BusinessMagazin

Tag: cod penal

  • Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

    Astfel, potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

    De acesta prevedere nu beneficiază cei care: au săvârşit contra siguranţei statului prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art 394-412, infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori; luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare; darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare; traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare; cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, proxenetismul , constituirea unui grup infracţional organizat, racolarea minorilor în scopuri sexuale, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori , folosirea serviciilor unei persoane exploatate; folosirea prostituţiei infantile, pornografia infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice, traficul de migranţi, facilitarea şederii ilegale în România, divulgarea informaţiilor secret de stat, ultrajul judiciar, cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OUG de modificare a Codului Penal şi şi Codului de Procedură Penală, adoptată tacit de Senat

    Senatul a adoptat tacit, marţi, două ordonanţe de urgenţă, una care modifică Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală şi una pentru extinderea modalităţilor de plată pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului” şi la donaţii online, SMS-uri şi servicii de tip teledon.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a celui de Procedură Penală, invocând nevoia de a transpune în legislaţie 15 decizii ale CCR, dar şi directive europene, printre care cea referitor la încetarea urmării penale şi înăsprirea unor pedepse. Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări.

    În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală , Ministerul Justiţiei invocă drept temei pentru adoptarea ei ”numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi ”existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR decide astăzi dacă dezincriminează abuzul în serviciu. 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect. Kovesi: Dacă va fi dezincriminat, nu vom mai putea efectua investigaţii

     Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

    Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul de Procedură Penală: Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului

    Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviinţarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

    Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi”, încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea să limiteze arestul la domiciliu la 30 zile, iar în faza de judecată la 60 zile – surse

    Modificarea a fost pregătită sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală, în consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

    “Este prevăzută o perioadă de 30 de zile, dar trebuie făcută distincţia între luarea măsurii, care se dispune pentru 30 de zile, şi menţinerea măsurii în faza de judecată, care se verifică în termen de maximum 60 de zile”, au arătat sursele.

    Articolul 222 din Codul de procedură penală care reglementează arestul la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională, în 7 mai, pentru că nu prevede durata pentru care această măsură poate fi dispusă.

    Plenul Senatului a votat luni proiectul care prevede modificările în cazul acestui articol, stabilind ca în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu să poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile, iar durata maximă a arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, să fie de 180 de zile.

    De asemenea, proiectul mai prevede că în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

    În Senat au fost 118 voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Vacanţa parlamentară va începe miercuri.

    Curtea Constituţională a decis, în 7 mai, că dispoziţiile articolului 222 din Codul de procedură penală încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.

    Curtea Constituţională a arătat, în motivarea deciziei, că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi munca şi protecţia socială a muncii.

    “Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o, aşa încât Curtea reţine că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară şi a judecăţii în primă instanţă, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă şi durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp”, conform motivării CC.

    Potrivit textului de lege analizat de judecătorii constituţionali, “(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile”, “(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile”.

    Acelaşi articol stipulează că “(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală”.

    Niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileşte însă perioada maximă de impunere a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.

    Arestul la domiciliu poate fi de maxim 30 de zile în cursul judecăţii şi de maxim 180 de zile în cursul urmăririi penale, a decis luni Senatul, care a soluţionat astfel problema neconstituţionalităţii articolului din Codul de procedură penală privind această măsură.

    Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

  • Ponta: Apreciez întotdeauna poziţiile ambasadelor. Parlamentul ştie ce decizii să ia la Codul Penal

    “Apreciez întotdeauna poziţiile ambasadelor. Sunt convins că Parlamentul ştie ce decizii să ia“, a spus Ponta, joi, întrebat de ziarişti dacă se impune modificarea Codului Penal, ţinând cont şi de poziţiile exprimate de ambasade, precum cea a SUA.

    Ponta a confirmat că s-a întâlnit şi joi, la Guvern, cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA în România, Dean Thompson, după ce, miercuri, diplomatul american a venit, la Parlament, la biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, unde se aflau Valeriu Zgonea şi premierul Victor Ponta.

    Premierul Ponta a declarat că de fiecare dată a discutat cu diplomatul american despre organizarea Summit-ului Regional de Securitate Cibernetică, care va avea loc săptămâna viitoare la Bucureşti.

    Senatorii Cristiana Anghel (PC) şi Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) au propus, marţi, în Comisia juridică, un amendament la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, prin care “măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma “suspiciuni rezonabile”.

    Amendamentul a fost susţinut în şedinţa Comisiei juridice de senatorul PSD Ovidiu Donţu, la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015, şi a fost adoptat cu majoritate de voturi.

    Ambasada SUA a precizat, miercuri, că urmăreşte îngrijorările generate de amendamentele propuse la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, subliniind că orice modificări trebuie analizate cu atenţie de toate părţile interesate, pentru a se asigura că nu subminează progresele recente obţinute în consolidarea statului de drept.

    “Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în această săptămână. Orice modificări aduse acestor coduri trebuie analizate cu atenţie şi în mod transparent de toate părţile interesate, pentru a se asigura că aceste modificări nu subminează progresele recente obţinute de România în consolidarea statului de drept şi în lupta anticorupţie”, a transmis Ambasada SUA.

    “Aşa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru atragerea în România a investitorilor locali şi internaţionali”, a precizat misiunea diplomatică, la solicitarea MEDIAFAX.

  • Proiect pentru modificarea Codului Penal: Guvernul să decidă ce bunuri pot fi oferite alegătorilor şi valorile maxime ale acestora

    Proiectul de modificare a Codului Penal, iniţiat de senatorul Andrei Volosevici şi aflat din 16 aprilie în consultare publică la Senat, prevede că “nominalizarea bunurilor şi stabilirea valorii unitare maxime şi a valorii însumate maxime pentru bunurile care pot fi oferite unui alegător în condiţiile legii se va face prin hotărâre a Guvernului”.

    Iniţiatorul precizează că, în prezent, în Codul Penal, la capitolul coruperea alegătorilor, se prevede că oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorilor să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi, dar în acestă categorie nu intră bunurile de valoare simbolică inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

    Iniţiatorul motivează necesitatea propunerii legislative prin faptul că în actualul Cod Penal nu este precizată natura bunurilor care ar putea fi oferite unui alegător, se lasă la libera apreciere care ar fi valoarea simbolică şi nu se are în vedere că aceluiaşi alegător i se pot oferi mai multe bunuri, diferite sau de acelaşi fel, a căror valoare însumată poate deveni considerabilă.

    Andrei Volosevici, de profesie avocat, este la primul mandat de senator, după ce a fost primar al municipiului Ploieşti în perioada 2008-2012, timp în care a condus şi PDL Ploieşti. După alegerile locale din 2012, Andrei Volosevici s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară, al cărui membru a fost până în luna februarie a acestui an, când a anunţat că trece la grupul PNL.

  • Pedepsele pentru traficul de persoane sau minori ar putea ajunge la 25 de ani

    În prezent, traficul de persoane sau de minori se pedepseşte cu cel mult 12 ani, potrivit Codului penal.

    Potrivit oficialilor din Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia propune introducerea unor circumstanţe agravante în cazul traficului de persoane sau de minori. Astfel, articolul 210 din Codul penal ar trebui completat cu un nou articol (4), care ar trebui să aibă următorul cuprins: “Dacă faptele prevăzute în prezentul articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

    Potrivit actualei legislaţii, traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. În cazul traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani.

    CSM doreşte şi completarea articolului 211 din Codul penal, cu un nou articol, conform căruia traficul de minori se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani, dacă faptele înscrise în această infracţiune au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

    În prezent, traficul de minori se pedepseşte cu închisoarea de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă fapta a fost săvârşită de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Pe lângă cele două modificări legislative, CSM propune şi completarea articolului 281 – care se referă la nulităţile absolute – alineatul 1 litera f) din noul Cod de procedură penală, astfel încât să fie aplicabilă sancţiunea nulităţii absolute şi în cazul în care sunt încălcate dispoziţiile referitoare la asistenţa obligatorie a persoanei vătămate.

    De asemenea, pentru clarificarea textului de lege, Consiliul Superior al Magistraturii doreşte introducerea unui nou alineat la articolul 374 referitor la pornografia infantilă, prin care să se impună aplicarea unei pedepse între unu şi cinci ani pentru “îndemnarea sau recrutarea unui minor cu scopul participării sale la spectacole pornografice, obţinerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol la care participă minori sau exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice”.

    CSM propune şi reformularea definiţiei materialelor pornografice cu minori din Codul penal, astfel încât să acopere ipoteza persoanei majore care simulează că este minoră.

    Propunerile au fost avizate de CSM şi au fost trimise Ministerului Justiţiei, cu solicitarea de modificare a Codului penal.

  • Sorin Blejnar, audiat la DNA în dosarul în care sunt cercetaţi şi soţii Nemeş

     Sorin Blejnar a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 14.00 şi nu a dorit să facă declaraţii privind prezenţa sa în faţa procurorilor.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii îi vor aduce la cunoştinţă lui Sorin Blejnar o schimbare de încadrare juridică, respectiv că fapta pentru care a fost acuzat va fi reîncadrată în baza prevederilor din noul Cod penal.

    Sorin Blejnar este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, alături de fostul său şef de cabinet, Codruţ Marta, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa Dan Secăreanu, de soţii Radu şi Diana Nemeş şi de mai mulţi administratori de firme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocaţii lui MM Stoica susţin că a fost încălcată Constituţia în sentinţa din dosarul Transferurilor

     “Instanţa de rejudecare a condamnat în mod nelegal şi cu încălcarea flagrantă a principiului legii penale mai favorabile pe inculpatul Mihai Stoica (…) în ciuda faptului că legea în vigoare prevedea limite de pedeapsă vădit inferioare”, spun apărătorii în cererea de contestaţie în anulare depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

    Totodată, potrivit cererii, în cazul lui Mihai Stoica infracţiunile s-au prescris atât în ceea ce priveşte faptele de înşelăciune, cât şi cele de spălare de bani.

    În cadrul contestaţiei în anulare, avocaţii lui Mihai Stoica cer suspendarea executării deciziei din data de 4 martie.

    “Este evident că pentru ambele infracţiuni de înşelăciune pentru care Mihai Stoica a fost condamnat legea penală mai favorabilă e noul cod. (…) Dacă la data intrării în vigoare era prescrisă răspunderea penală pentru evaziune fiscală şi spălare de bani nu se poate vorbi de conflict cu noul penal?”, arată avocaţii în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro