BusinessMagazin

Tag: confiscari

  • Legea privind confiscarea extinsă, în dezbatere. Toate bunurile confiscate pentru unii deţinuţi

    Specialiştii ministerului au propus ca unui condamnat pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confişte bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

    În plus, “confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, se arată în proiectul de lege.

    În acelaşi timp, nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunţă judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competenţe cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

    Potrivit proiectului de lege, prevederile Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei numai în cazul comiterii unor infracţiuni grave, de la proxenetism, trafic de droguri şi spălare de bani, până la infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau infracţiuni informatice,scrie realitatea.net

     

  • ANAF-ul scoate la vânzare bolizii de lux ai condamnaţilor. Preţul incredibil la care se vinde un Jaguar

    ANAF-ul începe să scoată la vânzare bunurile de lux confiscate de instanţe. Pe lista se află şi maşini de top trecuteîn proprietatea statului după condamnarea foştilor proprietari. Lista ANAF cuprinde un Lamborghini, două Maserati şi mai multe limuzine de fabricaţie germană. În curtea depozitului ANAF sunt păstrate sub sigiliu maşini care de obicei sunt de găsit prin parcările hotelurilor şi restaurantelor de lux. Audi Q7, BMW X5 si Seria 5, Mercedes S Class, Jaguar, Maserati si chiar un Lamborghini. Autoturismele de lux au ajuns în proprietatea statului după ce au fost confiscate de la inculpaţii condamnaţi definitiv de instanţe pentru recuperarea prejudiciilor.

    Află aici preţurile incredibile la care se vând bolizii de lux confiscati de la condamnaţi. Care este preţul de pornire al unui Jaguar

  • Cum a devenit Rolex cel mai cunoscut brand de ceasuri din lume

    Unele branduri au devenit atât de puternice, încât oamenii asimilează un produs cu un brand. Un exemplu este Xerox, însă în cazul de faţă vorbim de Rolex, nume care a devenit sinonim cu ceas de mână de lux. Dar cum s-a ajuns aici?

    Compania Rolex a fost înfiinţată în 1905 de către Hans Wilsdorf. Acesta s-a născut in Bavaria, dar pasiuna pentru călătorii l-a dus către alte ţări. În 1900, s-a mutat în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds, unde a început să lucreze ca traducător în limba engleză şi funcţionar pentru Cuno Karten, care la vremea respectivă era un concern important concentrat pe exporturi de ceasuri de buzunar şi unde a dezvoltat o dorinţă de a crea ceasul perfect. Astfel, în 1905, la 24 de ani, a pus bazele propriei afaceri.

    Astăzi, Rolex este una dintre cele mai recognoscibile branduri din lume, şi deşi compania nu publică rezultate vânzărilor, experţii estimează că se vând în jur de 1 milion de ceasuri pe an, potrivit Business Insider.

    Rolex şi-a construit reputaţia datorită construcţiei solide a ceasurilor, dar şi a inovaţiilor aduse în domeniu, este de părere Ben Clymer, fondatorul sitelui dedicat orologiei Hodinkee.

    Rolex a inventat prima carcasă rezistentă la apă, primul ceas cu remontoar automat, primul ceas care-ţi arata şi data, primul cronograf (discutabil). Mai mult compania ceasurile companiei au devenit recunoscute pentru rezistenţa acestora, nu se stricau la fel de uşor.

    “Dacă lucrai pe mare şi voiai să-ţi iei un ceas care să te ţină o veşnicie, să funcţioneze bine, chiar şi la 100 de metri sub apă, atunci îţi luai un Rolex”, spune Clymer.

    Totuşi, un lucru care a contribuit foarte mult la faima brandului a fost faptul că Mercedes Gleitze, prima femeie care a înotat canalul Mânecii, a purtat un ceas Rolex, la rugămitea lui Hans Wilsdorf. Astfel, pe prima pagină a tuturor ziarelor apărea femeia cu ceasul Rolex.

    Popularitatea ceasurilor Rolex a crescut şi datorită piloţilor Forţelor Aeriene Regale care le cumpărau până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. În momentul când au fost capturaţi şi duşi în taberele de prizonieri, ceasurile lor au fost confiscate. Când a auzit de acest lucru, Wilsdorf s-a oferit să înlocuiască toate ceasurile confiscate şi să nu ceară plata lor până la încheierea războiului. În 1946, Wilsdorf a fondat şi Tudor, o subsidiară a Rolex ce comercializează ceasuri mai ieftine.

    Preţurile ceasurilor Rolex variază în funcţie de model şi de materialele folosite; ele sunt între 650 şi 75.000 de dolari, iar, pentru ceasurile Tudor, între 250 şi 9.000 de dolari, potrivit cărţii ”Ceasuri de mână vintage„ a autorului Reyne Haines. După moartea soţiei sale, în 1944, Wilsdorf a pus bazele Fundaţiei Hans Wilsdorf, căreia i-a donat toate acţiunile sale din Rolex, astfel încât o parte din profitul companiei să fie mereu direcţionat către fapte caritabile.

  • Cum a devenit Rolex cel mai cunoscut brand de ceasuri din lume

    Unele branduri au devenit atât de puternice, încât oamenii asimilează un produs cu un brand. Un exemplu este Xerox, însă în cazul de faţă vorbim de Rolex, nume care a devenit sinonim cu ceas de mână de lux. Dar cum s-a ajuns aici?

    Compania Rolex a fost înfiinţată în 1905 de către Hans Wilsdorf. Acesta s-a născut in Bavaria, dar pasiuna pentru călătorii l-a dus către alte ţări. În 1900, s-a mutat în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds, unde a început să lucreze ca traducător în limba engleză şi funcţionar pentru Cuno Karten, care la vremea respectivă era un concern important concentrat pe exporturi de ceasuri de buzunar şi unde a dezvoltat o dorinţă de a crea ceasul perfect. Astfel, în 1905, la 24 de ani, a pus bazele propriei afaceri.

    Astăzi, Rolex este una dintre cele mai recognoscibile branduri din lume, şi deşi compania nu publică rezultate vânzărilor, experţii estimează că se vând în jur de 1 milion de ceasuri pe an, potrivit Business Insider.

    Rolex şi-a construit reputaţia datorită construcţiei solide a ceasurilor, dar şi a inovaţiilor aduse în domeniu, este de părere Ben Clymer, fondatorul sitelui dedicat orologiei Hodinkee.

    Rolex a inventat prima carcasă rezistentă la apă, primul ceas cu remontoar automat, primul ceas care-ţi arata şi data, primul cronograf (discutabil). Mai mult compania ceasurile companiei au devenit recunoscute pentru rezistenţa acestora, nu se stricau la fel de uşor.

    “Dacă lucrai pe mare şi voiai să-ţi iei un ceas care să te ţină o veşnicie, să funcţioneze bine, chiar şi la 100 de metri sub apă, atunci îţi luai un Rolex”, spune Clymer.

    Totuşi, un lucru care a contribuit foarte mult la faima brandului a fost faptul că Mercedes Gleitze, prima femeie care a înotat canalul Mânecii, a purtat un ceas Rolex, la rugămitea lui Hans Wilsdorf. Astfel, pe prima pagină a tuturor ziarelor apărea femeia cu ceasul Rolex.

    Popularitatea ceasurilor Rolex a crescut şi datorită piloţilor Forţelor Aeriene Regale care le cumpărau până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. În momentul când au fost capturaţi şi duşi în taberele de prizonieri, ceasurile lor au fost confiscate. Când a auzit de acest lucru, Wilsdorf s-a oferit să înlocuiască toate ceasurile confiscate şi să nu ceară plata lor până la încheierea războiului. În 1946, Wilsdorf a fondat şi Tudor, o subsidiară a Rolex ce comercializează ceasuri mai ieftine.

    Preţurile ceasurilor Rolex variază în funcţie de model şi de materialele folosite; ele sunt între 650 şi 75.000 de dolari, iar, pentru ceasurile Tudor, între 250 şi 9.000 de dolari, potrivit cărţii ”Ceasuri de mână vintage„ a autorului Reyne Haines. După moartea soţiei sale, în 1944, Wilsdorf a pus bazele Fundaţiei Hans Wilsdorf, căreia i-a donat toate acţiunile sale din Rolex, astfel încât o parte din profitul companiei să fie mereu direcţionat către fapte caritabile.

  • Câţi bani vrea ANAF să ia pe bunurile confiscate de la Dan Voiculescu

    Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

    La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.

    Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.

  • JTI distruge ţigarete şi tutun de contrabandă, în valoare de circa 2 milioane euro

    Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligate să distrugă  ţigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România, precum şi tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piaţă a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei.

    Procedura de distrugere a ţigaretelor, propusă de industria tutunului în urma cu câţiva ani, s-a dovedit a fi cea mai eficientă. În urmă cu circa zece ani, ţigaretele confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor. Astfel, statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a acceptat soluţia distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorităţi, dat fiind că o parte din sumele obţinute din vânzarea confiscatelor se transformă în bonificaţii. Iniţial, JTI a distrus prin incinerare, însă costurile ridicate şi eventualele probleme de mediu au impus găsirea altor soluţii. S-a încercat şi distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanţe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul şi acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapa de gunoi, pentru a se elimina riscul recuperării lor.

    ”Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record – media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel. În plus, a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se va diminua. În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la ţigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018!  Experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt, a fost pierdut înzecit pe termen mediu.  În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Ţării. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia de atunci ca să elaborăm o Strategie naţională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susţinută de toţi actorii implicaţi, de cei care concep politicile fiscale şi de cei care le aplică”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi circa 3.900 kg de tutun. Compania a cheltuit 75.000 euro doar pentru procedurile de distrugere din 2014, sumă reprezentând transport, chirii, forţă de muncă, pază, electricitate. Acestor sume cheltuite periodic, li se adaugă investiţia iniţială în utilajul de tocare.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

    JTI a încheiat în 2007 cu Comisia Europeană, un acord potrivit căruia, în cazuri de confiscări mai mari de 50.000 de ţigarete, compania plăteşte integral diferenţa de taxe dintre statul în care au fost confiscate şi statul în care au fost produse. În cazul în care confiscările totalizează, într-un an, 90 milioane ţigarete, diferenţa de taxe e plătita de patru ori.

    De asemenea, compania a implementat sisteme de trasabilitate (“track and trace”) la nivel de cartuş, pe baza cărora se poate identifica exact când şi unde a fost fabricat produsul (până la detalii legate de schimbul de lucru sau maşina de împachetat) şi cine a fost primul distribuitor. De asemenea, s-a implementat  programul de cunoaştere a clienţilor, “Know Your Customer”, care a implicat verificări complexe şi eliminarea unor distribuitori care nu au indeplinit criteriile de certificare.

    JTI România a fost prima companie de tutun care a iniţiat colaborarea cu autorităţile statului în scopul combaterii traficului ilegal cu ţigarete, prin încheierea unui parteneriat cu ANAF, în 2005. Ulterior, compania a demarat parteneriate cu autoritatea vamală, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Poliţia de Frontieră. În perioada 2010-2013, JTI a donat Vămii 28 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă şi masini special echipate. Totodată, JTI oferă autorităţilor sprijin pentru identificarea produselor contrafăcute, descoperirea marcajelor false, informaţii referitoare la tehnica procesului de fabricaţie a ţigaretelor. În toamna anului trecut, cele trei mari companii de tutun au semnat un Protocol de colaborare cu Direcţia Generală a Vămilor, în scopul combaterii pieţei negre. În anul în curs, JTI donează Vămii alţi patru câini care vor fi instruiţi pentru depistarea produselor din tutun de contrabandă.

  • Cine sunt cei care defrişează ilegal pădurile ţării

    Au fost efectuate 6 controale în fondul forestier, iar 16 societăţi comerciale, 3 ocoale silvice şi 2 obşti au fost verificate. Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 6 infracţiuni, respectiv 2 falsuri, 2 uzuri de fals şi 2 înşelăciuni.

    Echipele de control au aplicat 26 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 245.000 de lei, dintre care 20 prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor silvice şi 5 prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

    De asemenea, au confiscat 661,63 mc de material lemnos, în valoare de peste 185.000 de lei, dintre care 115 m.c. au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 546 de m.c. de material lemnos, dintre care 416 mc de lemn de foc şi 39 mc de cherestea, au fost confiscaţi valoric.

    De exemplu, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din Clăbucet, a reieşit că au fost constituite 3 acte de punere în valoare, pentru 849 mc de material lemnos, iar pentru una dintre aceste partizi nu a fost emisă autorizaţie de exploatare.

    Pădurarul titular de canton a fost sancţionat conform Legii nr.171/2010, cu amendă în valoare de 5.000 de lei şi s-a dispus confiscarea a 12,981 mc de material lemnos, în valoare de 1.016 lei.

    În continuare, au fost verificaţi agenţii economici care au exploatat, transportat şi comercializat materialul lemnos provenit din aceste partizi.

    În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 de lei, unei societăţi comerciale şi au confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    De asemenea, unei alte societăţi comerciale implicate i-au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, în valoare de 15.000 de lei, iar pe numele altei firme au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 lei şi s-a confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    Controalele de mai sus au fost desfăşurate în cadrul unui plan întocmit la nivelul I.G.P. R., circumscris Planului Comun de Acţiune “SCUTUL PĂDURII 2014”, semnat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    Acţiunea a fost coordonată de ofiţeri ai Direcţiei de Ordine Publică şi Direcţiei de Investigare a Fraudelor din I.G.P.R. Alături de ofiţerii specialişti, la acţiune au participat şi poliţişti din cadrul I.P.J. Argeş şi I.P.J. Vâlcea, precum şi specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură – I.T.R.S.V. Vâlcea şi Prahova.
     

  • Bilanţul luptei cu evazioniştii din panificaţie: sancţiuni de 21,7 mil. lei şi marfă confiscată de 6,5 mil. lei

    Urmare a rezultatelor obţinute în cursul anului 2013, şeful Poliţiei Române a dispus, în luna februarie, continuarea controalele pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    În acest sens, în ultimele şase luni au fost efectuate 93.520 de controale, dintre care 22.304 la societăţi comerciale şi 14.887 la persoane fizice, fiind verificate şi 56.326 de mijloace de transport. De asemenea, o amplă acţiune de verificare a mărfurilor transportate se desfăşoară, în prezent, şi în Portul Constanţa, una dintre cele mai importante zone cu specific comercial.

    În urma activităţilor desfăşurate, au fost constatate 1.369 de infracţiuni, dintre care 986 prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de comiterea cărora sunt bănuite 1.239 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 44.748 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 9.895 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 111 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 34.742 la alte acte normative, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de aproximativ 21.767.840 de lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi a celor ridicate în vederea confiscării este de aproape 6.500.000 de lei.

    De asemenea, au fost confiscate sau indisponibilizate 55 de mijloace de transport, în valoare de 905.750 de lei, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată/oprită activitatea la 44 de unităţi de morărit şi panificaţie.

    La acţiune au participat şi reprezentanţi ai organismelor de inspecţie şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

  • Ce metode folosesc hoţii din pădurile patriei

    Poliţiştii din Bacău şi Neamţ împreună cu specialişti silvici de la Romsilva, Ministerul Mediului şi direcţiile silvice judeţene au organizat în această săptămână o acţiune pentru prevenirea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos.

    Echipele de control au efectuat 16 controale în fondul forestier, precum şi verificări la 17 societăţi comerciale de profil şi la 3 ocoale silvice.

    Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 8 infracţiuni, dintre care 6 prevăzute de Legea 46/2008 – Codul Silvic, o evaziune fiscală şi o infracţiune de abuz în serviciu. De asemenea, au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 194.000 de lei, pentru nerespectarea regimului silvic şi alte fapte conexe.

    Poliţiştii au confiscat 643,5 mc de material lemnos (aproximativ 12 vagoane de tren), în valoare de 213.680 de lei, dintre care aproape 207 mc de cherestea şi lemn de răşinoase şi fag au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 437 mc de material lemnos au fost confiscaţi valoric.

    De asemenea, poliţiştii au ridicat, pentru a dispune confiscarea valorică, 2.012 mc de material lemnos fără provenienţă legală, dintre care 1.145 mc de lemn de lucru de răşinoase şi 430 mc de cherestea de răşinoase.

    De pildă, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din judeţul Bacău şi în fondul forestier administrat de acesta, poliţiştii au depistat tăieri ilegale de material lemnos, în total 1.434 mc, dintre care 388 mc tăieri în delict şi 671 mc tăieri prin folosirea ilegală a dispozitivului de marcare forestieră.

    Din cercetări a reieşit că, după terminarea activităţilor de exploatare forestieră atribuite prin licitare de către D.S. Bacău, efectuate de mai multe societăţi din zonă, şeful unuia dintre districte, cu participarea pădurarilor titulari de canton şi în înţelegere cu administratorii societăţilor în cauză, ar fi efectuat tăieri ulterioare de arbori.

    Pentru a ascunde activitatea infracţională, cioatele rezultate ar fi fost marcate. Prejudiciul cauzat este estimat de specialiştii Direcţiei Silvice Bacău la 294.243 de lei. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu şi alte infracţiuni prevăzute de Codul Silvic.

    De asemenea, în urma unui control la o societate comercială din comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ, poliţiştii au constatat că administratorul societăţii nu a respectat prevederile legale, expediind şi transportând 284,527 mc de materiale lemnoase, lemn rotund de fag şi de răşinoase, fără provenienţă legală şi fără avize de însoţire ori documente echivalente acestora.

    Administratorul societăţii a fost sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 171/2010 privind sancţionarea şi stabilirea contravenţiilor silvice, cu amendă în valoare de 5.000 de lei. De asemenea, a fost dispusă confiscarea valorică a materialului lemnos expediat fără documente legale.
     

  • Săptămâna hoţilor: ce au găsit poliţiştii în ultimele cinci zile

    La data de 6 iunie, poliţiştii din cadrul I.P.J. Mehedinţi au efectuat 12 percheziţii domiciliare, pe raza a cinci localităţi din judeţ. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării peste 13.400 de ţigarete marcate necorespunzător, 310 litri de alcool şi 71 de articole pirotehnice (petarde). Valoarea bunurilor confiscate este de peste 10.000 de lei.

    În perioada 2-5 iunie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii au efectuat 1.352 de controale, 278 de filtre, 15 de percheziţii şi 5 razii. Peste 400 de infracţiuni au fost constatate de poliţişti în această perioadă, iar poliţiştii au aplicat aproape 12.000 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 2.400.000 de lei.    
        
    În cele patru zile au fost constatate 408 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 217 în flagrant. Poliţiştii au prins 311 persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 47 au fost reţinute şi 16 arestate. De asemenea, au depistat 5 autoturisme semnalate ca fiind furate şi 25 de persoane urmărite.

    Au fost aplicate 11.999 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.426.673 lei, şi au fost confiscate bunuri în valoare de 175.005 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.292 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 294 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 48 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 10.058, dintre care 96 pentru consum de alcool şi 3.375 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 604 permise de conducere şi au retras 299 de certificate de înmatriculare.