztor from Hungary”. Poza şi descrierea, puse de preşedintele unui Consiliu Judeţean, după un safari

    Flaviu Bunoiu, membru USR Bihor, cel care a descoperit fotografia din safari a lui Pasztor Sandor, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că acesta îndeplineşte o funcţie de reprezentare a cetăţenilor din judeţul Bihor, din România, fiind preşedintele CJ Bihor, nu al unui judeţ din Ungaria.

    „Am descoperit întâmplător pe site-ul unei agenţii care organizează safari în Africa de Sud o fotografie cu preşedintele CJ Bihor lângă o antilopă împuşcată şi textul <Sandor Pasztor from Hungary. With his Blesbuck ram shot at 120 meter with 308 Musgrave using 150 gr PMP ammunition>. Mi s-a părut relevantă poza în contextul declaraţiilor fostului director al Aeroportului Oradea, Gheorghe Pasc, care afirma că există un interes al CJ Bihor, în speţă a lui Pasztor Sandor, de a favoriza Aeroportul Debrecen în detrimentul celui din Oradea. Acesta spunea că Pasztor Sandor i-a interzis să poarte discuţii cu companii aeriene cu scopul vădit de a împiedica dezvoltarea aeroportului orădean în favoarea celui din Ungaria. Dl. Pasztor îndeplineşte o funcţie de reprezentare a cetăţenilor din judeţul Bihor, din România, este preşedintele CJ Bihor, nu al unui judeţ din Ungaria. Mi se pare o gafă a d-lui Pasztor, dar e relevant în contextul legat de situaţia Aeroportului Oradea”, a spus Bunoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia LIBE, “acord definitiv” cu Preşedinţia Consiliului UE: Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

    “Echipele de negociere pentru şefia Parchetului european, etapa finală, după ani de dezbateri: alături de colegii M. Pagaza şi M. Holmeier şi de reprezentanţii Preşedinţiei finlandeze. Acord final între Consiliu şi Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror-şef european”, a declarat marţi seară, prin Twitter, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei LIBE.

    Parlamentul European a transmis: “Echipele de negociere ale Parlamentului şi Consiliului au ajuns la un acord în privinţa numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European şi Consiliu asupra noului procuror-şef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susţinut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziţiei miniştrilor UE până de curând”.

    Juan Fernando López Aguilar a adăugat, conform comunicatului PE: “Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru funcţia de procuror-şef european. Are competenţe profesionale desăvârşite. Mai mult, România nu deţine pentru moment niciun post-cheie la nivel european, iar doamna Kövesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a stat pe aproape toate scaunele companiilor din Silicon Valley

    Reid Hoffman s-a născut pe 5 august 1967 în Stanford, California. A studiat la Şcoala Putney şi apoi a continuat la Universitatea Stanford, unde şi-a luat diploma în ştiinţe cognitive şi sisteme simbolice, în 1990. A urmat apoi cursurile unui masterat în filosofie la Universitatea Oxford.
    Potrivit interviurilor acordate în presa internaţională, Reid Hoffman a vrut să facă ceva important, ceva care ar influenţa lumea într-un mod pozitiv şi a considerat că o carieră în business putea să îi ofere acest lucru.

    Primul lui job a fost în cadrul Inglenook, un producător de vin din Napa Valley. În 1994, s-a alăturat Apple Computer, unde a lucrat la dezvoltarea platformei eWorld, aceasta fiind o încercare timpurie de creare a unei reţele sociale. Platforma a fost cumpărată de AOL în 1996. A mai lucrat un timp şi la Fujitsu, înainte de a-şi fonda prima companie, denumită SocialNet.com. Aceasta era de fapt un site de matrimoniale, care s-a dovedit a fi, la acea vreme, o idee mult prea avangardistă. În acea perioadă, Hoffman era şi membru al consiliului de administraţie al companiei de servicii electronice de plată PayPal. În anul 2000, a renunţat la SocialNet.com şi a început să lucreze cu normă întreagă la PayPal ca director operaţional (COO).

    Printre responsabilităţile sale în cadrul companiei se numărau gestionarea infrastructurii de plăţi (VISA, MasterCard, ACH, WellsFargo), dezvoltarea afacerilor (eBay, Intuit, ş.a.), guvernare (reglementare, judiciară) şi probleme legale. În plus, uneori, se ocupa şi de comunicarea în media a companiei, strategie, inovaţii de plată şi servicii pentru clienţi. În 2002, la momentul achiziţiei PayPal de către eBay într-o tranzacţie estimată la 1,5 miliarde de dolari, devenise vicepreşedintele executiv al PayPal.

    În 2002, Hoffman a cofondat LinkedIn împreună cu doi dintre colegii săi de la SocialNet, un fost coleg de clasă, precum şi un fost coleg din perioada în care a lucrat la Fujitsu.Lansat în 2003, site-ul era una dintre primele reţele sociale de business, permiţând utilizatorilor înregistraţi să creeze profiluri profesionale şi să se conecteze unii cu ceilalţi.

    Peter Thiel şi Keith Rabois, colegi pe care i-a avut la PayPal, au investit în LinkedIn. Până în noiembrie 2014, reţeaua avea deja peste 332 de milioane membri în mai mult de 200 de ţări şi teritorii. În primii patru ani ai companiei, Hoffman a fost directorul fondator al LinkedIn la început şi ulterior a devenit preşedinte şi şeful departamentului de produse  în 2007. În iunie 2009, a devenit preşedinte executiv al companiei. În 2011, compania s-a listat public. În această valoarea nu sunt incluse însă beneficiile potenţiale ale Greylock Partners (fond de capital de risc), unde a fost numit partener în anul 2009. La Greylock, domeniile sale de interes includ consumatorii şi serviciile software pentru întreprinderi, internetul pentru consumatori, plăţile online şi reţelele sociale.
    După ce PayPal a fost vândut către eBay, Hoffman a avut mare succes şi a devenit unul dintre cei mai creativi angel investors din Silicon Valley. Cunoscut drept „investitorul uber-Silicon Valley”, Reid Hoffman a investit în proiecte precum Zynga, Wikia, SixApart, Permuta, Flickr, Ping.fm, Care.com, Kongregate, Tagged, IronPort, OneKingsLane, Edmodo, shopkick, Vendio , Digg, Nanosolar, Knewton, Technetto, Wrapp.
    Hoffman este, de asemenea, un scriitor prolific şi a publicat o varietate de postări ca „LinkedIn Influencer” pe LinkedIn. De asemenea, el a scris mai multe articole în Washington Post. În 2012, a publicat cartea  „Start-up of You: Adapt to the Future, Invest in Yourself, and Transform your Career” împreună cu autorul Ben Casnocha. A primit recenzii pozitive din partea criticilor, iar cartea sa a primit titlul de bestseller atât  din partea New York Times, cât şi de la Wall Street Journal. „The Alliance: Managing Talent in the Networked Age”, o altă carte pe care a scris-o împreună cu Ben Casnocha şi Chris Yeh, publicată în 2014, vorbeşte despre modul în care compania şi angajaţii pot lucra împreună pentru a atinge obiective comune, chiar şi atunci când unele dintre interesele lor diferă şi despre modul în care pot să construiască relaţii pe termen lung în economia volatilă de astăzi. Această carte a devenit, de asemenea, un bestseller.
    În prezent, LinkedIn este o subsidiară a Microsoft. În iunie 2019, avea 630 de milioane de utilizatori şi 14.000 de angajaţi. CEO-ul LinkedIn este în prezent Jeff Weiner, care a avut un rol important în achiziţia companiei de către Microsoft, în 2016, într-o tranzacţie estimată de presa internaţională la 26 de miliarde de dolari. După vânzare, Reid Hoffman a dobândit şi un loc în consiliul de administraţie al companiei. În anul fiscal 2018, veniturile LinkedIn se plasau la 5,3 miliarde de dolari. 

  • Dăncilă adânceşte misterul votului dat de Luminiţa Odobescu în Consiliul UE pentru Kovesi. „E secret”

    “Nu pot să vă spun cum a votat. Eu am spus punctul de vedere al Guvernului. Votul este secret şi nu putem ştii cum a votat. Eu am exprimat punctul de vedere al Guvernului, domnul preşedinte are propriul punct de vedere. Domnul preşedinte încalcă Constituţia. Nu pot să-i cer să se amestece în astfel de situaţie, face ceea ce ştie dânsul cel mai bine, adică nu ţine cont de nimeni decât de opinia domniei sale, chiar dacă de multe ori lucrurile pe care le face sunt împotriva legii fundamentale”, a declarat, vineri, la Reşiţa, liderul PSD Viorica Dăncilă.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că i-a comunicat Luminiţei Odobescu că el, în calitate de şef de stat, o susţine pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european.

    Surse politice au precizat pentru MEDIAFAX că ambasadorul României la Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, a votat pentru candidatul Laura Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European.

    Ambasadorii statelor membre ale UE au votat, joi, pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a declarat, joi, că Laura Codruţa Kovesi a obţinut în COREPER 17 voturi pentru desemnarea sa în funcţia de procuror şef european, din totalul celor 22 de voturi exprimare.

    Procedural Consiliul UE va transmite Parlamentului European decizia luată, joi, urmând ca PE să ia act, prin procedură internă de hotărârea Consiliului. Decizia a fost luat în Consiliul UE, prin majoritate simplă, conform regulamentulul de funcţionare al Parchetului European (EPPO).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro