BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • CE propune alocarea a 500 de milioane de euro pentru consolidarea industriei de apărare a UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.

    Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

    CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.

    Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.

    „Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.

  • Comisia deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor gay

    Comisia Europeană deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer.

    Comisia a decis vineri să defere Ungaria Curţii de Justiţie a UE din cauza unei legi maghiare care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale şi a identităţii de gen.

    Comisia consideră că legea încalcă normele pieţei interne, drepturile fundamentale ale persoanelor (îndeosebi persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer,) precum şi – în legătură cu aceste drepturi fundamentale – valorile UE.

    În special, legea maghiară evidenţiază şi vizează conţinutul care promovează sau prezintă ceea ce numeşte „divergenţe faţă de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naştere, schimbarea sexului sau homosexualitatea” în cazul persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

    Această trimitere în faţa Curţii este următoarea etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor iniţiată de Comisie la 15 iulie 2021 împotriva Ungariei printr-o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât autorităţile maghiare nu au răspuns într-o măsură suficientă preocupărilor Comisiei în legătură cu egalitatea şi protecţia drepturilor fundamentale şi nu s-au angajat în niciun fel să remedieze incompatibilitatea, Comisia a trimis Ungariei un aviz motivat la 2 decembrie 2021.

    „Protecţia copiilor este o prioritate absolută pentru UE şi statele sale membre. Legea maghiară conţine însă dispoziţii care nu sunt justificate pe baza promovării acestui interes fundamental sau sunt disproporţionate pentru realizarea obiectivului enunţat”, arată CE.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

  • Ciucă: Soluţiile Guvernului au primit două noi validări

    Soluţiile Guvernului pentru susţinerea economiei şi protejarea cetăţenilor de efectele crizelor pe care le traversăm au primit două noi validări, transmite premierul Nicolae Ciucă, după anunţul BNR privind investiţiile directe străine şi prognoza Comisiei Europene.

    „Soluţiile Guvernului pentru susţinerea economiei şi protejarea cetăţenilor de efectele crizelor pe care le traversăm au primit, azi, două noi validări. Potrivit Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe în ţara noastră au crescut cu peste 50 la sută în primele cinci luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un total de peste 3,7 miliarde de euro. Încrederea investitorilor străini în capacitatea României de a-şi dezvolta economia într-o perioadă marcată de crize multiple reprezintă unul dintre pilonii de bază ai politicilor Guvernului, alături de absorbţia fondurilor europene şi de investiţiile naţionale fără precedent în ultimii 30 de ani”, afirmă Nicolae Ciucă.

    Premierul aminteşte şi de prognoza Comisiei Europene privind creşterea economică a României în 2022.

    „România îşi menţine ritmul de dezvoltare, în ciuda contextului dificil la nivel european, aşa cum reiese din datele publicate astăzi de Comisia Europeană, care a revizuit, în creştere, prognoza privind avansul economiei noastre în acest an, la 3,9 la sută, faţă de estimările din această primăvară, de 2,6 la sută. Guvernul va continua politica de încurajare a investiţiilor şi de susţinere a mediului privat, consolidând cadrul de măsuri necesare dezvoltării şi modernizării ţării”, conchide Ciucă.

  • CE: Principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii pentru care trebuie să ne pregătim

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) prezintă miercuri  principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale: agenţii patogeni, rezistenţa la antimicrobiene şi ameninţările chimice.

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei Europene prezintă miercuri lista prioritară a principalelor 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale.

    Consiliul HERA a convenit asupra unei liste care include trei categorii de ameninţări la adresa sănătăţii care pun în pericol viaţa sau care sunt deosebit de dăunătoare pentru sănătate şi care au potenţialul de a se răspândi în toate statele membre. Este vorba de agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat, ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene.

    „Prezentăm astăzi (miercuri – n.r.), pentru prima dată, principalele ameninţări la adresa sănătăţii pentru care ar trebui să ne pregătim şi la care ar trebui să facem tot posibilul pentru a răspunde. Acest exerciţiu reprezintă primul pas către asigurarea disponibilităţii şi a accesibilităţii contramăsurilor medicale pentru toate statele membre în caz de necesitate. HERA a fost creată ca o santinelă în vederea viitoarelor urgenţe sanitare şi mă bucur că acum începe în mod concret să îşi îndeplinească misiunea”, a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    În conformitate cu Planul de lucru al HERA pentru 2022, HERA, în colaborare cu serviciile Comisiei, cu agenţiile UE şi cu partenerii şi experţii internaţionali, a efectuat acest exerciţiu de stabilire a priorităţilor pentru a selecta trei ameninţări cu impact puternic la adresa sănătăţii, cu scopul de asigura o aliniere globală şi o colaborare strânsă în materie de securitate sanitară la nivel mondial.

    Categoriile de ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii care au fost identificate

    Agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat: este vorba, printre altele, de analizarea anumitor familii virale care prezintă motive de îngrijorare, luând în considerare şi natura zoonotică a majorităţii bolilor infecţioase emergente cu consecinţe grave. Această categorie include în principal familii de viruşi ARN respiratorii.

    Ameninţări chimice, biologice, radiologice şi nucleare: acestea pot fi cauzate de diseminarea accidentală sau deliberată, având în vedere tensiunile geopolitice mondiale, precum şi de incidente provocate de actori neglijenţi. Substanţele CBRN au fost identificate pe baza probabilităţii de apariţie a acestora şi a impactului lor potenţial asupra sănătăţii umane.

    Ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene, care reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană, numai rezistenţa antibacteriană provocând, potrivit estimărilor, peste 1,2 milioane de decese pe an la nivel mondial.

    Identificarea principalelor ameninţări la adresa securităţii noastre sanitare reprezintă prima etapă a procesului de asigurare a dezvoltării, a capacităţii de producţie şi a extinderii producţiei, a achiziţiilor publice şi a constituirii de stocuri potenţiale de medicamente, diagnostice, dispozitive medicale şi echipamente individuale de protecţie, precum şi a altor contramăsuri medicale, pentru a asigura disponibilitatea şi accesibilitatea acestora în caz de necesitate. Împreună cu alte servicii ale Comisiei şi agenţii ale UE, HERA se va asigura că investiţiile sunt direcţionate în mod continuu către protejarea sănătăţii publice şi a securităţii sanitare în ceea ce priveşte disponibilitatea contramăsurilor medicale.

    Un obiectiv central al HERA este de a asigura dezvoltarea, fabricarea, achiziţiile publice şi distribuirea echitabilă a contramăsurilor medicale esenţiale pentru a acoperi eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea acestora. În acest scop, HERA trebuie să evalueze potenţialele ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii şi să colecteze date pentru a atinge acest obiectiv; prin urmare, HERA trebuie să identifice şi să ierarhizeze viitoarele ameninţări la adresa sănătăţii, să identifice eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea contramăsurilor medicale relevante, să orienteze viitoarele acţiuni legate de cercetarea şi dezvoltarea de noi astfel de contramăsuri şi să contribuie la orice alte acţiuni relevante.

    HERA este un pilon esenţial al Uniunii europene a sănătăţii şi un activ fundamental pentru consolidarea răspunsului şi a pregătirii UE în caz de urgenţe sanitare. HERA a fost înfiinţată în septembrie 2021 pentru a înlocui soluţiile ad-hoc pentru gestionarea şi desfăşurarea unor acţiuni de răspuns în caz de pandemie, fiind o structură permanentă, dotată cu instrumente şi resurse adecvate pentru a planifica în avans acţiunile UE în caz de urgenţe sanitare.

  • Ucraina începe exporturile de energie electrică spre Uniunea Europeană

    Ucraina a început să exporte energie electrică către Uniunea Europeană, au anunţat, joi, premierul ucrainean, Denys Shmyhal, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

    Primele exporturi au ajuns în România.

    „La doar trei luni de la primirea certificatului energetic, a început mult-aşteptatul export de energie electrică ucraineană către Europa! Astăzi [joi], de la prima oră a nopţii, astfel de exporturi au plecat spre România. Volumul iniţial este de 100 MW”, a declarat Shmyhal într-o postare pe contul său oficial de Facebook.

    „Numai în prima zi, întreprinderea de stat Ukrenergo a câştigat 10 milioane de UAH din vânzarea accesului la punctul de trecere interstatală. Potenţialul de export al energiei electrice ucrainene către Europa este de până la 2,5 GW. În acest scenariu, statul va putea încasa peste 70 de miliarde UAH pe an”, a adăugat el.

    Preşedintele Comisiei Europene a salutat demersul, afirmând că acesta serveşte nevoilor Ucrainei şi UE.

    „Aceasta va oferi o sursă suplimentară de energie electrică pentru UE. Şi venituri atât de necesare pentru Ucraina, Aşa că amândoi beneficiem”, a scris joi Ursula Von der Leyen pe Twitter.

  • Războiul din Ucraina. Şefa Comisiei Europene acuză: Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii“ al Rusiei

    Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii” al Rusiei, a declarat miercuri şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Într-o scrisoare adresată Parlamentului European de la Strasbourg, von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili porturile Ucrainei la Marea Neagră, ca remediu la criza alimentară mondială care se profilează.

    ► Silozurile de cereale de pe teritoriul ucrainean controlat de guvern sunt pline la jumătate înainte de recolta din acest an, a declarat şeful Asociaţiei pentru cereale din Ucraina, citat de Reuters. Ucraina are o capacitate de stocare de 55 de milioane de tone, dintre care 30 de milioane sunt ocupate.

    ► Autorităţile ucrainene refuză să demineze Portul Odesa de teamă că armata rusă ar putea profita de situaţie pentru a lansa un atac, scrie cotidianul Le Figaro. „Dacă deminăm principalul port al ţării, Rusia va vrea să atace, visează să paraşuteze trupe. Flota rusă a Mării Negre pare să se retragă spre regiunea anexată Crimeea.“

  • Schemă de 4,3 milioane de euro pentru sprijinirea aeroporturilor româneşti, aprobată de CE

    Comisia Europeană (CE) a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane de euro destinată sprijinirii aeroporturilor în contextul pandemiei de coronavirus.

    Potrivit unui comunicat al CE, sprijinul public se va acorda sub formă de subvenţii directe. Măsura va fi deschisă operatorilor aeroportuari care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Aeroportul Internaţional Timişoara.

    Schema urmăreşte să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 şi să îi ajute să îşi continue activităţile pe durata pandemiei şi după aceasta.

    Comisia a constatat că schema românească respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Ajutorul nu va depăşi 2,3 milioane de euro pe beneficiar; şi se acordă până la 30 iunie 2022.

    CE a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

  • România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată din PNRR, în valoare de 3 miliarde euro

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, astăzi, Comisiei Europene, prima cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. 

    Potrivit MIPE, din cele aproximativ 3 miliarde de euro, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

    Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanţării primite până în prezent.

    „Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro”, informează MIPE.

    „Ne-am respectat angajamentul de a trimite astăzi, 31 mai, Comisiei Europene prima cerere de plată în vederea încasării fondurilor PNRR alocate pentru ţintele şi jaloanele îndeplinite la sfârşitul anului trecut. Doresc să le mulţumesc tuturor miniştrilor pentru efortul depus”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

    Prima cerere de plată cuprinde cele 21 de ţintele şi jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie.

    Potrivit MIPE, au fost încărcate, în total, în sistemul electronic al Comisiei, 180 de documente justificative aferente celor 21 de jaloane/ţinte, incluse în cererea de plată.

    Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea şi va cuprinde ţintele şi jaloanele aferente primelor două trimestre ale acestui an.

    România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

  • Comisia Europeană propune prelungirea suspendării reglementărilor bugetare la nivelul UE

    Reglementările privind disciplina bugetară la nivelul Uniunii Europene, care nu mai sunt aplicate din martie 2020 din cauza pandemiei, vor rămâne suspendate inclusiv în anul 2023, din cauza crizei economice generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile contra Rusiei, conform Comisiei Europene.

    “Propunem menţinerea în 2023 a clauzei generale de salvgardare”, care permite derogări temporare în privinţa limitelor de îndatorare şi deficitelor fixate prin Pactul de Stabilitate, a declarat luni Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

    “Acest lucru oferă marje de manevră la nivelul politicilor bugetare naţionale pentru a reacţiona rapid în caz de necesitate”, a subliniat Valdis Dombrovskis, citat de cotidianul Le Monde, insistând totuşi pentru administrarea riguroasă a finanţelor publice.

    Propunerea Comisiei Europene a fost recepţionată favorabil de miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi luni după-amiază la Bruxelles.