Tag: colegi

  • FELICITĂRI! Aur la Olimpiada balcanică de matematică pentru România

    Olimpicii juniori au fost întâmpinaţi cu aplauze de colegi şi cu lacrimi în ochi de părinţi.

    Părinţii au fost cei mai emoţionaţi, iar copiii, relaxaţi.

    Mărgi, cum îi spun colegii, nu s-a dezlipit de chitara lui nici măcar la concursul de matematică. I-a purtat noroc: Mărgi a rezolvat perfect probleme foarte dificile.

    Mezinul lotului are numai 12 ani. A concurat alături de colegii lui mai mari, a avut de rezolvat aceleaşi probleme şi a obţinut bronzul, scrie stiri.tvr.ro
    E pentru prima dată când toţi elevii români se întorc acasă cu medalii de la Olimpiada balcanică pentru juniori sub 15 ani şi jumătate. Adolescenţii vin din diverse şcoli din ţară şi, cel puţin la vârsta asta, visează la o carieră în matematică.

  • Kovesi, aplaudată de procurori la finalul declaraţiilor. Ce le-a transmis aceasta foştilor colegi

    “Am fost procuror şef al DNA timp de 5 ani şi tot ce am realizat am consemnat într-un raport care va fi făcut public în cel mai scurt timp şi va putea fi studiat pe site”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

    “Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”,a mai spus Kovesi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei trei care împart harta McDonald’s

    Uitaţi-vă puţin la mine, uitaţi-vă puţin la voi, tu ai 2.000 de oameni, tu 2.000, ea are 4.000 de oameni”, îşi aminteşte Luiza Nicolae, directorul de operaţiuni al lanţului de restaurante McDonald’s de pe plan local, discuţia avută la începutul anului cu Daniel Boaje, CEO-ul companiei, la preluarea funcţiei. Ea a devenit la 1 ianuarie responsabilă de operaţiunile liderului local al pieţei de restaurante, care a evoluat pe parcursul a 23 de ani, de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei (17,2 milioane de euro).

    Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, la peste 4.500 anul trecut. La începutul lui 2016 grupul american McDonald’s a cedat operaţiunile locale maltezilor de la Premier Capital, care au preluat franciza McDonald’s în România şi au 90% din acţiuni, în timp ce executivul Daniel Boaje, care conduce operaţiunile lanţului de restaurante de circa şapte ani, are 10%.

    Premier Capital deţine franciza McDonald’s în peste şase pieţe (Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Malta şi România), însă, potrivit ZF, piaţa locală este de departe cea mai importantă atât ca populaţie, cât şi ca pondere în business. Mai exact, România are o pondere de peste 50% în totalul businessului Premier Capital. Anul trecut, compania a investit 10 milioane de euro în proiectele desfăşurate – printre care deschiderea a patru restaurante McDonald’s noi în Bacău, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara şi remodelarea a şase restaurante cu un design şi un sistem inovator, potrivit reprezentanţilor companiei. Cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de deschiderea celui de-al patrulea restaurant McDonald’s din Ploieşti, în centrul comercial Ploieşti Shopping City.

    Investiţiile vor continua, în contextul în care compania are aproximativ 50 de proiecte planificate în 2018, printre care încă şase noi deschideri de restaurante şi cinci cafenele McCafé.

    Alături de Luiza Nicolae se aflau, atât la momentul discuţiei cu Daniel Boaje, cât şi la cel al interviului cu Business MAGAZIN, Lucian Zărcan şi Marius Georgescu, cei doi manageri de operaţiuni. Împreună, ei formează echipa responsabilă de operaţiunile restaurantelor McDonald’s la nivel naţional şi, implicit, de cei peste 4.500 de angajaţi din cadrul acestora. Lucian Zărcan coordonează regiunea de est şi de sud-est, iar Marius Georgescu, regiunea centrală şi de vest, Luiza Nicolae fiind responsabilă de coordonarea întregului lanţ.

    Lunar, directorul de operaţiuni al McDonald’s parcurge aproximativ 4.000 km pe ruta acasă-birou/birou-acasă. Locuieşte în Ploieşti, lucrează la McDonald’s de 22 de ani şi face în fiecare zi naveta până la birou. De-a lungul timpului, a trecut prin toate poziţiile ierarhice reprezentantive pentru un restaurant McDonald’s – de la conducerea unei zone până la conducerea schimburilor şi până la rolul de director de restaurant. Absolventă a Universităţii de Litere şi Ştiinţe din Ploieşti, Nicolae s-a angajat la McDonald’s în 1996, ca manager trainee: „Auzisem de McDonald’s, ştiam că este liderul pe piaţa de fast-food mondială şi eram convinsă că este o companie în care, cu paşi mărunţi, poţi să îţi construieşti o carieră”. 

    Nu ştia însă foarte multe detalii despre companie; de altfel, chiar şi despre postul disponibil auzise într-un anunţ de ziar. Spune că încă de pe atunci şi-a fixat obiectivul să îşi construiască o carieră în domeniu; la momentul semnării contractului, de pildă, îşi dorea să ajungă store manager. Astfel, după ce a început ca manager trainee, în 1996, la restaurantul din Piaţa Romană, din Bucureşti, a revenit în oraşul natal odată cu deschiderea restaurantului McDonald’s de acolo, în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2000 şi-a atins ţinta fixată la angajare, devenind store managerul primului restaurant din Ploieşti. Ulterior, a devenit responsabilă de conducerea celui de-al doilea, iar în 2011 a preluat rolul de consultant de operaţiuni, funcţie din care raza ei de activitate s-a extins la coordonarea a şapte restaurante McDonald’s.

    „Acest rol implică o coordonare a activităţii restaurantelor printr-o foarte bună comunicare şi cooperare cu store managerii restaurantelor respective.” Printre lucrurile discutate cu aceştia se numără, de pildă, faptul că angajaţii beneficiază de instruire, pregătire şi de posibilitatea de a promova, că ţinta de vânzări este atinsă etc. Luiza Nicolae nu precizează care sunt ţintele de buget pentru unităţile McDonald’s, dar procesul de bugetare începe din luna iunie a anului curent pentru anul care urmează, variind în funcţie de o serie de factori. „Urmărim evoluţia fiecărui restaurant în funcţie de istoric, de condiţiile de la momentul respectiv, de piaţă, de zona în care se află restaurantul, factori de impact care ar putea aduce plusuri sau minusuri în vânzările restaurantului.”

    Din rolul de consultant operaţional a evoluat anul trecut în cel de manager operaţional, în care a lucrat cu trei consultanţi de operaţiuni în subordine şi a coordonat activitatea a 21 de restaurante, iar următorul pas, făcut la începtul acestui an, a fost preluarea rolului actual. În mod paradoxal, primul restaurant inaugurat din această funcţie a fost tot la Ploieşti.

    Lucian Zărcan, unul dintre cei doi manageri operaţionali ai companiei, era student în anul II la biotehnologie medical-veterinară şi avea chiar bursă de merit atunci când s-a angajat la McDonald’s dintr-o glumă, îşi aminteşte el. Câţiva colegi, într-o sesiune, au lansat provocarea angajării. „Să vedem care are mai mult curaj dintre noi să se angajeze undeva.” Iar în contextul în care pe palierul căminului avea doi colegi care lucrau la McDonald’s în Otopeni, şi-a propus să accepte provocarea angajându-se în cadrul acelui restaurant. „M-am dus la vreo trei interviuri şi nu am fost acceptat, voiam să mă angajez part-time şi nu se făceau astfel de angajări la acel moment; am avut noroc a patra oară, când store managerul restaurantului respectiv nu se afla acolo şi era înlocuit temporar de o altă persoană.” I-a fost acceptat astfel CV-ul, însă, îşi aminteşte amuzat, când a reuşit să se angajeze, cei doi colegi de palier nu mai lucrau acolo. „După vreo cinci ani, când am ajuns în poziţia de manager, ei plecaseră din ţară cu familia – îmi spuneau: Uite, noi te-am făcut manager la McDonald’s.”

    A absolvit facultatea în 1998, dar nu şi-a mai dorit să profeseze în domeniu: „Salariul pe care îl câştigam la McDonald’s era cu vreo 200-300 lei mai mare decât dacă m-aş fi angajat la Institutul Pasteur”. Spune că a rămas la McDonald’s datorită oamenilor pe care i-a găsit aici: „Compania creşte datorită oamenilor, tot ce facem aici este cu şi despre oameni.” Şi-a continuat cariera la McDonald’s şi a ajuns director de restaurant în 2007. A condus timp de un an restaurantul din Colentina, apoi pe cel din Buzeşti, iar de acolo a fost avansat ca business consultant, iar de la 1 ianuarie este manager operaţional. „Această funcţie îmi pune pe umeri experienţa a jumătate dintre colegii din restaurante.”

    Pentru el, învăţăturile primite în carieră, de la angajare şi până la un rol mai avansat în ierarhie, aduc aceeaşi satisfacţie şi în viaţa personală. Oferă şi câteva exemple în acest sens: „Dacă nu lucrezi în echipă, degeaba te apuci să lucrezi. Sporturile individuale sunt din ce în ce mai puţine – şi Simona Halep, un sportiv individual, are o întreagă echipă în spate. Asta înseamnă că nu poţi face nimic de unul singur”. Un alt exemplu pe care îl oferă este comunicarea: „McDonald’s comunică indiferent de starea clientului, pe unul mai agresiv îl tratează cu bineţe, la fel şi pe unul foarte deschis”. Nu în ultimul rând, ceea ce aplică în viaţa sa, dar şi a copiilor, este ospitalitatea specifică activităţii din restaurante: „Le spun copiilor să zică mereu «te rog» şi «mulţumesc».” Reperele personale nu se încheie aici: pentru Zărcan, compania este locul în care a cunoscut-o pe soţia sa. „M-am căsătorit la McDonald’s, peste şase ani o să am încă un coleg din familie la McDonald’s, fiica mea. Provocarea este ca în fiecare zi, prin ceea ce facem noi, să ne ridicăm la aşteptările consumatorilor; din cauza stresului zilnic, aşteptările sunt din ce în ce mai ridicate şi trebuie să ne ridicăm şi noi, câte o treaptă, la nivelul acestor provocări.”

    Şi pentru Marius Georgescu, cel de-al doilea manager operaţional al companiei, munca în cadrul lanţului de restaurante a început cu o discuţie între prieteni. La sugestia unui amic, în perioada studiilor de management pe care le urma, s-a angajat în restaurantul Unirea 2. A avansat până în funcţia de asistent manager, în 2001 a revenit şi el în oraşul natal, Ploieşti, unde, la fel ca Luiza Nicolae, a devenit store manager după doi ani de activitate. Ulterior a condus timp de un an restaurantul din Braşov, iar consultant operaţional a devenit în mai anul trecut, rol unde a avut opt restaurante în subordine, trei în Braşov, două în Bucureşti şi trei în Ploieşti. Care sunt obiectivele celor trei manageri care au preluat responsabilitatea conducerii celor peste 4.500 de angajaţi ai companiei? În primul rând, creşterea numărului acestora, în contextul deschiderilor vizate de companie pentru anul acesta. Luiza Nicolae spune că şi-au planificat şapte noi deschideri de restaurante; după deschiderea de la Ploieşti, de pe 1 iunie, urmează altele noi în Iulius Mall, Timişoara, în Centrul Vechi al oraşului Sibiu, într-o locaţie atipică, urmează alte două restaurante Drive în Bucureşti, precum şi altele în două oraşe noi, Brăila şi Focşani.

    „Departamentele de dezvoltare şi de real estate sunt extrem de implicate în a căuta şi a analiza zonele cu potenţial. Ne interesează să intrăm în oraşe noi, lucru care nu s-a mai întâmplat de câţiva ani”, descrie ea unul dintre obiectivele companiei. Luiza Nicolae spune că departamentul pe care îl conduce ştie cu minimum un an înainte planurile de deschideri. Procesul începe prin recrutarea de manageri trainee, urmând ca ulterior să recruteze echipele de lucrători. Care sunt calităţile pe care le caută la un manager trainee? „În primul rând discutăm de partea de pregătire, educaţie şi de studii. Apoi căutăm pozitivitate, deschidere pentru a face lucrurile de la zero: chiar dacă vii pe o poziţie de manager trainee, porneşti din sala de mese, de la a curăţa podeaua şi toaleta, învaţă modul de preparare a produselor, cum să se poarte cu clienţii şi să comunice cu colegii, iar de acolo fac paşii următori.” Orice angajat trece prin toate activităţile specifice unui restaurant: „Treci apoi prin toate etapele de învăţare, continuând cu staţia de cartofi, linia de servire, bucătăria, până când ajungi la nivelul de pregătire de bază, după care ţine doar de tine să vrei să te dezvolţi. Poţi ajunge astfel să coordonezi câţiva oameni, apoi o zonă a restaurantului, mai târziu poate vei coordona întregul restaurant, echipe tot mai mari.” Trecând prin toţi aceşti paşi, este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un proaspăt angajat să ajungă, de pildă, la coordonarea unui restaurant McDonald’s, spune Luiza Nicolae.

    Numărul angajaţilor dintr-un restaurant variază în funcţie de dimensiune, de nivelul de vânzări şi de dotările restaurantului: astfel, în restaurantele de tip drive lucrează în medie 75-80 de angajaţi, în cele de tip in-store, media de angajaţi este de 50, iar în restaurantele de tip food-court, mall, sunt între 35 şi 40 de angajaţi. Pentru anul în curs şi-au fixat obiectivul de a recruta 1.000 de angajaţi – obiectiv nu lipsit de provocări, în contextul crizei de personal de pe piaţă. „Am avut o abordare total diferită şi am fost primii care au lansat o campanie de angajator extrem de reuşită, în urmă cu doi ani. Anul acesta am reinventat-o şi noi spunem că facem lucrurile şi mai bine.

    Un exemplu din rândul programelor de motivare a angajaţilor se referă la bursele McDonald’s, prin care compania îi premiază pe cei mai buni angajaţi studenţi – anul acesta 34 de angajaţi au primit câte o bursă în valoare de 2.500 de lei; precum şi programul de manager trainee, care presupune că angajaţii care îşi doresc să lucreze cu clienţii şi să ghideze o echipă pot deveni un astfel de manager, care îşi poate dezvolta atât abilităţile de muncă în echipă, cât şi pe cele orgnizatorice şi de leadership, în vederea avansării pe prima treaptă a scării ierarhice a managementului în restaurantele McDonald’s. „Comunicăm foarte mult, ne adresăm echipelor din restaurante, îi vizităm şi stăm de vorbă cu ei, îi ţinem aproape şi informaţi legat de tot ceea ce se întâmplă în companie şi legat de planurile pe care le avem. Ne preocupă foarte mult să avem tot timpul pachetele corecte şi adaptate la poziţiile din restaurant, notează Luiza Nicolae. „Suntem la curent şi facem tot felul de analize în piaţă şi ştim unde ne situăm ca nivel salarial, luând toate măsurile pentru ca angajaţii noştri să beneficieze de condiţii de muncă şi de pachete salariale peste media din piaţă. Salariul de intrare la McDonald’s este de 3.250 lei brut, sumă în care, potrivit reprezentanţilor companiei, intră mai multe beneficii şi bonusuri individuale şi de echipă pentru toţi angajaţii, acordate pentru implicare şi performanţă. Luiza Nicolae explică faptul că pe partea de retenţie se lucrează încontinuu, existând atât programe de motivare la nivel naţional, cât şi unele la nivel local. „Fiecare director de restaurant poate implementa la nivelul echipei diverse programe prin care să îşi motiveze angajaţii şi să susţină, până la urmă, performanţa lor şi rezultatele de business.

    Iar când vine vorba despre noua generaţie de angajaţi, din punctul său de vedere, tinerii din ziua de astăzi sunt motivaţi de ideea de a avea flexibilitate şi apreciază un mod de comunicare informal, aşa cum sunt obişnuiţi să comunice între ei. „Oportunităţile de carieră reprezintă de asemenea un punct foarte important atunci când te gândeşti unde te duci să lucrezi, iar pachetul de beneficii este cu siguranţă un alt aspect care poate face diferenţa şi care te poate ajuta să iei o decizie, spune operations directorul de la McDonald’s. Generaţiile se schimbă datorită mediului în care ne dezvoltăm, informaţiilor care vin din toate sursele – fie ele credibile sau mai puţin credibile, crede Lucian Zărcan. „Ideea este că noi, indiferent de aceste generaţii care vin să se angajeze la McDonald’s, îi facem pe toţi să lucreze în acelaşi scop, şi anume de a mulţumi clientul care se află de cealaltă parte a tejghelei, conchide el.

    În ceea ce priveşte tendinţele din domeniul în care activează, nici din această piaţă nu lipsesc dezvoltările tehnologice. Compania implementează conceptul  „experience of the future, care presupune că un restaurant nou deschis în acest sistem beneficiază de un decor nou, de tehnologie de tipul kiosk-uri digitale de comandă în sala de mese astfel încât fiecare client să îşi creeze singur comanda pe care vrea să o aibă; plata se poate realiza cu cardul la aceste kioskuri, în vreme ce pe linia de servire rămân doar trei case de marcat. În ceea ce-i priveşte pe clienţii care vor dori să comande în stil clasic, aceştia au la dispoziţie menu-boarduri digitale. „Vorbim şi de o întreagă reconfigurare a bucătăriei, cu echipamente de ultimă generaţie care permit prepararea produselor în modul made for you, adică fiecare burger este preparat în momentul în care apare pe monitor, imediat după ce clientul a tastat comanda pe ecran, explică operations directorul de la McDonald’s. Ea se referă şi la partea de ospitalitate, conceptul „experience of the future aducând şi o nouă poziţie în cadrul companiei, cea de guest experience leader. „Acesta este un angajat care îşi desfăşoară activitatea doar în sala de mese a restaurantului, iar jobul lui este de a interacţiona continuu cu clientul şi de a se asigura că pe întreaga călătorie a acestuia – de la intrarea în restaurant şi până la plecare – clientul beneficiază de atenţie, asigurându-se că totul a fost în regulă.

    O altă linie de dezvoltare se leagă de McDelivery, livrarea la domiciliul clientului, desfăşurată în prezent în 22 de restaurante; proiectul a demarat anul trecut, având ca partener FoodPanda. „Vom continua expansiunea, iar serviciul va fi disponibil până la finalul acestui an în 50 de restaurante, precizează Luiza Nicolae.

    În ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor, fiecare dintre cei doi manageri operaţionali – Lucian Zărcan şi Marius Georgescu – are în coordonare directă câte 6 consultanţi operaţionali, delimitarea realizându-se din punct de vedere teritorial. „Ne întâlnim la birou o dată pe săptămână, când analizăm rezultatele, vedem cum stăm raportat la obiective; ne setăm priorităţile pentru perioada următoare, explică Luiza Nicolae, subliniind că activităţile lor implică numeroase vizite la restaurante.

    Ea raportează direct CEO-ului companiei, Daniel Boaje, şi spune că discută cu acesta cel puţin o dată pe săptămână. „Întotdeauna, felul în care priveşte lucrurile este obiectiv şi ne ajută în ceea ce facem. Este exigent, dar corect”, descrie Luiza Nicolae relaţia cu CEO-ul companiei, care, de altfel, a preluat acest rol după ce a dobândit şi el experienţă în departamentul de operaţiuni. „Ce admir la el este că fiecare exemplu pe care ni-l dă îl argumentează din experienţa proprie. Ne dă exemple ca să ne motiveze şi  să ne dea un impuls că se poate”, descrie şi Zărcan relaţia cu CEO-ul companiei. Iar Marius Georgescu spune că Boaje i-a sfătuit să întrebe, să fie curioşi şi ambiţioşi.

    Ce ar recomanda cei trei tinerilor care îşi doresc un parcurs profesional similar cu al lor? Tinerii care vor să se angajeze şi să evolueze în cadrul McDonald’s trebuie să îşi dorească acest lucru şi să accepte provocări, spune Luiza Nicolae. „Să nu le fie teamă de schimbări, să fie cu zâmbetul pe buze şi să fie ambiţioşi, determinaţi, îi sfătuieşte ea. Lucian Zărcan mizează pe spiritul de echipă: „Să fie îndrăzneţi, să fie alături de colegii lor, să îşi impună un stil de a lucra în echipă şi să îşi facă în cei din jurul lor exemple personale – asta îi va ajuta, cu siguranţă, să se dezvolte”. Iar Marius Georgescu îi completează cu o calitate pe care el o consideră esenţială: „Curajul”. Dar toţi trei consideră că jobul la McDonald’s trebuie ca în primul rând să ţi se potrivească.


    PESTE Două decenii de creşteri

    McDonald’s România, liderul local al pieţei de restaurante, a evoluat pe parcursul a două decenii de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei
    (17,2 milioane de euro). Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, a ajuns la peste 4.500 anul trecut.


    La acest articol a  contribuit şi Andra Stroe.

  • 20/50/30: Metoda financiară simplă care îţi poate transforma viaţa

    „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”, „Oare o să am bani când o să ies la pensie?”. Acestea sunt cele mai frecvente probleme auzite în familie, la colegi şi prieteni. Un buget personal lunar rezolvă astfel de dificultăţi

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”. Cum să îţi gestionezi bugetul pentru a evita cele mai ”costisitoare” probleme

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”. Cum să îţi gestionezi bugetul pentru a evita cele mai ”costisitoare” probleme

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • Cum să ai mai mulţi bani la finalul lunii

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Iordache a respins amendamentele la Codul penal ale ALDE, Nicolicea şi Rădulescu

    “Grupul ALDE a depus nişte amendamente, după care a trebuit să ies cu un comunicat că nu le susţinem, cele cu rea-credinţă. Toate acele amendamente depuse de colegii senatori ALDE, în condiţiile în care grupul ALDE a semnat iniţiativa noastră, să votăm că nu le susţinem. Şi cele ale lui Nicolicea şi Rădulescu le vom supune votului dvs pentru a fi respinse, pentru că pratica parlamentară nu opreşte nici un deputat sau senator să depună amendamente. Că sunt proaste, acesta e un alt subiect. Voi supune în bloc respingerea acestor amendamente”, a afirmat Florin Iordache, în şedinţa de marţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro