BusinessMagazin

Tag: comenzi

  • Cum distrug giganţii lumii în timpul pandemiei de COVID-19 milioane de locuri de muncă din ţările sărace care le asigurau până acum toată producţia

    Muncitorii fabricilor de textile din ţările cu salarii mici ar putea fi grav afectaţi de criza COVID-19: în Bangladesh, nu mai puţin de şase miliarde de euro din export şi câteva milioane de locuri de muncă în industria textilă ar putea fi pierdute din cauza anulărilor masive de comenzi venite din partea marilor lanţuri de retail vestimentar.

    Încă de la sfârşitul lunii martie, Primark a anulat zeci de comenzi şi a sfătuit furnizorii din Asia de Sud-Est să înceteze producţia. H&M, Mango şi Zara se numără, de asemenea, printre retailerii care şi-au suspendat comenzile, în ciuda faptului că unele linii erau deja în producţie. C&A a indicat chiar că nu mai intenţionează să plătească pentru comenzile care au fost deja produse, scriu cei de la RetailGazette.

    În urma criticilor din partea Human Rights Watch şi a altor organizaţii, Primark şi H&M au răspuns că se vor asigura de faptul că muncitorii afectaţi de anulări vor fi în continuare plătiţi. H&M, principalul destinatar al articolelor de îmbrăcăminte fabricate în Bangladesh, a declarat pentru RetailGazette că este în discuţii cu furnizorii pentru a găsi o soluţie. Gigantul de modă suedez spune că este conştient de situaţia extrem de vulnerabilă a furnizorilor şi angajaţilor.

    Cu toate acestea, peste două milioane de muncitori din Bangladesh au fost deja afectaţi de închiderea fabricilor din cauza crizei COVID-19. Potrivit reprezentanţilor de la sinducatele locale, majoritatea angajaţilor au fost concediaţi temporar sau au primit concediu plătit.
     

  • Lucian Băltaru, Sameday Courier: „Ultimele două săptămâni au fost ca un Black Friday. Nu avem timp să oprim nici măcar o oră activitatea. După prima ordonanţă am transportat lăzi frigorifice”

    „Ultimele două săptămâni au fost un Black Friday din punctul de vedere al activităţii” a spus Lucian Băltaru, CEO al companiei de curierat Sameday Curier, într-o conferinţă de presă organizată în mediul online vineri, 27 martie.

    „Ne-am confruntat cu multe experienţe noi, reticenţe ale angajaţilor de a lucra, în contextul în care la noi a fost flux continuu de colete, 100.000 de colete pe seară, nu avem timp să oprim nici măcar o oră activitatea”, a descris el activitatea companiei din ultimele două săptămâni, în contextul crizei cauzate de coronavirus. CEO-ul Sameday Courier a mai observat că businessul de livrare către clienţii persoane fizice (B2C) a crescut cu între 5% şi 10%.

    Lucian Băltaru a spus că în prezent „cel mai important lucru este să ne protejăm clienţii, angajaţii şi am luat măsurile clasice pe care şi ceilalţi le-am luat, am igienizat permanent totul, în hub-ul central am luat măsuri extraordinare de siguranţă, avem şi un medic permanent acolo”.

    CEO-ul Sameday Courier a mai spus că şi-au propus să elimine punctele de interacţiune între clienţi şi curierii: plata cu ramburs a scăzut de la 80% la 50% (şi chiar la 40% în Bucureşti).

    Au luat de asemenea decizia de a crea un serviciu prin care să limiteze interacţiunile dintre clienţi şi curieri chiar şi mai mult. Prin intermediul acestuia, clienţii pot să îşi ridice coletul direct de la uşă, fără a interacţiona cu un curier. Serviciul presupune primirea unui cod PIN prin SMS, pe care clienţii îl vor comunica livratorului la venirea comenzii. Odată confirmat de către curieri codul PIN,  coletul poate fi lăsat la uşă fără ca livratorul să intre în contact  cu clientul. Noul serviciu va fi disponibil de luni, 30 martie şi este valabil doar pentru trimiterile fără ramburs, activarea fiind realizată automat în momentul înregistrării comenzii.

    „E în continuare o problemă de stocuri – schimbările de comportament vin şi în funcţie de contextul exterior, după prima ordonanţă am primit comenzi mari, lăzi frigorifice, apoi comenzi mici, probabil mixul de livrări se va schimba”, a descris Lucian Băltaru comportamentul clienţilor.

    Lucian Băltaru a observat de asemenea că timpul care se scurge între livrări a scăzut considerabil datorită traficului redus, cu între 30% şi 40%.

    În prezent, circa 2000 de angajaţi lucrează pentru Sameday Courier, dintre care circa 1.200 sunt curieri. „Dacă volumele vor continua să crească va fi nevoie să angajăm, deocamdată ne conservăm şi încercăm să lucrăm cu echipa actuală de colegi”, descrie Lucian Băltaru perspectivele de a angaja alţi oameni.

    CEO-ul Sameday Courier spune că au urmărit evoluţia evenimentelor din China, Coreea de Sud şi Italia, iar la momentul în care criza coronavirusului a ajuns în România, erau pregătiţi. Spre exemplu, curierii sunt echipaţi cu măşti sanitare şi cu mănuşi. „Întâmplarea a făcut ca eu să fiu aproape de ce s-a întâmplat în Coreea – urmăresc piaţa de acolo – încă de pe 10 martie am început să ne facem stocuri – avem stocuri pentru următoarele două săptămâni; avem 250.000 de produse unice.”

    Lucian Băltaru spune că vor închide anul financiar care pentru companie a început în aprilie 2019 şi se încheie în martie 2020 cu venituri de circa 40 de milioane de euro.

     

     

  • Angajaţi din cel puţin opt dintre depozitele companiei conduse de cel mai bogat om din lume sunt confirmaţi cu coronavirus

    Pe măsură ce retailerul online Amazon primeşte comenzi de la oamenii aflaţi acasă în perioada pandemiei, angajaţii din cel puţin opt depozite americane ale companiei s-au îmbolnăvit de coronavirus recent, scrie huffpost.com.

    Numărul mare de cazuri de COVID-19 au determinat angajaţii (şi nu numai ei) să solicite companiei să facă mai multe pentru a-şi proteja angajaţii.

    Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat pentru Washington Post că Amazon „susţine persoanele afectate”, urmând „sfaturile autorităţilor locale şi iau măsuri extreme pentru a asigura siguranţa angajaţilor oriunde s-ar afla aceştia”.

    Sute de angajaţi ai Amazon au semnat o petiţie online în care şi-au exprimat îngrijorarea pentru „lipsa de măsuri de protecţiei din cadrul companiei” şi au solicitat concediu plătit, printre altele.

    Pe de altă parte, Amazon a anunţat săptămâna trecută că angajează 100.000 de oameni pentru a face faţă avalanşei de comenzi primite în perioada pandemiei.

     

  • Mesajul transmis de cel mai bogat om al lumii angajaţilor săi: „Sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune”

    CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a trimis angajaţilor săi un memo sâmbăta, 21 martie,  în care a vorbit despre îngrijorările sale legate de siguranţa angajaţilor din depozite în perioada pandemiei, potrivit articolelor publicate în presa internaţională, printre care şi CNBC.

    În memo-ul postat pe site-ul Amazon, Bezos a scris: „Nu există manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri  şi ştiu că asta cauzează stres tuturor”. El a readus tuturor angajaţilor săi la cunoştinţă faptul că „multă din munca noastră esenţială nu poate fi făcută de acasă”, dar Amazon a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi siguranţa în facilităţile sale şi „lucrează la identificarea unor modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi aceste măsuri”.

    Bezos a spus angajaţilor săi în acea scrisoare de informare că Amazon a făcut comenzi pentru milioane de măşti sanitare pentru angajaţii care nu pot lucra de acasă, dar „foarte puţine dintre acele comenzi au fost primite”, motiv pentru care numărul acestora este încă redus. „Când vor sosi măştile, prioritatea noastră este ca acestea să ajungă la angajaţii şi partenerii care lucrează pentru ca produse esenţiale să ajungă la oameni”, a adăugat el.

    Angajaţi şi autorităţi au criticat Amazon pentru faptul că angajaţii din centrele de comenzi şi şoferii care fac livrări trebuie să vină în continuare la serviciu pe măsură ce coronavirusul se răspândeşte. Spre deosebire de angajaţii din sediul central al companiei, care lucrează în regim de telemuncă, angajaţii din depozite şi livratorii trebuie să îşi ducă sarcinile la îndeplinire ca înainte, scrie CNBC.

    În acelaşi timp, mulţi angajaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă. Amazon a închis recent un centru de livrare din Queens, New York, după ce unul dintre angajaţi a fost testat pozitiv cu coronavirus. Amazon a confirmat ulterior că cel puţin cinci angajaţi din depozitele din Spania şi Italia s-au îmbolnăvit.

    Vineri, 20 martie, patru senatori au trimis o scrisoare către Amazon solicitând companiei să îşi protejeze mai bine angajaţii din depozite în perioada pandemiei. Senatorii i-au spus lui Bezos să asigure concediu medical plătit angajaţilor săi, printre alte măsuri.

    Amazon a declarat sâmbătă, 28 martie, că dublează plata pe ore a angajaţilor care muncesc peste program în depozitele din Statele Unite. Compania a anunţat de asemenea recent că va oferi până la două săptămâni de plată tuturor angajaţilor diagnosticaţi cu coronavirus sau aflaţi în carantină, precum şi că asigură concedii plătite pentru toţi lucrătorii cu ora în luna martie.

    Iată întreaga scrisoare, aşa cum a fost redată ea în presa internaţională:

    „Dragi Amazonieni,

    Nu ne aflăm într-o perioadă de business as usual, ci într-una de mare stres şi incertitudine. Este de asemenea un moment în istorie în care munca noastră este esenţială.

    Am schimbat sistemele logistice, de transport, de furnizare, de achiziţii şi procesele legate de părţi terţe pentru a prioritiza aprovizionarea şi livrarea unor obiecte esenţiale cum sunt obiectele de dezinfectare, laptele praf pentru bebeluşi şi produsele medicale. Oferim un serviciu vital oamenilor de pretutindeni în special acelora care sunt cei mai vulnerabili, printre care şi bătrânii. Oamenii depind de noi.

    Nu sunt singurul care sunt recunoscător muncii pe care o depuneţi. Am primit sute de e-mailuri de la clienţi şi am văzut postări pe social media de la oameni care vă mulţumesc. Eforturile voastre sunt observate şi la cele mai înalte niveluri guvernamentale, iar preşedintele Trump a mulţumit la începutul acestei săptămâni echipei.

    În toată lumea, oamenii simt efectele acestei crize asupra economiei şi sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune.

    Angajăm 100.000 de persoane şi creştem salariile angajaţilor care sunt plătiţi la oră şi  livrează clienţilor în această perioadă de stres şi tumult.

    În acelaşi timp, alte afaceri precum cele din domeniul restaurantelor şi barurilor sunt forţate să îşi închidă uşile. Sperăm că oamenii care au fost concediaţi să vină să lucreze cu noi până când îşi vor putea recăpăta joburile pe care le-au avut.

    Multe din activităţile esenţiale specifice muncii noastre nu pot să fie făcute de acasă. Am implementat o serie de măsuri de sănătate de prevenţie pentru angajaţii şi colaboratorii noştri din toată lumea – totul de la creşterea frecvenţei şi intensităţii curăţeniei până la ajustarea practicilor noastre în centrele de livrare pentru a ne asigura că respectăm sugestiile de distanţare socială. Ne întâlnim în fiecare zi şi lucrăm pentru a identifica noi modalităţi ca să îmbunătăţim aceste măsuri.

    Am făcut comenzi pentru milioane de măşti pe care vrem să le oferim angajaţilor şi colaboratorilor noştri care nu pot lucra de acasă, dar foarte puţine din aceste comenzi au fost primite. Stocurile de măşti sanitare sunt puţine la nivel global şi în acest moment sunt direcţionate de autorităţi către facilităţile unde este nevoia cea mai mare de acestea, precum spitalele şi clinicile. Este uşor de înţeles de ce cei care asigură protecţia medicală a comunităţilor noastre trebuie să fie primii în linia de primire a măştilor. Când vom primi măştile, prioritatea va fi să le oferim angajaţilor şi partenerilor noştri care lucrează la livrarea produselor esenţiale către oameni.

    Propriul meu timp şi propria mea gândire se concentrează acum în întregime pe COVID-19 şi cum ar putea Amazon să îşi joace cel mai bine rolul în acest context. Vreau să ştiţi că Amazon va continua să îşi facă treaba şi că nu ne vom opri din căutarea de noi oportunităţi prin care să ajutăm.

    Nu există un manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri şi ştiu că asta poate cauza stres pentru mulţi. Lista mea de îngrijorări de acum – ca şi a voastră, sunt convins – este lungă – de la copiii mei, la părinţi, familie, prieteni, până la siguranţa vostra, colegii mei, a celor care sunt cu adevărat foarte bolnavi şi la răul care va fi cauzat de această cădere economică peste comunităţile noastre.

    Vă rog să aveţi grijă de voi şi de cei pe care îi iubiţi. Ştiu că putem trece peste asta, împreună.

    Jeff”

     


     

  • Tânăra care a renunţat la televiziune ca să îşi urmeze adevărata pasiune. Creaţia ei a reuşit să le cucerească nu doar pe românce, ci şi pe pretenţioasele franţuzoaice

    Monica Rădulescu, de profesie jurnalist, a devenit antreprenor la finalul anului 2016, când seara, după orele de muncă în redacţie, se relaxa prin crearea bijuteriilor în formă de bomboane. A început să le vândă sub brandul BonBons by Monica Rădulescu, iar bijuteriile cu aspect de bomboane au captat rapid atenţia clientelor nu doar din România, ci şi ale pretenţioaselor parizience. 

    Monica Rădulescu, la bază jurnalist cu experienţă în televiziune de 10 ani, a devenit antreprenor la finalul anului 2016, când din nevoia de a se relaxa după zilele grele din redacţie a început să coasă bijuterii „bomboane”, pe care astăzi le comercializează sub brandul BonBons by Monica Rădulescu.

    „Iniţial a pornit de la ideea de relaxare, dar şi din nevoia de a mă accesoriza. Am început să cos accesoriile BonBons la sfârşitul anului 2016. Am cusut un colier pentru mine şi l-am purtat a doua zi la birou. Colegele au fost foarte încântate, mi-au spus că seamănă cu nişte bomboane înşirate pe lanţ (de aici şi numele BonBons) şi m-au rugat să le fac şi lor. Iar de atunci au venit sute de comenzi”, povesteşte Monica Rădulescu cum a pornit pe drumul antreprenoriatului în urmă cu aproape patru ani.

    Investiţia iniţială în înfiinţarea businessului a fost minimă, având în vedere că fondatoarea a investit şi investeşte bani doar în materialele pe care le foloseşte la crearea bijuteriilor dulci. „Cred că 100 de euro a fost investiţia iniţială şi am cumpărat mărgele de toate culorile, aţă şi ace. De obicei, investesc mult în materiale, pe care le cumpăr din magazinele online. Mi-a luat ceva timp până am găsit exact ce aveam nevoie, am făcut tot felul de teste, am experimentat, am şi greşit alegând materiale nepotrivite, dar aşa am învăţat ce se potriveşte mai bine cu ce am eu nevoie.” 

    Monica Rădulescu „coace bomboanele” de purtat în propriul apartament, unde a transformat una din cele trei camere în care locuieşte într-un mic atelier de producţie. „Nu aş şti să îţi spun exact cât produc anual, mai ales că aproape un an şi jumătate am lucrat pe comenzi, după care doar pe stoc şi asta pentru că veneau foarte multe comenzi şi nu reuşeam să le onorez pe toate.”

    Pentru un singur colier Monica Rădulescu munceşte şi câte patru-cinci ore cosând mii de mărgele de sticlă. Cu toate astea, singurul ei ajutor este mama, care îşi pune „şorţul de bijutier” în preajma sărbătorilor, când Monica nu mai face singură faţă numărului mare de  comenzi.
    „Lucrez la o bomboană aproximativ 30-40 de minute. La fel şi la cercei. Mă mai ajută mama, mai ales în preajma sărbătorilor şi a zilelor speciale precum sunt cele de 1 martie şi 8 martie. De la ea cred că am moştenit şi pasiunea asta pentru cusut şi pentru accesorii.”
     În prezent, bijuteriile create sub brandul BonBons pot fi achiziţionate prin intermediul site-ului care poartă acelaşi nume, dar şi din mediul offline deoarece antreprenoarea îşi distribuie „bomboanele” spre vânzare în două magazine de tip concept store, unul fiind în Bucureşti şi altul la Paris, în Franţa. 

     „Offline vând accesoriile în două concept store-uri: în Bucureşti şi în Paris. Magazinul din Paris se numeşte Shopping for Happiness şi l-am descoperit întâmplător pe reţeaua de Instagram. Ramona, cea care are boutique-ul, este româncă şi colaborează cu mulţi designeri şi creatori handmade de la noi. În această perioadă vânzările din mediul offline sunt mai mari. Offline vând cel mai mult în Bucureşti, iar online în Iaşi. Una dintre clientele mele dragi are o colecţie frumoasă de accesorii BonBons şi le-a molipsit şi pe prietenele ei”, spune Monica Rădulescu.
    În cei aproape patru ani de activitate pe piaţă Monica Rădulescu „recunoaşte” că nu a pus pe primul loc businessul pe care l-a dezvoltat şi astfel nu a reuşit să îl crească prea mult. Dacă la începutul carierei de antreprenor Monica era jurnalist, între timp s-a angajat în cadrul unei agenţii de PR, businessul crescându-l în paralel. În acest context, BonBons by Monica Rădulescu a reuşit anul trecut să înregistreze o cifră de afaceri în valoare de 2.000 de euro.


    „Anii 2018 – 2019 au fost cu multe schimbări pentru mine şi nu am reuşit să mă ocup de business aşa cum mi-am dorit. Vreau să mă revanşez în 2020, mai ales că primesc multe mesaje de la cliente. Anul acesta, ca noutate, voi avea şi bentiţe create manual. Sunt în lucru acum. Voi continua colaborarea cu concept store-ul din Paris şi vedem ce alte proiecte vor mai veni. Planul este ca în 2020 să cresc nu doar vânzările, ci să fac şi mai cunoscut produsul atât la nivel naţional cât şi pe alte pieţe internaţionale”, a spus antreprenoarea Monica Rădulescu.
    Ea este de părere că piaţa de profil din România încă se află în faza de dezvoltare deoarece sunt mulţi antreprenori români care deschid businessuri în acest domeniu. „Au apărut tot mai mulţi creatori handmade şi asta nu poate decât să mă bucure. Eu cred foarte mult în produsele lucrate manual, iar feedbackul clienţilor arată faptul că produsele create manual sunt preferate în faţa celor de mass-market, pentru că sunt unice, te fac să te simţi specială şi au o poveste în spate, comparativ cu cele dintr-un magazin mass-market”, a conchis fondatoarea brandului BonBons by Monica Rădulescu.

  • Servirea rapidă devine şi mai rapidă. Ce planuri de dezvoltare are McDonald’s’ România anul acesta

    În urmă cu trei ani, ca parte a unei strategii desfăşurate la nivel global, reprezentanţii McDonald’s România au luat una dintre cele mai importante măsuri pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu clienţii: implementarea unui sistem numit „Experience of the future“, care include amplasarea unor staţii de comandă digitale în restaurantele companiei, prin care clienţii îşi pot comanda singuri produsele şi îşi pot personaliza comanda, eliminându-se totodată timpul de aşteptare la cozile de la casele de marcat. Ulterior, la sfârşitul anului 2018, în cadrul sistemului „Experience of the future” a fost introdusă o nouă facilitate, şi anume servirea la masă. Astfel, în urma plasării comenzii, fie la kiosk, fie la casă, clientul nu mai este nevoit să aştepte ridicarea produselor, acestea fiindu-i aduse la masă de către un angajat McDonald’s, dacă a optat pentru această variantă. „Primeşti un dizpozitiv, eşti localizat şi ţi se aduce comanda”, explică Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania malteză care operează businessul McDonald’s pe plan local. În plus, dacă până acum produsele servite erau pregătite dinainte, aşteptându-se doar fluxul de clienţi pentru a fi vândute, în prezent, în restaurantele în care noul sistem este implementat, fiecare produs este pregătit abia după ce clientul face comanda la kiosk. Astfel, după ce comanda este înregistrată în sistem şi ajunge pe ecranele angajaţilor din bucătărie, aceştia o pregătesc pe loc pentru servire.
    „Avem restaurante care depăşesc numărul de 1 milion de clienţi pe an. Aici ai nevoie de foarte multe kioskuri”, notează executivul importanţa noii strategii a grupului. Potrivit lui, ecranele de comandă sunt folosite de peste 60% dintre clienţi, de toate vârstele, „pentru că avem colege care îi asistă pe cei care poate nu se descurcă aşa uşor, care au încă dificultăţi sau care învaţă. Avem inclusiv pentru copiii care au o înălţime mică un buton special’’. Implementarea tehnologiei ecranelor de comandă într-o unitate McDonald’s costă peste 100.000 de euro. „În primul rând trebuie să iei un restaurant care este renovat, asta fiind o investiţie separată. Trebuie să fie un restaurant modern, iar în schimbarea modului de producţie şi de interacţiune cu clienţii investiţia e de cel puţin 100.000 de euro”. Până în prezent kioskurile au fost implementate în 40 de restaurante, restaurantul din Gara de Nord fiind unitatea cu cele mai numeroase ecrane – 12, iar planurile companiei sunt ca până la sfârşitul anului 2021 să le implementeze în toate restaurantele. „Anul acesta vrem să ajungem cu noul sistem de operare în 75% dintre restaurante şi obiectivul este ca la sfârşitul anului viitor toate restaurantele din România să fie convertite la noul mod de a interacţiona cu clienţii”, spune Boaje.
    Implementarea noilor sisteme vine atât pe fondul unei digitalizări din ce în ce mai accentuate a tuturor industriilor, al tendinţei clienţilor de a se îndepărta de mijloacele tradiţionale de achiziţie, cât şi a unei pieţe tot mai dinamice: cu toate că şi-a păstrat în continuare poziţia de lider al pieţei locale de restaurante, pe lângă vechii competitori, printre care se numără nume străine ca Subway sau KFC (Sphera Franchise Group) şi reţele locale precum Salad Box sau Spartan, jucătorul împarte acum harta şi cu nume mai noi, dintre care s-au evidenţiat în ultimii ani Taco Bell şi Burger King.
    „Pentru noi «Experience of the future» este o schimbare semnificativă de strategie a McDonald’s. Este mai uşor pentru clienţi să comande, toate produsele sunt făcute la comandă, folosim foarte multă tehnologie pentru a uşura felul în care informăm clienţii, felul în care aceştia comandă şi plătesc. În urmă cu şapte ani, cam 5-6% din plăţi erau făcute cu cardul. Astăzi, peste 30% din plăţile din restaurantele noastre sunt făcute cu cardul”, spune Daniel Boaje.
    În restaurantele în care nu a fost implementat serviciul complet „Experience of the future”, clienţii care comandă prin intermediul kioskurilor pot ridica singuri comanda când aceasta este finalizată, fără a fi nevoiţi să aştepte la cozi. Timpul efectiv de livrare a comenzii nu s-a micşorat, spune Boaje, şi asta pentru că, în timp ce înainte produsele erau pre-pregătite în aşteptarea fluxului de clienţi pentru a reuşi să le vândă, astăzi pregătirea acestora începe abia după ce clientul apasă pe buton şi finalizează comanda. „Ca să menţii acelaşi timp de servire e o performanţă pentru care ne-am pregătit foarte mult, suntem cei mai rapizi”, susţine el. Pe viitor executivul nu crede că vor exista, la nivel de grup, restaurante care să funcţioneze doar prin intermediul kioskurilor, fără casieri, deoarece facilitatea de case este pentru cei care plătesc cash, sau pentru comenzi speciale. „Probabil că vor rămâne tot timpul şi casele de marcat.”
    În prezent, în restaurantele McDonald’s valoarea bonului mediu depăşeşte 20 de lei. Din volumul total de comenzi, circa 6% sunt înregistrate prin intermediul platformelor de livrare, businessul colaborând în piaţa locală cu doi jucători – Glovo şi FoodPanda, fără a lua în calcul momentan lansarea unei platforme proprii de livrare. „Am ajuns la un volum de peste 100.000 de livrări pe lună şi cred că există foarte mult potenţial – înseamnă că urmăm trendurile în comportamentul clienţilor, care îşi doresc ca masa să fie gata mai repede, mai la îndemână, mai aproape, mai convenabil, şi să reuşeşti să trimiţi produsele proaspete şi fierbinţi. Nu doar că suntem un jucător important în piaţa de restaurante cu servire rapidă, dar avem chiar una dintre cele mai scurte perioade de livrare din momentul în care a comandat clientul până primeşte livrarea. E un efort foarte mare pe care îl depunem împreună cu partenerii în a restrânge zonele de livrare cât mai aproape de restaurante, în a pregăti angajaţii noştri şi pe ai partenerilor să facă lucrurile mai repede”, spune Boaje. La momentul actual 60 dintre cele 84 de restaurante ale grupului includ serviciul McDelivery. „Nu percepem taxe suplimentare, pentru client produsele au acelaşi preţ ca în restaurant”, adaugă executivul. Un rezultat foarte bun, spune el, a avut şi aplicaţia de mobil: „Avem astăzi peste 700.000 de descărcări şi, din estimările noastre, sunt aproape 300.000 de clienţi activi în aplicaţie”.
    În 2019 peste 83 de milioane de vizitatori au trecut pragul restaurantelor grupului, faţă de 80 de milioane de clienţi în 2018, cu o medie de peste 200.000 de oameni în fiecare zi. În prezent echipa businessului numără peste 5.500 de angajaţi, dar pentru următorii trei ani compania intenţionează să angajeze alte 2.000 de persoane. În privinţa cifrei de afaceri Boaje spune că în 2019 s-a păstrat acelaşi ritm de creştere din anul precedent, +10%, în 2018 Premier Restaurants România înregistrând, potrivit datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice, venituri de peste 765 de milioane de lei. Pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o evoluţie similară. În paralel cu creşterea veniturilor, anul trecut a adus pentru grupul McDonald’s România şi şapte unităţi noi. „Astăzi avem 84 de restaurante în plan local, în 26 de oraşe, şi 39 de McCafé.” Obiectivele pentru anul acesta includ deschiderea a încă opt unităţi, inclusiv în Bucureşti, unde există deja 37 de restaurante McDonald’s, deschiderile din Capitală urmând să aibă loc în special în sectorul 4, în zona de nord şi la ieşirea spre Militari. Bugetul de investiţii este de 80 de milioane de lei. Deschiderea unui restaurant de tip drive-thru, despre care Boaje spune că este  „cel care reuşeşte să ofere întreaga experienţă McDonald’s, flagshipul companiei”, incluzând achiziţia echipamentelor, fără teren, depăşeşte 9 milioane de lei (aproape 2 mil. euro). Târgu-Mureş, Craiova şi Constanţa sunt, la rândul lor, pe listă. „Deschidem şi în foarte multe oraşe din ţară. Anul trecut am fost foarte bine primiţi la Slatina, Alba Iulia, Satu Mare, în oraşele noi. Ne aşteptăm ca anul ăsta să depăşim 90 de restaurante.” O altă bornă a anului trecut a fost şi implementarea primei staţii de încărcare electrică, în unitatea de la Valea Cascadelor din Bucureşti, cu o investiţie de 4.000-5.000 de euro.
    Pe segmentul inovaţiilor, Boaje spune că cele mai reprezentative sunt cele venite pe liniile de produse, prima gamă nouă de sandvişuri urmând să fie lansată în luna martie. „Probabil că vor fi cel puţin şase-opt sandvişuri noi anul acesta, dar şi deserturi şi băuturi noi. McCafé e un loc care ne permite multe inovaţii – şi aici suntem în plin proces de schimbare.” Potrivit lui, peste 40% din produsele folosite la prepararea meniurilor sunt locale. „Colaborăm cu Titan, Tonelli, Râureni, Albalact, Angst, avem produse proaspete de la Iceberg, majoritatea produselor din pui sunt produse la Transavia. Acesta este exemplul nostru de patriotism sau felul în care ne uităm cu responsabilitate la piaţa românească.”

    CONTEXT:
    Digitalizarea din Revoluţia Industrială 4.0 nu ocoleşte nici domeniul HoReCa, iar o investiţie în această direcţie devine esenţială pentru jucătorii acestuia, în contextul competiţiei tot mai ridicate. 

    DECIZIE:
    Implementarea sistemului „Experience of the future“, care include trei piloni: amplasarea unor staţii digitale de comandă denumite kioskuri în restaurantele McDonald’s, posibilitatea primirii comenzii la masă, precum şi prepararea pe loc a produselor. Implementarea tehnologiei kioskurilor de comandă într-o unitate McDonald’s necesită o investiţie de peste 100.000 de euro. 

    CONSECINŢE:
    Clienţilor le este mai uşor să comande, să se informeze şi să plătească. Spre exemplu, dacă în urmă cu şapte ani cam 5-6% din plăţile erau făcute cu cardul, în prezent peste 30% din plăţile din restaurante sunt realizate astfel.

  • Fashion Days a încheiat anul trecut cu afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, ritm pe care vrea să îl menţină şi în 2020

    Retailerul online Fashion Days a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, iar în ultimele şase luni din 2019 a trecut în premieră pe profit.

    Ţinta pentru 2020 a companiei este menţinerea ritmului de creştere, de peste 30%, şi consolidarea profitabilitaţii.

    Clienţii sitelui au plasat peste 1,7 milioane comenzi în 2019, cu peste 20% mai multe decât în 2018, iar coşul mediu a păstrat, de asemenea, trendul pozitiv şi a ajuns la aproximativ 350 lei.

     „Îmbunătăţirea serviciilor de livrare şi stocul ofertant au dus la creşterea numărului de comenzi şi a valorii medii a coşului de cumpărături, un mix de elemente care a generat vânzări cu 30% mai mari faţă de 2018. Avem în portofoliu în jur de 400 de branduri şi gama de produse este extrem de largă, iar pentru anul care tocmai s-a încheiat tendinţa a fost de creştere a categoriei de articole sportive şi a interesului faţă de produsele premium, direcţie care ne-a ajutat serios la creşterea veniturilor”, a menţionat Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Trendurile în materie de fashion au determinat o atenţie mai mare a clienţilor asupra categoriei de produse sportive, motiv pentru care aceasta a reprezentat  aproximativ 40% din stocul Fashion Days. Vânzările diviziei Sport au crescut cu 56% faţă de anul precedent.

    Anul 2019 este şi anul în care Fashion Days şi-a schimbat strategia de achiziţie de branduri, gamele de top având acum o pondere mai mare în mixul de branduri comercializate. În acelaşi timp, Easybox a devenit opţiunea de livrare cea mai rapidă şi cu cea mai mare creştere, 25% dintre comenzile Fashion Days plasate în Bucureşti şi Ilfov fiind livrate în cele peste 130 de lockere.

    Fashion Days este deţinut de Dante International, companie care administrează şi retailerul online eMAG. 

     

  • Answear România înregistrat în 2019 o creştere cu 35% a business-ului, ajungând la o cifră de afaceri de aproximativ 22 de milioane de euro

    În 2019, Answear a înregistrat o creştere cu 35% a business-ului, ajungând la o cifră de afaceri de aproximativ 22 de milioane de euro. Rezultatele au fost generate mai ales de creşterea valorii medie a coşului de cumpărături, dar şi de amplificarea numărului de comenzi cu 30%.

    „Eforturile noastre în 2019 au fost concentrate în direcţia adăugării de noi branduri în portofoliul Answear. Această dezvoltare a varietăţii de branduri şi produse a dus la creşterea coşului mediu de cumpărături în magazinul nostru online. Printre brandurile nou aduse în portofoliu se numără Stuart Weitzman, Tommy Sport, Twinset, Coach, Iceberg, Red Valentino, Patrizia Pepe, Mou, Karl Lagerfeld, Dsquared2, Colmar. De asemenea, valoarea coşului mediu a crescut şi datorită faptului că zona de User Experience a fost îmbunătăţită foarte mult, la fel şi mecanismele de recomandare a produselor similare şi complementare”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.

    La finalul anului 2019 s-au înregistrat până la 30.000 de comenzi pe lună, cu o valoare medie a coşului de cumpărături de 320 de lei. Cea mai mare comandă a fost de 21.000 de lei şi a fost înregistrată în luna septembrie. Din cele şapte ţări în care activează retailerul polonez, în 2019 România a fost a doua piaţă din punct de vedere al volumului de vânzări pentru Answear, situându-se imediat după ţara-mamă, Polonia.

    Cele mai vândute branduri ale anului 2019 au fost Tommy Hilfiger, Tommy Jeans, Guess Jeans, Medicine, Answear, adidas Originals, Calvin Klein Jeans şi New Balance. O mare creştere pe final de an a fost înregistrată pentru brandurile Dr. Martens, Moon Boot, UGG şi Polo Ralph Lauren.
    Categoriile de produse care s-au vândut cel mai bine au fost paltoane, jachete şi canadiene, pantofi sport, cizme şi botine, dar în 2019 s-a observat o creştere a vânzărilor şi în categoria de rochii odată cu diversificarea ofertei de branduri şi produse pe această categorie.

    „Avem clienţi din toate judeţele ţării, iar numărul clienţilor din afara Bucureştiului a crescut mult de la un an la altul. Oraşele unde am avut cele mai mari volume de vânzări, în afară de capitală, sunt Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Constanţa”, adaugă Raluca Radu.

    Cea mai mare rată de creştere a volumelor de vânzări pe parcursul anului 2019 s-a înregistrat în judeţul Braşov, cu 81% mai multe comenzi în 2019 faţă de 2018. Alte judeţe în care  compania  a devenit mult mai populară decât cu un an înainte sunt Oradea, Arad, Prahova şi Sibiu.

  • Cum au reuşit doi colegi de bancă la ASE să construiască o afacere de peste 1 milion de euro. Prima comandă au livrat-o cu o Dacia Papuc

    Vlad Prioteasa descrie Gift Idea drept „principalul furnizor de coşuri cadou pe segmentul corporate din România”. Potrivit lui, afacerea pe care o conduce împreună cu asociatul său, Cosmin Poenaru, livrează în prezent sute de mii de produse către 3.500 de clienţi companii din toate domeniile – auto, bancar, telecomunicaţii, asigurări, agricultură, energie, construcţii, farma, juridic, imobiliar. Au încheiat astfel anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 25%. Cadourile Gift Idea ajung în toată ţara, iar activitatea lor se desfăşoară în trei depozite de peste 3.000 de metri pătraţi, cu patru linii de ambalare diferite, unde procesul se desfăşoară semi-automatizat: „Se lucrează nonstop în schimburi pentru a onora la timp comenzile”, descrie Prioteasa ritmul de muncă specific businessului pe care îl conduce.

    Gift Idea s-a lansat în 2013, când, împreună cu asociatul său, Vlad Prioteasa a decis să facă un site pentru coşuri cadou. Cei doi se cunoşteau încă din prima zi de facultate: pe atunci întâmplător, s-au aşezat în aceeaşi bancă. Au studiat împreună Managementul Economic la ASE, două programe masterale în management şi apoi Facultatea de Drept. „Ne-au unit aceleaşi interese şi aceeaşi viziune. Pot spune că suntem complementari: Cosmin Poenaru coordonează departamentele de achiziţii şi contabilitate, eu coordonez vânzările şi logistica, iar împreună cu ceilalţi colegi pot spune că facem un mix bun”, povesteşte Prioteasa. În plus, Poenaru avea puţină experienţă în retail, pe care a acumulat-o lucrând la magazinul alimentar al părinţilor de la 14 ani – cunoştea câţiva distribuitori, lucra cu reţelele de cash & carry, în timp ce Vlad Prioteasa cocheta cu marketingul şi comerţul online.

    Au început cu un buget de 600 de lei pentru şedinţa foto şi produse – iar site-ul l-au realizat după ce au urmărit tutoriale pe YouTube; la fel au făcut şi cu promovarea. „Prima comandă a venit pe 13 decembrie şi ne solicita 200 de cadouri, cu livrare a doua zi. Ne-au plătit în avans pentru că nu aveam bani pentru marfă şi am livrat a doua zi cu o Dacia Papuc”, îşi aminteşte Prioteasa detaliile primei comenzi. Apoi, au urmat doi ani grei, în care programul lor se învârtea în jurul a 8-12 livrări pe zi, în care preluau în paralel şi comenzi până la ora 17, iar după 17 şi până la miezul nopţii ambalau ce trebuia să livreze a doua zi. „De la bun început, ne-am propus să nu întârziem nicio comandă, indiferent dacă trebuie să ambalăm până la 5 dimineaţa. S-a întâmplat să terminăm de ambalat la 7 dimineaţa şi să plecăm direct la livrare”, îşi mai aminteşte el.

    Cadourile Gift Idea sunt structurate în mai multe categorii, în funcţie de valoarea şi destinaţia acestora, cu preţuri cuprinse între 12 lei şi 1.549 de lei pentru un cadou VIP. Anul trecut, importurile au reprezentat o cotă de 80% din achiziţiile lor, iar principalele ţări de unde vin produsele sunt Italia, Franţa, Belgia, Germania, China, Polonia. „Iniţial am început să lucrăm cu importatori şi distribuitori de pe piaţa locală, însă volumele, rigiditatea şi, ulterior, preţurile (care nu mai erau competitive) ne-au făcut să ne orientăm către import propriu, astfel că lucrăm doar cu producători, iar preţul mic de achiziţie se resimte şi în preţurile avantajoase pe care le oferim clienţilor noştri. Cred că am avut succes datorită serviciilor cu clienţii, într-un moment în care concurenţa nu punea accent pe acestea, cât şi pe flexibilitate în ceea ce priveşte alcătuirea ofertelor; nu ne limitam doar la produsele de pe site, compuneam cadouri în funcţie de bugetul fiecărei firme, an de an venind cu idei noi şi propuneri inedite de cadouri şi, mai ales, livrând la timp produsele”, descrie Prioteasa modul în care crede el că s-au diferenţiat pe piaţa pe care activează.

    S-au poziţionat de la bun început pe segmentul B2B şi lucrează şi în prezent exclusiv cu persoane juridice, iar persoanele fizice pot cumpăra cadourile lor din marile lanţuri de magazine, prin revânzători sau firme de distribuţie. „Astfel reuşim să practicăm o politică comercială corectă, suntem poziţionaţi corect în piaţă, iar preţurile noastre sunt corelate cu volumele de vânzări şi perioada când se plasează comanda.”
    Primele comenzi pentru Crăciun sunt recepţionate încă din septembrie, în contextul în care companiile cu peste 1.000 de angajaţi au bugetele aprobate şi plasează comenzile din timp pentru că beneficiază astfel şi de avantajele unui preţ foarte bun.

    „Avem o politică de discount pentru precomenzi – cu cât se plasează comanda mai rapid, cu atât noi obţinem discounturi de la furnizori şi putem acorda discounturi la rândul nostru clienţilor – şi pentru volume – avem mai multe praguri, în funcţie de suma totală a facturii”, descrie el una dintre strategiile aplicate.

    Sărbătorile, Crăciunul, Paştele, perioada 1-8 martie şi Ziua Copilului (1 iunie) reprezintă  cele mai aglomerate perioade pentru ei, dar Prioteasa spune că echipa lor este activă tot anul – participă la târguri şi expoziţii în Germania, Italia, China şi Franţa şi lucrează la cataloage şi ofertare.
    Piaţa pe care activează este una de pe care apar şi dispar zeci de site-uri de profil, observă antreprenorul, principalul motiv fiind, crede el, că din exterior aceasta pare o afacere simplă, dar în spate trebuie ca logistica să fie bine pusă la punct, să existe un spaţiu de depozitare, personal pentru ambalare, condiţii propice ambalării şi depozitării conform legislaţiei în vigoare specifice anumitor tipuri de produse. „Gândiţi-vă că o comandă de 10.000 de cadouri pentru unul dintre clienţii noştri totalizează 90 de paleţi, adică aproximativ trei tiruri. Iar în paralel se mai ambalează câteva zeci de comenzi. Noi avem peste 3.000 de metri pătraţi de depozitare şi patru linii de ambalare care funcţionează neîntrerupt din septembrie şi până la Crăciun”, explică Prioteasa. De asemenea, investesc anual în publicitate un procent considerabil din profitul anual, adaugă el, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei în această direcţie.

    Antreprenorul spune că succesul cadourilor Gift Idea în rândul marilor companii multinaţionale din România le-a adus şi solicitări de livrare în afara ţării, iar anul acesta vor avea primul export de cadouri în spaţiul european. În acest sens au participat anul acesta la primul târg extern în calitate de expozanţi, iar răspunsul primit în urma participării a fost pozitiv – au primit solicitări chiar din Asia, America şi Africa.
    Dezvoltarea afacerii în continuare vizează astfel extinderea peste hotare: „Considerăm că piaţa de coşuri cadou din România se apropie de maturitate, de aceea, în vederea extinderii afacerii şi creşterii cifrei de afaceri, vizăm în special exportul de cadouri”.

  • De Sărbători, foodpanda estimează o creştere a comenzilor online de mâncare cu 150% faţă de anul trecut

    Pentru perioada Sărbătorilor de iarnă de anul acesta, foodpanda.ro, cea mai mare platformă de food ordering din România, estimează o creştere cu 150% a comenzilor online de mâncare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Potrivit estimărilor companiei, valoarea medie pe care o vor cheltui clienţii foodpanda pentru o comandă realizată de Sărbători va fi de circa 70 lei, cu 15% mai mare decât comanda medie anuală. Din experienţa anilor anteriori, comenzile efectuate în această perioadă a anului conţin în medie trei tipuri de preparate.

    „Sfârşitul de an este o perioadă aglomerată, iar pentru a dedica mai mult timp familiei şi prietenilor, suntem convinşi că o mare parte dintre clienţii noştri vor opta pentru comenzile online de mâncare. Anul acesta, ne aşteptăm la o creştere a numărului de comenzi în preajma Crăciunului cu aprox. 150% faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte preparatele comandate, estimăm că preferinţele românilor se vor îndrepta atât către bucătăria internaţională, cu preponderenţă, dar şi un procent semnificativ către bucătăria tradiţională românească”, declară Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero Romania.

    Din datele centralizate de foodpanda anul trecut, în topul preparatelor culinare comandate pe platformă în perioada Crăciunului s-au aflat: noodles cu pui, pizza şi ciorba de văcuţă.