BusinessMagazin

Tag: companii

  • Din ce colţuri de ţară au pornit la drum marile afaceri preluate de giganţi străini

    Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi berea Neumarkt sunt doar câteva dintre companiile româneşti create de antreprenori locali care, în urma unor tranzacţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro, au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

    Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung cea la a doua generaţie, în timp ce 10% sunt predate şi celei de a treia generaţii, conform celor celor mai recente date.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai.

    Există şi acele exemple unde businessurile au fost fondate pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă mai departe.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări.

    Indiferent de motiv, exit-uri sunt multe şi numărul lor creşte an de an.  Totuşi, deşi vând, mulţi oameni de afaceri nu se ţin departe de business.

    După exiturile parafate, mulţi antreprenori români au reintrat rapid în ringul de business cu ambiţia de a dezvolta din nou, în acelaşi domeniu sau în altul. Raul Ciurtin, Levente Bara, Wargha Enayati, Jean Valvis sau Radu Georgescu sunt doar câţiva dintre cei care, odată ce şi-au vândut afacerile, s-au întors tot în business. Aceşti antreprenori sunt aceiaşi care îşi fac loc în top 50 de exituri făcute de oamenii de afaceri români.

    În analiză nu au fost incluse tranzacţiile din sectorul imobiliar şi nici cele care au vizat pachete minoritare nesemnificative.

    Au fost luate în calcul doar exiturile totale – chiar şi pe etape -, nu şi cele parţiale. Au fost incluşi şi antreprenorii străini, dar care au business preponderent în România.

    La polul opus, nu au fost analizate tranzacţiile parafate de antreprenori locali, dar care au vizat companii din străinătate, precum turneul de tenis din Madrid, vândut de Ion Ţiriac, sau exitul realizat de Zoltan Teszari din Ungaria.

    Pe hartă apare judeţul unde a fost fondat businessul ori unde a fost deschisă prima unitate de producţie sau de vânzare. Astfel, doar 17 dintre cele 42 de judeţe din România (inclusiv Bucureştiul) au cel puţin o companie în topul celor mai mari exituri făcute de antreprenori autohtoni. Iar dintre acestea, se remarcă Alba, Bucureşti, Cluj, Ilfov şi Suceava.

    doar 17 dintre cele  42 de judeţe  din România (inclusiv Bucureştiul) au o companie în topul celor mai mari exituri făcute de antreprenori autohtoni

    aproape  700 mil. euro este suma cea mai mare încasată de un antreprenor local pentru o companie românească, e vorba de banii obţinuţi de Ion Ţiriac pentru 45% din UniCredit Ţiriac Bank (actualmente Unicredit România), deal ce a marcat exitul omului de afaceri din acest business

    5 antreprenori – Ion Ţiriac, Dorel Goia, Radu Georgescu, Jean Valvis şi Daniel Guzu – apar în top cu mai mult de o tranzacţie

     

  • Prudenţa a pus frână spiritului antreprenorial

    Provocările anului trecut aduse, în special, de schimbările fiscale, dar şi de creşterea costurilor din economie au pus frână dorinţei de a deschide noi companii. Prudenţa a pus stăpânire pe mediul antreprenorial, care a adăugat mai puţine companii anul trecut faţă de 2022, când a fost atins un record al numărului de firme SRL înfiinţate.

    Anul trecut au fost înfiinţate 96.000 de companii SRL, în scădere cu 15% faţă de anul anterior, potrivit datelor Registrului Comerţului. Toate judeţele au înregistrat o scădere a numărului de companii nou înfiinţate, fără să existe vreo excepţie de judeţ din ţară care să fi avut o creştere a numărului de firme noi faţă de anul anterior. Astfel, prudenţa s-a manifestat peste tot în ţară.

    Cu toate acestea, marile centre urbane rămân spaţiile unde spiritul antreprenorial se manifestă cel mai puternic din ţară. La acest capitol, Bucureştiul stă cel mai bine, având 126 de companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori. Judeţul Ilfov se află pe al doilea loc în clasament, cu 121 de firme noi la 10.000 de locuitori.

    La polul opus se află Harghita şi Covasna, care au înregistrat 18, respectiv 19 companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori în 2023.

     

  • Lumea se înarmează până în dinţi: Marii producători de armament recrutează în cel mai accelerat ritm de la Războiul Rece încoace, pe măsură ce conflictele şi ameninţările globale ard mocnit şi riscă să explodeze

    Companiile globale din domeniul apărării recrutează lucrători în cel mai rapid ritm înregistrat de la sfârşitul Războiului Rece, în timp ce industria încearcă să îşi onoreze portofoliile de comenzi care se apropie de un nivel record, raportează Financial Times.

    Un sondaj realizat de Financial Times cu privire la planurile de angajare emise de 20 de companii occidentale din domeniul apărării a arătat că acestea doresc să recruteze zeci de mii de lucrători în 2024.

    Trei dintre cei mai mari contractori americani – Lockheed Martin, Northrop Grumman şi General Dynamics – au aproape 6.000 de posturi vacante pe care trebuie să le ocupe, în timp ce 10 companii intervievate caută să mărească numărul de posturi cu aproape 37.000 în total, adică aproape 10% din forţa lor de muncă totală.

    „De la sfârşitul Războiului Rece, aceasta este cea mai intensă perioadă pentru sectorul apărării, cu cea mai mare creştere a volumului de comenzi într-o perioadă destul de scurtă de timp”, a declarat Jan Pie, secretar general al ASD, asociaţia europeană de comerţ din domeniul aerospaţial şi al apărării. 

    Guvernele din întreaga lume au intensificat cheltuielile militare în urma tensiunilor geopolitice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Creşterea bruscă a comenzilor după decenii de volume scăzute, combinată cu concurenţa pentru competenţe digitale din partea grupurilor tehnologice şi o piaţă a forţei de muncă care încă se confruntă cu un deficit de personal generat de epoca Covid, reprezintă câţiva dintre factorii care au dus la o adevărată avalanşă de angajări în întreaga industrie.

    Companiile au declarat că sunt în căutare de posturi pentru toate categoriile de personal, de la ucenici până la directori aflaţi la sfârşitul carierei. Inginerii, dezvoltatorii de software şi analiştii de securitate cibernetică, precum şi sudorii şi mecanicii sunt la mare căutare. 

    Antonio Liotti, directorul de personal al campionului italian în domeniul apărării Leonardo, a declarat că se desfăşoară „o căutare intensă de noi angajări, chiar mai intensă decât în timpul unor conflicte anterioare, cum ar fi războaiele din Irak sau Afganistan”. 

    Antreprenorul, care face parte din programul tri-naţional cu BAE Systems din Marea Britanie şi Mitsubishi Heavy Industries din Japonia pentru a construi un nou avion de luptă, caută să angajeze 6.000 de noi lucrători până la sfârşitul anului 2024. 

    Căutarea de noi angajări, a adăugat Liotti, nu a fost determinată doar de conflictul din Ucraina, ci şi de o concurenţă tot mai mare din partea industriilor adiacente, cum ar fi „companiile de înaltă tehnologie şi companiile de consultanţă”. 

    Companiile care produc muniţie, în special Rheinmetall şi Nammo, care au fost nevoite să crească semnificativ producţia pentru a reface stocurile guvernamentale, se numără printre firmele cu cele mai agresive planuri de angajare.

  • Trump le transmite directorilor că ar reduce rata taxei corporate la 20%

    În cadrul unei reuniuni private cu aproximativ 100 de directori executivi ai unora dintre cele mai mari companii americane, Donald Trump a promis să coboare rata taxei corporate la 20%, notează Bloomberg.

    Actuala rată este 21%, dar chiar şi o reducere mică înseamnă miliarde de dolari în plus în fiecare an pentru companiile americane profitabile.

     

  • Dan Ostahie, Altex: O expansiune regională ar trebui să includă în mod obligatoriu Bulgaria şi Grecia. Companiile româneşti se pot uita şi spre Ungaria, dar e o piaţă mai mică

    Companile româneşti care au ajuns campioni naţionali în domeniul lor de activitate se uită spre pieţele din regiune pentru extindere internaţională, iar antreprenorul Dan Ostahie, CEO-ul Altex, este de părere că o astfel de mutare ar trebui să vizeze pieţele din Bulgaria şi Grecia, după cum a povestit el în conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie 2024.

    „Cred că toate companiile româneşti care au ajuns eroi în economia naţională îşi vor dori o expansiune regională, iar o expansiune regională semnificativă ar trebui să includă în mod obligatoriu Bulgaria şi Grecia. Se pot uita şi la Ungaria, dar e o piaţă mai mică, iar Polonia este o piaţă extrem de competitivă şi mult mai mare. Aş zice că e un exerciţiu Grecia-Bulgaria, creezi o companie puternică şi apoi ne putem gândi şi la un alt pas al expansiunii”.

    În ceea ce priveşte piaţa electro-IT, Ostahie spune că Grecia, România şi Bulgaria la un loc au un nivel similar cu piaţa din Germania, din Italia sau din Franţa.

    „Companiile româneşti au nevoie să consolideze regional alături de ţările din vecinătate, astfel încât să creăm jucători puternici la nivel european”.

    O companie românească se poate extinde într-o piaţă internaţională fie printr-un model greenfield, cu investiţii de la zero, fie printr-o mutare de tip M&A.

    „Considerând că Bulgaria şi Grecia sunt două pieţe totuşi destul de mature, este foarte greu să începi de la zero. Eu aş prefera achiziţii sau fuziuni. Cred mult în nevoia de a avea cultura locală, de a nu porni chiar de la zero, pentru că este dficil şi ia mult timp şi adesea costă mult mai mult decât o achiziţie”.

    Ce a mai declarat în cadrul conferinţei:

    • O expansiune internaţională trebuie în primul rând să se sprijine pe o piaţă domestică puternică. Cu alte cuvinte, dacă în piaţa de bază nu eşti un lider puternic cu o rată solidă a profitabilităţii, cu o capacitate continuă de inovare şi adopţie a tehnologiei, a te duce pe o altă piaţă nu faci decât să te duci să te faci de râs, nu ai ce căuta.
    • Trebuie încurajate investiţiile companiilor multinaţionale, ajută la creşterea companiilor locale prin tot felul de transferuri de know-how, investiţii, parteneriate şi asta la sfârşit creează un climat competitiv, companiile româneşti pot creşte şi cu sprijinul acestor multinaţionale pot ajunge pe pieţe străine.
    • Avem nevoie de intrarea în Schengen, ar aduce o explozie în zona de logistică, în zona indutrială. Avem nevoie de trecerea la moneda euro, avem nevoie de moneda comună să putem compara preţurile în aceeaşi monedă astel încât să putem creşte dimensiunea pieţei.
    • Piaţa locală trebuie să crească din toate perspectivele, consum, producţie şi servici. România poate să devină un hub de servicii meicale, România poate să redevină un hub de educaţie, iar România este o ţară extrem de frumoasă şi cu o investiţie comună în turism devine o destinaţie extraordinar de interesantă.

  • Cum este să treci peste noapte de la „eu nu vin la interviu fără 1.000-1.500 de euro pe lună” la salariul minim pe economie

    Cei mai afectaţi de criza care se instalează în industria de IT din România, ca o reacţie la ceea ce se întâmplă pe piaţa vestică, sunt juniorii, adică cei care sunt la început de carieră şi încă nu prea ştiu multe lucruri şi cei care sunt prea experimentaţi şi care au salarii mari şi care acum pot fi înlocuiţi cu IT-işti de acelaşi nivel, dar cu salarii mai reduse. Cel puţin aşa spune Adrian Dinu, CEO şi fondator al companiei româneşti Creasoft, un dezvoltator de software care monitorizează electronic resursa umană din companii. Juniorii şi ceea ce fac ei pot fi înlocuiţi cu ajutorul AI – inteligenţa artificială, care câştigă teren.

    Până acum un an companiile recrutau pe oricine, iar aici intrau şi juniorii, bifându-se în acest fel poziţiile din organigramă, deşi cunoştinţele lor erau mai reduse faţă de cerinţele postului. Tot se va găsi cineva din echipă să-i înveţe ce să facă, spuneau cei de la HR, care făceau angajări pe bandă rulantă. Dacă până acum un an niciun CV nu stătea pe birou mai mult de 24 de ore fără să fie procesat şi stabilit un interviu cu candidatul, chiar dacă de cele mai multe ori cei de la HR erau siguri că acesta nu vine la interviu, acum CV-urile încep să se adune pe biroul celor de la HR şi nu le mai procesează nimeni. Poziţiile libere s-au închis, iar acum cuvântul de ordine este reducerea organigramelor.

    Juniorii nu-şi mai găsesc locul. Criza a ajuns chiar şi pe piaţa de internship, unde companiile nu mai au locuri disponibile. Au trecut vremurile când un junior nu se ridica din pat şi nu venea la un interviu dacă nu auzea că salariul de început era de 1.000-1.500 de euro net. Acum s-ar putea să accepte chiar şi salariul minim pe economie doar să intre undeva şi să capete experienţă, spune Adrian Dinu. La polul opus, cei care au multă experienţă şi care bineînţeles aveau salarii mari încep să experimenteze varianta în care li se propune reducerea salariilor dacă mai vor să lucreze acolo. Acum un an, când pe piaţă a început să se instaleze criza, toată lumea credea că îşi poate găsi imediat o altă poziţie la o altă companie fără probleme. Dar nu mai este aşa, şi când stai pe bară, fără să mai sune telefonul câteva luni, începi să se te gândeşti că poate e mai bine să accepţi o reducere a salariului de la 8.000 de euro la 6.000 de euro, a spus Adrian Dinu de la Creasoft la ZF Live.

    Pentru companii această restructurare face parte din viaţă, iar Adrian Dinu a explicat cum gândesc multinaţionalele. Dacă dau afară 20 de seniori pe care îî plătesc acum cu 8.000 de euro şi iau alţi 20 de acelaşi nivel, dar la 6.000 de euro, fac o reducere salarială de 40.000 de euro pe lună, adică jumătate de milion de euro pe an, care contează. „Piaţa de IT s-a mai reglat şi nu se mai acceptă orice tarif, oricât de bun ai fi”, a menţionat Adrian Dinu. Piaţa de IT din România este în cea mai mare parte de lohn, adică trăieşte din comenzi externe. Dacă o companie, dacă o multinaţională pierde un contract, acesta nu poate fi acoperit imediat. În aceste condiţii IT-iştii nu mai au de lucru. Sunt prea puţine companii care au un produs sau un serviciu propriu cu care pot să facă faţă vremurilor mai vitrege. Companiile româneşti care reuşesc să stea în picioare au şansa acum să recruteze IT-işti mai buni, care înainte nici nu voiau să se angajeze la o firmă românească, pe salarii chiar mai mici. Pe piaţa românească lucrează în acest moment în jur de 142.000 de persoane în sectorul IT.

    Anul trecut cele mai mari companii au operat reduceri ale numărului de angajaţi. Conform unei analize ZF pe baza datelor din platforma Bridge to Information, în 2023, 8 din 10 cele mai mari companii din industria de IT locală, toate multinaţionale, au încheiat anul cu mai puţini angajaţi, rezultatul cumulat indicând un minus de 2000 de angajaţi. Cel mai mare anagajator este Endava România cu 4.372 de angajaţi, minus 216 angajaţi faţă de 2022, urmează Amazon Development Center România cu 3.370 de angajaţi, minus 464 de angajaţi şi IBM România cu 3.073 de anagajaţi, minus 104. Ericsson Telecommunications România, al patrulea angajator din IT, a încheiat anul 2023 cu 2.019 angajaţi, în scădere cu 584. Întrebarea este dacă această criză este de moment sau este începutul unei schimbări mai ample aduse de inteligenţa artificială, care începe să înlocuiască resursa umană. Adrian Dinu crede că este mai degrabă a doua variantă, iar ce s-a întâmplat în confecţii, unde acum 10 ani eram principalul jucător din zona de lohn, se va întâmpla şi pe piaţa de IT.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Care sunt meseriile care deschid uşile companiilor. Unele dintre acestea sunt platite si cu peste 200 de euro pe ora si nu necesită diplomă

    Mii de oameni se pregătescă să termine facultatea în 2024, iar mulţi dintre aceşti absolvenţi vor intra direct pe piaţa muncii şi vor începe să-şi construiască propria carieră.

    Pentru acei tineri care se gândesc pe ce să se concentreze pentru a încerca să obţină mai multă tracţiune pe piaţa muncii, platforma de free-lance Upwork a publicat recent lista celor mai solicitate competenţe pentru 2024. Unele din acestea se plătesc şi cu 200 de euro pe euro, iar facultatea nu este obligatorie, potrivit CNBC.

    Top 5 meserii care deschid uşile companiilor:

    Analist

    Analiştii de date analizează „seturi de date incredibil de mari şi complexe pentru a obţine informaţii despre o anumită traiectorie” a unei afaceri, spune Margaret Lilani, vicepreşedinte al departamentului de furnizare a talentelor la Upwork. Aceştia folosesc instrumente precum Microsoft Excel, Google Spreadsheet, SQL şi Tableau.

    Analiştii de date de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 167 de euro pe oră.

    Full stack developer

    Când vine vorba de construirea de site-uri web şi aplicaţii, dezvoltatorii full stack sunt cei responsabili de toate aspectele acesui t obiectiv . Adică, sunt responsabili de interfaţa pe care o vede utilizatorul, precum şi de mecanismele care o fac să funcţioneze.

    Dezvoltatorii full stack de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 190 de euro pe oră.

    Specialist în social media marketing

    Specialiştii în social media răspândesc informaţii despre clienţii lor pe platforme care variază de la Instagram la Pinterest, cu scopul de a interacţiona cu clienţii, de a construi branduri, de a stimula vânzările, şi de a creşte traficul pe site.

    Specialiştii în social media marketing sunt plătiţi cu până la 250 de euro pe oră.

    Asistent virtual

    Asistenţii virtuali ajută clienţii într mai multe morduri diferite. Aceştia sunt angajaţi pentru „a le organiza calendarul, pentru a-i ajuta cu e-mailurile, pentru a aranja unele prezentări” şi aşa mai departe, spune Lilani.

    Unii se pot specializa în anumite programe sau platforme „dar natura generalistă le permite, de asemenea, să fie flexibili”, spune ea.

    Aceşti asistenţi sunt plătiţi cu până la 65 de euro pe oră pe Upwork

    Graphic designer

    Designerii „creează concepte vizuale care merg mână în mână cu brandingul” clienţilor lor, spune Salemi. Aceştia creează logo-uri, infografice, postări în social media, prezentări şi aşa mai departe.

    „Trăim într-o lume vizuală”, spune Lilani. Şi astfel, designul grafic este cu atât mai important”.

    Designerii sunt plătiţi cu 150 de euro pe oră pe Upwork.

  • Top 5 meserii care deschid uşile companiilor. Unele dintre acestea sunt platite si cu peste 200 de euro pe ora si nu necesită diplomă

    Mii de oameni se pregătescă să termine facultatea în 2024, iar mulţi dintre aceşti absolvenţi vor intra direct pe piaţa muncii şi vor începe să-şi construiască propria carieră.

    Pentru acei tineri care se gândesc pe ce să se concentreze pentru a încerca să obţină mai multă tracţiune pe piaţa muncii, platforma de free-lance Upwork a publicat recent lista celor mai solicitate competenţe pentru 2024. Unele din acestea se plătesc şi cu 200 de euro pe euro, iar facultatea nu este obligatorie, potrivit CNBC.

    Top 5 meserii care deschid uşile companiilor:

    Analist

    Analiştii de date analizează „seturi de date incredibil de mari şi complexe pentru a obţine informaţii despre o anumită traiectorie” a unei afaceri, spune Margaret Lilani, vicepreşedinte al departamentului de furnizare a talentelor la Upwork. Aceştia folosesc instrumente precum Microsoft Excel, Google Spreadsheet, SQL şi Tableau.

    Analiştii de date de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 167 de euro pe oră.

    Full stack developer

    Când vine vorba de construirea de site-uri web şi aplicaţii, dezvoltatorii full stack sunt cei responsabili de toate aspectele acesui t obiectiv . Adică, sunt responsabili de interfaţa pe care o vede utilizatorul, precum şi de mecanismele care o fac să funcţioneze.

    Dezvoltatorii full stack de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 190 de euro pe oră.

    Specialist în social media marketing

    Specialiştii în social media răspândesc informaţii despre clienţii lor pe platforme care variază de la Instagram la Pinterest, cu scopul de a interacţiona cu clienţii, de a construi branduri, de a stimula vânzările, şi de a creşte traficul pe site.

    Specialiştii în social media marketing sunt plătiţi cu până la 250 de euro pe oră.

    Asistent virtual

    Asistenţii virtuali ajută clienţii într mai multe morduri diferite. Aceştia sunt angajaţi pentru „a le organiza calendarul, pentru a-i ajuta cu e-mailurile, pentru a aranja unele prezentări” şi aşa mai departe, spune Lilani.

    Unii se pot specializa în anumite programe sau platforme „dar natura generalistă le permite, de asemenea, să fie flexibili”, spune ea.

    Aceşti asistenţi sunt plătiţi cu până la 65 de euro pe oră pe Upwork

    Graphic designer

    Designerii „creează concepte vizuale care merg mână în mână cu brandingul” clienţilor lor, spune Salemi. Aceştia creează logo-uri, infografice, postări în social media, prezentări şi aşa mai departe.

    „Trăim într-o lume vizuală”, spune Lilani. Şi astfel, designul grafic este cu atât mai important”.

    Designerii sunt plătiţi cu 150 de euro pe oră pe Upwork.

  • Cei mai mari 20 de jucători din industria cărnii au fost la un pas de 3 mld. euro în 2023, cu aproape 30.000 de angajaţi

    ♦ Între primi zece jucători din industria cărnii după rezultatele din 2023 sunt cinci afaceri româneşti de peste 1 miliard de lei ♦  În 2019, singura companie de peste 1 miliard de lei era Smithfield România, deţinută de investitori chinezi ♦ Cris-Tim Family Holding, business fondat de Radu şi Cristina Timiş, şi Transavia, business fondat de Ioan Popa, au depăşit în 2023 pragul de 1 miliard de lei.

    Cei mai mari 20 de jucători din industria cărnii au realizat anul trecut o cifră de afaceri totală de 13,6 de miliarde de lei, adică aproape 3 miliarde de euro, în creştere cu 7,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor făcute  de ZF pe baza datelor oferite de companii, dar şi a celor publice, de la Ministerul de Finanţe.

    „Bilanţul pozitiv înregistrat de Transavia în anul 2023 reflectă o nouă performanţă, în ciuda mediului de afaceri extrem de provocator cauzat de nume­roasele incertitudini, de evoluţia economiei şi a inflaţiei, de situaţia geopolitică ori de fenomenele meteo extreme“, spune Ioan Popa, preşedintele şi fondatorul Transavia.

    Transavia, companie fondată în urmă cu 33 de ani, a finalizat 2023 cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei (circa 200 mil. euro), iar astfel a intrat în topul miliar­da­rilor în lei din industria cărnii. De asemenea, Cris-Tim Family Holding, business fondat de Radu şi Cristina Timiş, a depăşit pentru prima dată anul trecut pra­gul de 1 mld. lei, conform datelor publice.

    Astfel, în 2023 numărul miliardarilor în lei a ajuns la şase. Dintre aceste şase afaceri, cinci sunt ale unor antreprenori români, respectiv Justin şi Andra Paraschiv (Carmistin Internaţional), Grigore Horoi (preşedintele Agricola), Bogdan Stanca (Aaylex One), Radu şi Cristina Timiş (Cris-Tim) şi Ioan Popa (Transavia). Smithfield România, business cu capital din China, a făcut primul miliard de lei din vânzarea de carne în 2019.

    Smithfield România deţine 49 de ferme în judeţele Timiş şi Arad şi creşte peste 1 milion de porci, fiind cel mai mare producător comercial de carne. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în creştere cu aproape 10% faţă de anul precedent. Până în 2023, compania a fost lider în piaţa cărnii în ultimii cinci ani după cifra de afaceri.

    În 2023, cu o cifră de afaceri de 1,5 mld. lei la nivel de grup, Carmistin Internaţional, controlat de Justin şi Andra Paraschiv, a devenit noul lider al pieţei cărnii, iar reprezentanţii săi vor să menţină trendul accelerat de creştere şi estimează pentru anul curent venituri de 1,8 miliarde de lei, ca urmare a unor investiţii care vor fi gata.

    „Anul 2024 este pentru Carmistin un an dedicat proiectelor de anvergură, prin construcţia şi inaugurarea unor facilităţi de producţie de mare amploare pe trei dintre diviziile grupului – pui, porc şi agricultură, proiecte care ne vor creşte substanţial capacităţile de producţie“, au explicat reprezentanţii grupului.

    Totuşi, chinezii sunt în continuare mai puternici, pentru că Smithfield mai deţine şi compania Elit, la rândul ei în top zece jucători din industria cărnii, iar împreună cele două firme fac afaceri de peste 2 mi­liarde de lei în România.

    Tot în 2023, în topul dedicat industriei cărnii au mai fost şi alte schimbări. Spre exemplu, grupul Agricola din Bacău, cu activitate în creşterea păsărilor, în pro­duc­ţia de carne, ouă, mezeluri şi ready-meal, a urcat pe a treia poziţie în top, depăşind grupul Aaylex One din Buzău. Totodată, Cris-Tim Family Holding a depăşit la mustaţă Transavia în 2023. O altă companie care a urcat câteva poziţii în top este Abatorul Periş. Aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de lei în 2023, care a dus-o de pe locul 15 pe locul 10.

    Anul trecut, majoritatea companiilor din top 20 au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, cât şi a profitului. Această creştere din ultimii ani a fost influenţată şi de inflaţie – din decembrie 2022 până în decembrie 2023, preţul cărnii şi produselor din carne a crescut cu circa 10%, conform datelor de la INS. Cu toate acestea, a depins şi de abilitatea managementului companiilor din acest sector de a se adapta. „Modelul integrat 100%, ne-a permis să controlăm riscurile şi să fim rezilienţi, să ne consolidăm poziţia în piaţă şi să ne creştem performanţele“, a subliniat Ioan Popa.

    Alte companii, în faţa fluctuaţiei vânzărilor, s-au adaptat prin diversificare şi atragerea unei noi clientele, iar astfel au reuşit să rămână competitive şi să se dezvolte în continuare.

    „Dezvoltăm categoriile unde suntem deja prezenţi şi suntem orientaţi spre inovaţie; nu vom schimba strategia. În fiecare an lucrăm la produse noi, însă, statistic, rata de succes este undeva la 30%. Nu toate performează, cifra de afaceri se face în continuare cu produsele consacrate, însă produsele inovatoare răspund unei nevoi de nişă şi adaugă valoare la reputaţia brandului Agricola“, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupul Agricola din Bacău.

    De altfel, unii jucători spun că veniturile au fost influenţate şi de faptul că puiul reprezintă cea mai ieftină proteină, iar românii au preferat astfel carnea de pasăre.

    „Contextul în care Familia Safir creşte constant spre a deveni marca de carne de pui preferată a românilor este unul foarte favorabil, pentru că datele de la INS arată că preferata consumatorilor români rămâne carnea de pasăre, cu un consum lunar de peste 1,7 kg per capita“, au spus reprezentanţii grupului Safir din Vaslui, cu afaceri de peste 300 de milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.