BusinessMagazin

Tag: COMUNICATII

  • Cine este Sorin Grindeanu, noul premier al României. Ce avere are

    Sorin Grindeanu este noul premier al României, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în cursul zilei de vineri. Sorin Grindeanu are 43 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică, Secţia informatică, a fost viceprimar al Timişoarei.

    BIOGRAFIE 

    Sorin Grindeanu este născut în 5 decembrie 1973, la Caransebeş, este absolvent al Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia Informatică (1992 – 1997), apoi, timp de un an, a urmat studii aprofundate, specializarea Baze de Date, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia înformatică.

    În 1999 a avut o bursă Tempus pe o perioadă de 3 luni la Universitatea Bologna – Italia, în domeniul statistică socială, iar în 2001 a făcut specializări în domeniul : Educaţia adulţilor la Institutul für Erwahscnenbildung din Frankfurt – Germania, Universidade de Aveiro, Portugalia, Metropolitan Leeds University, Marea Britanie.

    În perioada octombrie 1998 – octombrie 2000 a fost preparator la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, apoi timp de un an a fost asistent la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, din noiembrie 2001până în ianuarie 2004 a fost director la Direcţia pentru Tineret şi Sport Jud. Timiş, în următorii trei ani a deţinut funcţia de director general adjunct la Delpack Invest SRL, timp de câteva luni, în 2008, a fost director SC Ahm Smart SRL, iar din iunie 2008 până la alegerea ca deputat a fost viceprimar la Primăria Timişoara.

    Este membru PDSR din noiembrie 1996, a deţinut mai multe funcţii în organizaţia judeţeană de tineret, iar în decembrie 2003 a devenit preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş, până în prezent fiind prim-vicepreşedinte de filială, lider al PSD Timişoara, iar duminică a fost desemnat preşedinte interimar al PSD Timiş.

    În perioada 2004-2008 a fost consilier local la Timişoara.

    Grindeanu deţine împreună cu soţia un teren intravilan de 500 de metri pătraţi la Giroc, în judeţul Timiş, achiziţionat în 2005 şi unul de 270 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în 2011. De asemenea mai deţine o casă de 200 de metri pătraţi în Giroc, construită în 2007, şi un apartament de 41 de metri pătraţi moştenit în 2009.

    El a făcut parte din Comisia de apărare a Camerei şi din cea pentru tehnologia informaţiei.

    Sorin Grindeanu a avut patru interpelări vizând siguranţa zborurilor Carpatair, situaţia Clinicii de ginecologie din Timişoara, situaţia cinematografului “Studio” din Timişoara şi una privind partida de rugby între RCM Timişoara şi Farul Constanţa.

    A fost deputat din 2012 până la sfârşitul lunii iunie 2016, când a devenit preşedinte al CJ Timişoara. Grindeanu a activat în cadrul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

    Grindeanu a fost ministru al Comunicaţiilor şi societăţii informaţionale în perioada decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015.

    Premierul propus de PSD-ALDE, Sorin Grindeanu, a  absolvit în anul 2013 un program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică – Academia Naţională de Informaţii.

    Informaţia apare în cv-ul făcut public atunci când a fost membru al Guvernului, nu şi în cel de pe site-ul Camerei Deputaţilor, Grindeanu devenind parlamentar la sfârşitul anului 2012.

    De altfel, Grindeanu a făcut parte din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI în perioada februarie 2013 – decembrie 2014.

    El a mai absolvit în 2012 un curs de perfecţionare în securitate, diplomaţie şi politică externă în cadrul Institutului Diplomatic Român.

    Grindeanu vorbeşte engleza şi italiana, potrivit cv-ului.

    DECLARAŢIA DE AVERE 

    Sorin Grindeanu, propunerea PSD- ALDE pentru funcţia de premier, are, potrivit declaraţiei de avere, un teren intravilan în comuna Giroc, judeţul Timiş, care se întinde pe o suprafaţă de 503 mp. Terenul a fost cumpărat de familia Grindeanu în anul 2005, iar şase ani mai târziu a achiziţionat un alt teren de 270 mp în Timişoara.

    Potrivit sursei citate, familia Grindeanu mai are un teren intravilan moştenit de soţia lui Sorin Grindeanu, Mihaela Grindeanu, în anul 2014 şi care are o suprafaţă de două hectare şi 800 mp.

    Sorin Grindeanu deţine o casă de locuit în localitatea timişeană Giroc, dobândită în 2007, în suprafaţă de 205 mp, un ATW Linhai din anul 2009, dar nu posedă obiecte sau colecţii de artă de peste 5.000 de euro.

    În martie 2016, Sorin Grindeanu a vândut un apartament pentru suma de 30.000 de euro şi a creditat firma DuoFarm, la care lucrează soţia sa ca farmacist-diriginte, cu 83.500 de lei şi 20.000 de euro. Totodată, familia Grindeanu a primit o donaţie, din partea lui Nicolae Grinndeanu, de 10.000 de euro.

    Potrivit declaraţiei de pe site-ul CJ Timiş, Grindeanu are un credit de 44.868 de euro din anul 2007 şi care este scandent în 2035.

    În ultimul an fiscal, calculat la data depunerii declaraţiei de avere, Sorin Grindeanu a obţinut 86.228 lei din salariul de ministru şi 7.610 lei din indemnizaţia de deputat.

     

     

  • Sorin Grindeanu este noua propunere PSD-ALDE pentru funcţia de premier

    El a precizat că partidul a avut mai multe variante – să declanşeze suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, să menţină propunerea iniţială, Sevil Shhaideh, sau o meargă cu un nou nume.

    Dragnea a arătat că social-democraţii i-au propus să îşi asume el însuşi funcţia, dar a refuzat pentru că nu a vrut să forţeze o lege, deşi aceasta este neconstituţională şi nedreaptă.

    El a subliniat că nu crede că noul Guvern se va instala în acest an.

    “A trebuit să decidem dacă facem altă propunere, a doua propunere din partea colegilor mei să fiu eu, dar eu am spus că nu pot să obţin o funcţie după o lege si atunci a trebuit sa gasim o solutie, un coleg care să fie loial programului de guvernare si care sa aibă capacitatea sa inteleaga ca programul este dedicat romanilor, să merga la Palatul Victoria nu sa-si faca acolo un pol de putere”, a declarat Dragnea.

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • Klaus Iohannis a dat aviz cererii DNA pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Dan Nica, Adriana Ţicău şi Alexandru Athanasiu

    Preşedintele Klaus Iohanis a dat aviz cererii DNA de urmărire penală a foştilor miniştri ai Comunicaţiilor, Dan Nica şi Adriana Ţicău, şi Educaţiei, Alexandru Athanasiu, pentru abuz în serviciu în dosarul “Microsoft”.

    Preşedintele Klaus Iohanis a dat aviz cererii DNA de urmărire penală a foştilor miniştri ai Comunicaţiilor, Dan Nica şi Adriana Ţicău, şi Educaţiei, Alexandru Athanasiu. 

    DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a lui Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei în perioada 2000 – iulie 2004, acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, a Adrianei Ţicău, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2003 – iunie 2004, respectiv fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie – decembrie 2004, acuzată de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, şi a fostului fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

    DNA îl acuză pe Dan Nica că, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a susţinut proiectele Hotărârilor de Guvern prin care s-a aprobat încheierea, între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers GmbH, a contractului comercial de închiriere de licenţe referitor la produsele Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Delia Popescu, noul ministru al Comunicaţiilor

    Delia Popescu, preşedinte al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României din 2014, este noul ministru al Comunicaţiilor, a anunţat marţi Guvernul, informează Mediafax

    ”Premierul Dacian Cioloş a înaintat astăzi preşedintelui României Klaus Iohannis propunerea de numire în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională a doamnei Delia Popescu”, a informat Executivul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Delia Popescu a fost numită preşedinte al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României în 2014, în timpul Guvernului victor Ponta. Anterior a fost vicepreşedinte al Centrului Naţiaonal de Management pentru Societatea Informaţională, instituţie subordonată Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care gestionează, operează şi dezvoltă sisteme informatice destinate guvernării electronice (SEAP, SAET, SEN, SNEP).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai scumpe smartphone-uri de serie din lume. Doritorii trebuie să scoată din buzunar zeci de mii de dolari

    Galaxy S7 edge şi iPhone 6s sunt terminale premium, preferate de către cei pentru care statutul contează. Însă aceste dispozitive sunt deţinute de zeci de milioane de oameni din întreaga lume, lucru care s-ar putea să nu fie pe placul unui şeic din Golf sau al unui miliardar indian. Pentru cei cu posibilităţi financiare ridicate, care doresc să aibă smartphone-uri pe care nu le mai văd la altcineva data viitoare când ies la restaurant, mai multe firme oferă modele de lux, notează Go4it.

    3. Sirin Solarin Crystal White Carbon DLC: – 15.900 de dolari

    Produs de Sirin Labs, o companie nou intrată în piaţa smartphone, Solarin este un produs cu funcţii avansate de securitate, adresat celor care doresc să poată desfăşura comunicaţii securizate fără teama de a fi interceptaţi.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • A luat o invenţie neutilizată până atunci, a perfecţionat-o şi a creat compania care astăzi deţine o cotă de piaţă de peste 60% pe segmentul său

    Născut în Pennsylvania, în 1952, într-o familie catolică poloneză, Leonard Bosack a absolvit La Salle College High School, iar ulterior Wharton School de la Universitatea din Pennsylvania; în timpul facultăţii a fost atras de domeniul tehnologiei hardware. În 1979 a fost acceptat la Universitatea Stanford, unde a început să studieze ştiinţa calculatoarelor şi la scurt timp a devenit inginer de suport pentru un proiect important al universităţii. Sarcina sa era de a realiza, prin intermediul routerului, partajarea de informaţii între calculatoarele Computer Science Lab şi reţeaua School Business. Aşa a întâlnit-o pe soţia sa, Sandra Lerne, care era manager al laboratorului Business School.

    Pentru a conecta computere aflate la distanţă, Leonard Bosack a fondat, împreună cu soţia sa, Cisco, un sistem de router multiprotocol cu scopul comercializării pe scară largă a tehnologiei de reţea locală (LAN), o raritate tehnologică la momentul respectiv. Advanced Gateway Server, sistemul creat de Bosak, a fost, de fapt, o versiune revizuită a routerului existent deja la Universitatea Stanford, inventat de William Yeager şi Andy Bechtolsheim, brevetat cu câţiva ani înainte de apariţia Cisco. Cei doi soţi au început să-şi construiască primele routere acasă, utilizând reţeua de internet de la Universitatea Stanford, acolo unde lucrau ca profesori. Iniţial, au vrut să construiască şi să vândă routere pentru Stanford, însă propunerea le-a fost refuzată. Atunci şi-au fondat propria companie, pe care au numit-o Cisco, prescurtare a oraşului San Francisco. Produsul Cisco a fost dezvoltat în garajul lor şi a început să fie vândut în 1986, prin recomandări; în prima lună de viaţă Cisco a avut contracte în valoare de peste de 200.000 de dolari. Compania a produs o tehnologie revoluţionară în ceea ce priveşte sistemele de routere, iar asta le-a oferit rapid dominaţia asupra pieţei. Brandul a devenit cunoscut publicului larg în 1990, an în care Bosack s-a retras din companie, la puţin timp după plecarea soţiei sale. Bosack şi Lerner au plecat de la Cisco cu 170 milioane de dolari şi au divorţat la începutul anilor 1990. În 1996, veniturile Cisco s-au ridicat la 5,4 miliarde de dolari, devenind una dintre poveştile de succes din Silicon Valley; în 1998, compania a fost evaluată la peste 6 miliarde de dolari şi controla peste trei sferturi din afacerile cu routere.

    Pe lângă Cisco, Leonard Bosack este cunoscut pentru comercializarea în premieră, pe scară largă, a reţelei locale (LAN). El şi colegii săi de la Stanford au fost capabili să lege cu succes 5.000 de calculatoare din Universitate într-o zonă de campus de 16 mile pătrate (41 kmp). Au depăşit problemele de incompatibilitate, atunci fiind creat primul sistem LAN adevărat. Leonard Bosack a deţinut, de asemenea, poziţii de conducere în domeniul tehnologiei în cadrul unor companii precum AT & T Bell Labs şi Digital Equipment Corporation şi a fost unul dintre profesioniştii care au contribuit la tehnologia de reţea condusă de către Departamentul SUA al Apărării (ARPnet), proiect ce a stat la baza internetului de astăzi.  Printre cele mai recente progrese tehnologice ale lui Bosack se încadrează crearea unor sisteme de fibră optică in-line, capabile să atingă viteze de transmisie fără precedent – de 6.071 milisecunde la peste 1.231 km de fibre, distanţa aproximativă dintre Chicago şi New York.

    Leonard Bosack şi Sandy Lerner au o fundaţie de caritate fondată cu 70% din banii obţinuţi prin vânzarea acţiunilor de la Cisco, recunoscută pentru finanţarea unei game largi de proiecte pentru dezvoltarea ştiinţei şi protejarea animalelor. În prezent, Leonard Bosack, în vârstă de 64 de ani, este CEO al XKL LLC, o companie privată de inginerie care explorează şi dezvoltă reţele optice pentru comunicaţii de date.

  • Cioloş a dat afară patru miniştri; şi-a trimis şeful de cabinet la Comunicaţii

    Ministrul Comunicaţiilor-Marius Bostan, Educaţiei-Adrian Curaj şi ministrul delegat al Departamentului Românilor de Pretutindeni-Dan Stoenescu au fost demişi, a anunţat premierul Dacian Cioloş, iar ministrul Transporturilor, Dan Costescu, aflat pe lista neagră, a demisionat.

    Demisia vine ca urmare a declaraţiilor sale controversate legate de faptul că ”trenul este un lux”.

    “Recomandăm românilor să aleagă mijlocul de transport care li se potriveşte cel mai bine. Este normal să fie mai mare biletul de tren, în toate ţările civilizate este la fel. Trenul este un lux şi oamenii plătesc mai mult că să îl aibă. Suntem o ţară săracă şi trebuie să păstrăm limitele, dar va spun că sunt trenuri care sunt foarte bine puse la punct. Încercaţi trenurile spre mare şi o să aveţi o mare surpriză. Celelalte trenuri nu au obligaţia să aibă aer condiţionat. Sunt trenuri de lung parcurs, mediu parcurs şi scurt parcurs. Fiecare operator feroviar, dacă vrea să atragă clienţi, va oferi aer condiţionat”, a afirmat ministrul la Realitatea Tv.

  • Românii au consumat de doua ori mai mult internet pe mobil anul trecut

    Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobila şi internet pe mobil configurat pe Veritel.ro consuma lunar 336 MB trafic de internet mobil (faţa de 167 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 74 de SMS-uri naţionale (dintre care 62 în reţea proprie şi 12 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 245 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (177 de minute), cât şi în afara reţelei (68 de minute).

    Un utilizator ocazional de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar 112 MB trafic de internet (faţa de 56 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 25 de SMS-uri naţionale (din care 21 în reţea proprie şi 4 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 81 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (59 de minute), cât şi în afara reţelei (22 minute).

    Utilizatorul intensiv de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar circa 1 GB de net (1.008 MB trafic de internet, faţa de 501 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 222 SMS-uri naţionale (din care 186 în reţea proprie şi 36 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 735 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (531 de minute), cât şi în afara reţelei (204 minute).

    “Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioara, se remarca o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de telefonie mobila, corelat cu scaderea traficului în interiorul reţelei, pe fondul reglementarii de catre ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor mobili pe oferte cu multe minute naţionale incluse”, a declarat Eduard Lovin, Director Executiv ANCOM.

  • Care ar putea fi primul oraş inteligent din România

    „Toate lucrurile pe care le-am făcut sunt publicate pe site. Dacă nu este clar, întrebaţi-ne! În ceea ce priveşte conceptul de smart city, am început un proces în minister de construire a unui concept de colectare a bunelor practici şi deschiderea unor canale de comunicare, astfel încât să facem un gen de ‘guidelines’, cât mai bine structurate, legat şi cu cadrul legal. În acelaşi timp, aş vrea să lansez azi, aici, o provocare: să construim primul oraş inteligent din România până în 2018. Acest oraş să fie Alba Iulia. De ce Alba Iulia? În afara faptului că vorbim despre 100 de ani de la Unire, aş vrea să vă spun că Alba Iulia este singurul oraş din România care au avut o strategie pe termen lung de dezvoltare şi s-a şi ţinut de ea. Este un oraş care a fost declarat de mai multe instituţii internaţionale un oraş bine administrat, a început să facă paşi importanţi”, a afirmat ministrul Comunicaţiilor, potrivit Agerpres.

    Potrivit oficialului, este important ca întreaga industrie telecom din România să participe la acest program-pilot, care este preconizat să demareze în luna septembrie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro