Tag: CNA

  • CNA: Antena 1 are un buget de operare de 48,3 milioane euro şi venituri de 50 de milioane euro pe an

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Antena TV Group SA de acordare a unei noi licenţe audiovizuale, prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru Antena 1. Această televiziune generalistă deţine deja două licenţe pe care emite în prezent, una prin satelit şi una terestră (aceasta din urmă urmând să fie închisă pe 17 iunie, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România).

    CNA a acordat noua licenţă cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat şi a primit aprobarea CNA să modifice uşor structura de programe a Antena 1, în sensul difuzării unui mai mare procente de programe de divertisment – 50,8% (faţă de 50% până în prezent) şi al introducerii unui procent de 0,2% de programe religioase. Totodată, Antena 1 va continua să difuzeze la fel ca şi până în prezent programe de informare (20%), filme (14%) şi publicitate şi teleshopping (15%).

    De asemenea, potrivit documentelor depuse de Antena TV Group la CNA, fiind vorba despre o televiziune care funcţionează de peste 20 de ani, nu se poate vorbi despre o investiţie iniţială, o parte dintre echipamente fiind deja amortizate.

    Însă Antena TV Group precizează că bugetul total de operare al televiziunii Antena 1 este de 48,3 milioane de euro pe an, fiind compus din: cheltuieli de producţie şi marketing, inclusiv cele salariale (41,3 milioane de euro pe an), cheltuieli administrative (5 milioane de euro pe an) şi amortizări echipamente existente (2 milioane de euro pe an).

    Aceste cheltuieli vor fi susţinute de venituri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro pe an, generate din publicitate (90%) şi alte venituri (10%), conform aceloraşi documente depuse la CNA.

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat CNA modificarea acţionariatului societăţii, modificare pentru care compania a primit deja acordul Consiliului în şedinţa din 23 aprilie.

    Astfel, fiicele lui Dan Voiculescu, Camelia şi Corina, vor continua să fie principalii acţionari ai Antena TV Group SA şi îşi vor menţine numărul de acţiuni, respectiv: Camelia Voiculescu – 41,780095%, iar Corina Voiculescu – 37,457653%.

    Totodată, alţi acţionari ai Antena TV Group care îşi menţin numărul de acţiuni sunt Mihai Lazăr (8,644884%) şi Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (membru fondator şi preşedinte Dan Voiculescu) – 3,91666%.

    Un alt acţionar, Anca Raluca Gheorghe, îşi reduce uşor numărul de acţiuni, de la 4,322442% la 3,750282%. În schimb, un alt acţionar, societatea Grivco SA, îşi creşte uşor numărul de acţiuni, de la 3,878266% la 4,450426%.

    Acţionarii Grupului Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA sunt Camelia Voiculescu – 39,125%, Corina Voiculescu – 39,125%, Anca Raluca Gheorghe – 8,83% (faţă de 10% până în prezent), Mihai Lazăr – 10% şi Elena Sorina Constanda – 1,75% şi Grivco SA – 1,17% (faţă de 0% până acum), potrivit CNA.

    CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului Antena TV Group, care deţine pe lângă Antena 1 şi televiziunile Antena Stars şi Euforia Lifestyle TV. Decizia de modificare a acţionariatului a fost luată cu şapte voturi “pentru” şi unul “împotrivă” (Gabriel Tufeanu).

    Însă, din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale, CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului doar în cazul Antena 1 şi al Antena Stars. În cazul Euforia Lifestyle TV, CNA a decis să amâne discutarea subiectului, întrucât licenţa acestei televiziuni a fost prelungită pe 18 decembrie 2014 şi, deci, nu pot fi făcute modificări în această licenţă, nici măcar în privinţa modificării acţionariatului societăţii. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, CNA a aprobat, joi, şi modificarea uşoară a structurii de programe a Antena Stars, în sensul difuzării unui procent mai mic de programe de informare – 9% (faţă de 10,71% până în prezent) şi a unui procent mai mic de programe de divertisment – 62,64% (faţă de 66,32%). De asemenea, Antena Stars va introduce în grila sa filme – 3% şi va creşte procentul de emisiuni educative difuzate – 3,57% (faţă de 1,78% până în prezent). Emisiunile educative vizate de Antena Stars sunt, potrivit noii grile depuse la CNA, “Star Chef” şi “Refresh by Oana Turcu”.

    Totodată, Antena TV Group a primit aprobarea CNA de a modifica uşor structura de programe în cazul unor staţii locale. Cea mai semnificativă modificare în acest sens este aceea că Antena 1 Sibiu va începe să difuzeze programe producţie proprie, într-un procent de 2,26% (programe de informare), şi nu va mai retransmite integral programul staţiei centrale, din Bucureşti, a Antena 1, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

  • CNA: Antena 1 are un buget de operare de 48,3 milioane euro şi venituri de 50 de milioane euro pe an

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Antena TV Group SA de acordare a unei noi licenţe audiovizuale, prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru Antena 1. Această televiziune generalistă deţine deja două licenţe pe care emite în prezent, una prin satelit şi una terestră (aceasta din urmă urmând să fie închisă pe 17 iunie, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România).

    CNA a acordat noua licenţă cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat şi a primit aprobarea CNA să modifice uşor structura de programe a Antena 1, în sensul difuzării unui mai mare procente de programe de divertisment – 50,8% (faţă de 50% până în prezent) şi al introducerii unui procent de 0,2% de programe religioase. Totodată, Antena 1 va continua să difuzeze la fel ca şi până în prezent programe de informare (20%), filme (14%) şi publicitate şi teleshopping (15%).

    De asemenea, potrivit documentelor depuse de Antena TV Group la CNA, fiind vorba despre o televiziune care funcţionează de peste 20 de ani, nu se poate vorbi despre o investiţie iniţială, o parte dintre echipamente fiind deja amortizate.

    Însă Antena TV Group precizează că bugetul total de operare al televiziunii Antena 1 este de 48,3 milioane de euro pe an, fiind compus din: cheltuieli de producţie şi marketing, inclusiv cele salariale (41,3 milioane de euro pe an), cheltuieli administrative (5 milioane de euro pe an) şi amortizări echipamente existente (2 milioane de euro pe an).

    Aceste cheltuieli vor fi susţinute de venituri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro pe an, generate din publicitate (90%) şi alte venituri (10%), conform aceloraşi documente depuse la CNA.

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat CNA modificarea acţionariatului societăţii, modificare pentru care compania a primit deja acordul Consiliului în şedinţa din 23 aprilie.

    Astfel, fiicele lui Dan Voiculescu, Camelia şi Corina, vor continua să fie principalii acţionari ai Antena TV Group SA şi îşi vor menţine numărul de acţiuni, respectiv: Camelia Voiculescu – 41,780095%, iar Corina Voiculescu – 37,457653%.

    Totodată, alţi acţionari ai Antena TV Group care îşi menţin numărul de acţiuni sunt Mihai Lazăr (8,644884%) şi Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (membru fondator şi preşedinte Dan Voiculescu) – 3,91666%.

    Un alt acţionar, Anca Raluca Gheorghe, îşi reduce uşor numărul de acţiuni, de la 4,322442% la 3,750282%. În schimb, un alt acţionar, societatea Grivco SA, îşi creşte uşor numărul de acţiuni, de la 3,878266% la 4,450426%.

    Acţionarii Grupului Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA sunt Camelia Voiculescu – 39,125%, Corina Voiculescu – 39,125%, Anca Raluca Gheorghe – 8,83% (faţă de 10% până în prezent), Mihai Lazăr – 10% şi Elena Sorina Constanda – 1,75% şi Grivco SA – 1,17% (faţă de 0% până acum), potrivit CNA.

    CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului Antena TV Group, care deţine pe lângă Antena 1 şi televiziunile Antena Stars şi Euforia Lifestyle TV. Decizia de modificare a acţionariatului a fost luată cu şapte voturi “pentru” şi unul “împotrivă” (Gabriel Tufeanu).

    Însă, din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale, CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului doar în cazul Antena 1 şi al Antena Stars. În cazul Euforia Lifestyle TV, CNA a decis să amâne discutarea subiectului, întrucât licenţa acestei televiziuni a fost prelungită pe 18 decembrie 2014 şi, deci, nu pot fi făcute modificări în această licenţă, nici măcar în privinţa modificării acţionariatului societăţii. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, CNA a aprobat, joi, şi modificarea uşoară a structurii de programe a Antena Stars, în sensul difuzării unui procent mai mic de programe de informare – 9% (faţă de 10,71% până în prezent) şi a unui procent mai mic de programe de divertisment – 62,64% (faţă de 66,32%). De asemenea, Antena Stars va introduce în grila sa filme – 3% şi va creşte procentul de emisiuni educative difuzate – 3,57% (faţă de 1,78% până în prezent). Emisiunile educative vizate de Antena Stars sunt, potrivit noii grile depuse la CNA, “Star Chef” şi “Refresh by Oana Turcu”.

    Totodată, Antena TV Group a primit aprobarea CNA de a modifica uşor structura de programe în cazul unor staţii locale. Cea mai semnificativă modificare în acest sens este aceea că Antena 1 Sibiu va începe să difuzeze programe producţie proprie, într-un procent de 2,26% (programe de informare), şi nu va mai retransmite integral programul staţiei centrale, din Bucureşti, a Antena 1, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

  • CNA, sesizat de reprezentanta lui Julio Iglesias în privinţa emisiunii de la Antena 3

    Reprezentanta lui Julio Iglesias în România, Gabriela Ristea, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că precizările pe care le-au făcut în comunicatul de presă transmis vineri către mass-media le-a semnalat, în aceeaşi zi, şi reprezentanţilor CNA.

    “Ce am precizat în comunicat le-am semnalat şi dumnealor (reprezentanţilor CNA, n.r)”, a spus Gabriela Ristea, Public Relations Assistant a lui Julio Iglesias, pentru MEDIAFAX.

    Întrebată dacă intenţionează să dea în judecată postul Antena 3, în numele artistului, Gabriela Ristea a declarat: “Julio Iglesias Jr. nu a menţionat nimic despre asta. Nu ştiu ce să vă spun, pentru că el nu a precizat nimic. Pur şi simplu a vrut să specifice clar, în comunicat, pentru presă ce s-a întâmplat, ca să nu fie niciun fel de confuzie şi, pe de altă parte, am făcut sesizarea din partea lui către CNA”

    Aceasta a mai declarat, pentru MEDIAFAX, că nu a făcut sesizări şi la alte autorităţi ale statului.

    Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a primit, până în momentul difuzării acestei ştiri, un număr total de 19 sesizări privind emisiunea de la Antena 3 în care a fost invitat Julio Iglesias Jr., au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai instituţiei.

    Potrivit practicii CNA, Consiliul va analiza acest subiect după ce departamentele de specialitate ale instituţiei vor monitoriza aspectele sesizate.

    Reprezentanţii cântăreţului Julio Iglesias Junior, care, joi seară, a fost invitat la emisiunea “Sinteza zilei” de la Antena 3, au transmis, vineri, agenţiei MEDIAFAX un comunicat de presă, în care au explicat că artistul nu cunoaşte limba română şi a repetat cu bună-credinţă “Jos Băsescu” atunci când moderatorul i-a cerut acest lucru. Comunicatul a fost publicat, vineri, şi pe pagina de Facebook a tatălui artistului, Julio Iglesias.

    “În urma emisiunii «Sinteza zilei» (Antena 3) din 14 mai 2015, în care prezentatorul Mihai Gâdea, în ultimele secunde ale emisiunii, l-a întrebat «inocent» pe Julio Iglesias Junior «Pot să te învăţ ceva în limba română?», după care l-a pus să repete în româneşte, fără să îi spună ce înseamnă acele cuvinte, «Antena 3 e aici. Jos Băsescu!», managementul artistului precizează clar următoarele: Julio Iglesias Junior nu cunoaşte limba română, nu este familiarizat deloc cu numele româneşti şi, când a repetat după Mihai Gadea, cu bună-credinţă, «Jos Băsescu!», nu s-a gândit nicio clipă că este vorba de un slogan politic”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanţii artistului.

    Potrivit acestora, fiind ultimele secunde ale emisiunii, Julio Iglesias Junior a crezut că este vorba despre câteva cuvinte de rămas-bun în limba română, pe care prezentatorul îl ruga să le repete după el, pentru telespectatori.

    “Julio Iglesias Junior nu este la curent cu politica din România, nu cunoaşte politicienii români şi, neştiind deloc limba română, nici măcar nu şi-a dat seama că propoziţia «Jos Băsescu!» includea numele unei persoane”, mai spun reprezentanţii artistului.

    De asemenea, managementul artistului precizează că Julio Iglesias Junior “a fost indus în eroare în mod voit de către moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea, într-un mod absolut regretabil şi incalificabil”.

    “Artistul nu şi-ar permite niciodată să vină la televiziune să spună, în cunoştinţă de cauză, «Jos politicianul X!» sau «Jos politicianul Y!». Julio Iglesias Junior a venit în România şi a acceptat invitaţia de a participa la emisiune pentru a vorbi exclusiv de concertele pe care le va oferi în România alături de tatăl său, Julio Iglesias”, se mai arată în comunicatul citat.

    Totodată, în comunicatul citat se precizează că artiştii nu doresc să fie implicaţi în nicio chestiune de natură politică.

    “Este absolut regretabil gestul Antenei 3, de care ne delimităm total pe această cale”, se mai arată în comunicatul citat.

    Sâmbătă, Mihai Gâdea a publicat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: “În emisiunea de joi, avându-l invitat pe Julio Iglesias Jr, am folosit două strigături din folclorul urban. Nu am avut intenţia de a aduce pe nimeni în ringul unei lupte pe care ştiţi bine că am dus-o singur mereu. Respect familia Iglesias, le iubesc muzica şi vreau să îi asigur că preţuirea ce le-o port m-a determinat să adresez invitaţiile către domnii Julio Iglesias şi Julio Iglesias Jr., pentru a fi oaspeţi ai emisiunii pe care o realizez. Alături de cele două formule devenite folclor, i-am oferit invitatului meu şi ocazia de a transmite publicului din România îndemnul de a veni la concertul său din Bucureşti. Regret sincer dacă am afectat sensibilitatea domnului Iglesias sau a vreunui membru al familiei sale!”.

    Julio Iglesias Jr. va cânta în deschiderea concertelor tatălui său, Julio Iglesias, cei doi artişti urmând să urce împreună pe scenă cu ocazia show-urilor programate pe 22 mai, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, şi pe 2 iulie, la Sala Palatului din Bucureşti.

  • Lansarea Digi FM Sighişoara şi Pro FM Reşiţa, amânată cu şase luni, cu aprobarea CNA

    RCS&RDS a obţinut frecvenţele de radio de la Sighişoara şi Reşiţa la un concurs organizat de CNA la sfârşitul anului 2013. Aceste licenţe au fost obţinute de RCS&RDS alături de o altă frecvenţă, la Sibiu, pentru a lansa postul generalist Digi FM. Planurile RCS&RDS s-au schimbat şi nu mai vizează lansarea unei reţele de radio generaliste, ci a unei reţele informative.

    Planurile RCS&RDS s-au schimbat după ce compania de telecomunicaţii a preluat toate radiourile deţinute de Central European Media Enterprises (CME) în România – Pro FM, Info Pro, Pro Clasic, Music FM şi Dance FM.

    RCS&RDS a prezentat planurile în acest sens în şedinţa din 24 februarie a CNA. Atunci, CNA a aprobat preluarea de către RCS&RDS a tuturor radiourilor deţinute de CME în România, urmând ca Pro FM să aibă în continuare un profil muzical, iar Info Pro să se transforme în reţeaua informativă Digi FM.

    Pe de altă parte, în şedinţa CNA din 10 martie, RCS&RDS a anunţat că renunţă la licenţa de radio la Sibiu, pe care a obţinut-o pentru a lansa Digi FM, la concursul organizat de CNA în 2013, şi a primit aprobarea pentru a include frecvenţele de la Reşiţa şi Sighişoara, primite la acelaşi concurs, în reţeaua Pro FM şi în fosta reţea Info Pro.

    Până în prezent, RCS&RDS nu a reuşit să pună în funcţiune frecvenţele de la Reşiţa şi Sighişoara, astfel încât compania a solicitat şi a şi primit, marţi, aprobarea CNA de amânare cu şase luni a lansării Digi FM Sighişoara şi a Pro FM Reşiţa.

    RCS&RDS a mai beneficiat de o amânare cu şase luni a punerii în funcţiune a acestor două frecvenţe, perioadă care va expira pe 27 mai, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi.

    Potrivit articolului 57, alineatul 1, litera a din Legea audiovizualului, “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate”.

    Pe de altă parte, tot în şedinţa de marţi, CNA a aprobat amânarea cu şase luni a lansării posturilor de radio Itsy Bitsy Suceava, Radio Maria Târnăveni, Alt FM Timişoara, Atlas FM Abnrud, Class FM Borsec, Sam FM Satu Mare, Radio Galaxy Câmpulung, Radio Galaxy Turnu-Măgurele şi Radu Panduru Târgu-Cărbuneşti, ale căror frecvenţe au fost acordate de Consiliu la acelaşi concurs din 2013, când au fost acordate şi cele două frecvenţe ale RCS&RDS.

    De asemenea, CNA a aprobat, marţi, amânarea cu şase luni a lansării televiziunii generaliste VP TV, care a primit licenţă audiovizuală pe 13 ianuarie 2014. Licenţa VP TV este deţinută de societatea Prontos Serv SRL din Ploieşti, ai cărei asociaţi sunt Laurenţiu Megelea (95%) şi Ioana Zamfir (5%). La momentul primirii licenţei, Laurenţiu Megelea a spus în şedinţa CNA că VP TV va fi o televiziune adresată comunităţii din Bucureşti şi judeţul Ilfov, în interesul cetăţenilor.

    Deciziile de amânare cu câte şase luni a punerii în funcţiune a tuturor acestor licenţe au fost luate marţi de CNA cu nouă voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Lorand Turos).

    Lorand Turos a spus că a votat “împotriva” amânării punerii în funcţiune a acestor licenţe pentru că vrea să dea un semn că perioada care a trecut de la acordarea acestor licenţe de către CNA era suficientă pentru ca acestea să fie puse în funcţiune.

  • Kanal D, amendat pentru violenţă de limbaj şi obscenitate în mai multe emisiuni, între care “WOWbiz”

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, emisiunea “Te vreau lângă mine” (ediţiile din 21 octombrie 2014, 5 ianuarie şi 27 martie). Într-una dintre aceste ediţii, care a fost difuzată între orele 13.30 – 16.00, a fost prezentată o tânără care a dansat lasciv.

    Totodată, CNA a analizat emisiunea “Teo Show” difuzată pe 24 februarie, în care a fost prezentat cazul unui model, Bogdan Vlădău, care ar fi avut o relaţie cu o nimfomană. Subiectul a fost discutat în studioul emisiunii de Monica Tatoiu, care, în opinia majorităţii membrilor CNA, a folosit un limbaj nepotrivit pentru ora de difuzare a emisiunii, la care au acces şi minorii.

    De asemenea, CNA a analizat şapte ediţii ale emisiunii “WOWbiz”, difuzate în perioada 6 – 21 ianuarie. În această emisiune a fost prezentat cazul unei femei, Loredana Pastramă, şi al paternităţii copilului acesteia.

    În plus, a fost prezentată o farsă pe care actorul Andrei Duban a făcut-o unei femei supranumită “Valeria de Monaco”. Aceasta a fost dezbrăcată şi percheziţionată pe motiv că ar fi transportat droguri.

    În ceea ce priveşte emisiunea “Te vreau lângă mine”, reprezentantul Kanal D, Cătălin Băleanu, a spus că dansul prezentat nu a conţinut nuditate. “Nu a fost nimic obscen”, a spus acesta. El a precizat că în emisiune sunt prezentaţi “oameni simpli, de diferite vârste şi pregătiri, care încearcă să îşi găsească un partener”.

    Cătălin Băleanu a mai spus că în această emisiune sunt prezentate cazurile reale, iar publicul emisiunii este în proporţie de 91,7% peste 15 ani.

    În ceea ce priveşte emisiunea “Teo Show”, Cătălin Băleanu a spus că acest program a demonstrat de-a lungul timpului decenţă şi bun-simţ. “Nu am primit nicio sancţiune şi o avem de mulţi ani în grilă. În aceeastă situaţie a fost vorba despre o parodiere a unei melodii difuzată în studio. Nu a fost vorba despre comportant obscen, limbaj obscen, de nuditate. Totul s-a desfăşurat într-un context de natură umoristică, asemănător unui pamflet”, a spus Băleanu.

    Totodată, referindu-se la “WOWbiz”, Cătălin Băleanu a spus că aceasta este o emisiune nocturnă, spre deosebire de emisiuni ale altor televiziuni, cu un conţinut similar, dar difuzate la ore accesibile minorilor.

    La rândul său, Mădălin Ionescu, prezentatorul emisiunii “WOWbiz”, a spus că seria emisiunilor dedicate Loredanei Pastramă a fost oprită la sfârşitul lunii ianuarie.

    “La sfârşitul lunii ianuarie s-a luat o decizie împotriva succesului de casă. Am decis să oprim acest subiect, deşi subiectul mergea foarte bine (…) În proporţie de 98%, toate ediţiile şi discuţiile s-au desfăşurat după ora 23.00 şi eu am intervenit de fiecare dată. Am oprit emisiunea de mai multe ori. Au fost momente când oamenii au sărit la bătaie (…)”, a spus Ionescu.

    În ceea ce priveşte cazul Loredanei Pastramă, Mădălin Ionescu a spus că emisiunea de la Kanal D a avut un efect pozitiv asupra sa. “Femeia a venit cu o poveste de viaţă dramatică. Se prostitua în momentul în care a început povestea ei pe micul ecran. Pot să spun că nu mai face acest lucru. Am adus psihologi. Au avut efect acele ediţii. Niciunul dintre noi nu a încurajat prostituţia”, a spus Ionescu.

    Membrii CNA au considerat însă că emisiunile “WOWbiz”, “Te vreau lângă mine” şi “Teo Show” au încălcat legislaţia audiovizualului, respectiv articolul 18, literele a şi b din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6,00 – 23,00 producţii care prezintă: violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat; scene de sex, limbaj sau comportament obscen”.

    Astfel, la propunerea membrului CNA Valentin Jucan, Consiliul a decis să amendeze cu 15.000 de lei Kanal D. “Pentru” aplicarea acestei sancţiuni au votat Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Radu Herjeu, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu, în timp ce “împotrivă” au votat Radu Călin Cristea şi Lorand Turos.

    “Mi se pare inacceptabil să faci şapte emisiuni («WOWbiz», n.r.) de un asemenea nivel”, a spus Radu Herjeu.

    În ceea ce priveşte emisiunea “Teo Show”, Radu Herjeu a spus că “se vorbeşte despre sex la ora 17.41”. “Doamna Tatoiu ne povesteşte cum se face sex în avion (…) Ori protejăm minorii ori nu-i mai protejăm. Sunt nişte discuţii absolut nepotrivite la ora respectivă”, a mai spus Herjeu.

    “Emisiunile astea mi se par că sunt un fel de bordel, grădină zoologică şi casă de nebuni, în formă continuată (…) Asemenea emisiuni nu ar trebui să existe în halul ăsta”, a spus şi Dorina Rusu.

    Ea a spus că farsa făcut de Andrei Duban i se pare “incalificabilă”. “Eu înţeleg că există farse, te poţi distra pe seama altuia. Dar fata respectivă a fost pusă într-o situaţie degradantă (…) Băiatul ăsta (Andrei Duban, n.r.) spunea poezii cu Ceauşescu, iar acum face lucruri aproape de pornografie”, a spus Dorina Rusu.

  • CNA organizează, în septembrie, un concurs pentru atribuirea a 27 de frecvenţe radio

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, vor fi scoase la concurs 18 frecvenţe în banda de unde scurte (la Baia Mare, Bârlad, Câmpulung, Covasna, Medgidia, Petroşani, Piteşti, Roman, Sibiu, Sighetu-Marmaţiei – 2 frecvenţe, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târnăveni, Topliţa, Urziceni şi Vaslui), 8 frecvenţe în banda de unde medii (Arad, Bacău, Bistriţa, Craiova, Deva, Sfântu Gheorghe, Târgu-Mureş, Zalău) şi o frecvenţă la Cluj-Napoca (98,8 MHz).

    Astfel, CNA a decis, marţi, să scoată la concurs, în luna septembrie, aceste 27 de frecvenţe radio. Decizia a fost luată cu unanimitatea membrilor CNA prezenţi la şedinţa de marţi a Consiliului (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    De asemenea, CNA va solicita Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să identifice posibile noi licenţe audiovizuale de radio care ar putea fi scoase la consurs de Consiliu în luna septembrie.

    CNA va face această solicitare ANCOM deoarece, în perioada 2014 – 2015, Consiliul a primit mai multe solicitări de acordare, prin concurs, a unor noi frecvenţe.

    Între societăţile care au solicitat frecvenţe noi se numără şi RFI România SRL, care a cerut CNA licenţe la Braşov, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Sibiu şi Timişoara, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA.

    Pe de altă parte, CNA nu poate scoate încă la concurs frecvenţele retrase de la Radio Guerrilla şi City FM, întrucât acestea se află în litigiu.

  • CNA, după întâlnirea cu SRI: Se modifică Legea privind prevenirea şi combaterea acţiunilor teroriste

    În acest sens, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, a participat, joi dimineaţă, la o întâlnire de lucru organizată la sediul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului.

    “A fost o consultare cu mai multe instituţii, în procesul de adaptare şi modificare a Legii 535 pe 2004 privind prevenirea şi combaterea acţiunilor teroriste”, a declarat Răsvan Popescu, după această întâlnire, la solicitarea jurnaliştilor prezenţi la şedinţa CNA de joi, la care acesta participă în momentul difuzării acestei ştiri.

    Răsvan Popescu a spus că foarte probabil vor mai fi întâlniri de lucru de genul acesta.

    El a refuzat să facă alte declaraţii privind respectiva întâlnire.

    SRI a invitat CNA să desemneze un reprezentant pentru această întâlnire de lucru, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 mai a Consiliului. Tot atunci, Răsvan Popescu a fost desemnat de colegii săi să participe la această întâlnire de lucru.

    Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere a Terorismului funcţionează în cadrul Serviciului Român de Informaţii.

    Direcţia Generală de Prevenire şi Combaterea Terorismului este o unitate informativ-operativă centrală, care răspunde de planificarea, organizarea şi executarea, într-o concepţie unitară, a activităţilor de prevenire, descoperire, contracarare şi înlăturare a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ce vizează pregătirea, iniţierea sau săvârşirea de acte teroriste ori constituie vulnerabilităţi ce pot genera sau favoriza asemenea acte.

  • Ponta: Şeful CNA să aibă mandat de maximum un an, după modelul CSM, nu să fie schimbat de Parlament

    El a susţinut declaraţia după ce Camera Deputaţilor a respins, miercuri, un proiect de modificare a Legii audiovizualului care prevede posibilitatea demiterii preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului de către Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al instituţiei.

    El a arătat că organizaţii neguvernamentale au reclamat faptul că acest proiect permite retragerea de către Parlament a membrilor CNA, ceea ce ar presupune că membrii CNA vor răspunde întotdeauna în faţa unei majorităţi.

    “Din punctul meu de vedere – am vorbit şi cu colegii mei de la Senat şi Cameră – cred că soluţia cea mai bună este cea care se aplică la Consiliul Superior al Magistraturii, şi anume că din rândul membrilor CNA – preşedinte maxim un an, cu mandat care nu poate fi reînnoit. E un sistem care funcţionează la CSM şi nu mai lasă loc de discuţii, dar ideea că Parlamentul poate să retragă membrii CNA cred că e greşită”, a spus Ponta, argumentând că, astfel, membrii CNA ar fi schimbaţi de fiecare dată când majoritatea parlamentară se schimbă.

    Camera Deputaţilor a respins, miercuri, un proiect de modificare a Legii audiovizualului care prevede posibilitatea demiterii preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) de către Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al instituţiei.

    Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în cazul acestei iniţiative legislative, Senatul fiind forul decizional.

    Liderul PNL Ludovic Orban a declarat, miercuri, că este neplăcut surprins că deputaţii PSD au respins proiectul privind posibilitatea demiterii preşedintelui CNA, arătând că PSD şi-a schimbat poziţia şi o menţine pe Laura Georgescu la conducerea instituţiei pentru a executa comenzile politice.

    Acest proiect de modificare a Legii audiovizualului a fost iniţiat de parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, şi de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

    Proiectul a fost depus, pe 31 martie, la Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaţilor şi prevede modificarea articolului 20 din actuala Lege a audiovizualului, în sensul în care se introduc mai multe alineate: “Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului”.

    În această situaţie, “Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte”, iar “fostul preşedinte demis nu mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului”.

    În prezent, Legea audiovizualului nu prevede posibilitatea demiterii preşedintelui CNA, însă prevede că CNA trebuie să depună un raport anual de activitate şi execuţia bugetară. Acest raport trebuie depus la Parlament până la data de 15 aprilie a fiecărui an.

    Apariţia acestui proiect de modificare a Legii audiovizualului a venit în contextul în care atât Georgică Severin, cât şi Gigel Ştirbu i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Pe de altă parte, şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea.

    Legea audiovizualului nu prevede însă în mod explicit această procedură privind retragerea sprijinului acordat preşedintelui Consiliului.

    În mod concret, potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    De asemenea, potrivit Legii audiovizualului, “membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă”.

    Retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al Consiliului a venit după ce aceasta a dat în judecată şase membri ai CNA, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

  • SRI a invitat CNA la o întâlnire de lucru. Vicepreşedintele CNA va merge la respectiva întâlnire

    “SRI ne solicită să desemnăm un reprezentant al instituţiei noastre pentru o întâlnire de lucru, care ar urma să aibă loc la Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere a Terorismului“, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedinte al CNA şi cel care conduce şedinţa de marţi a Consiliului.

    Membrul CNA Monica Gubernat a propus ca la acea şedinţă, care ar urma să aibă loc joi, să participe Răsvan Popescu, întrucât acesta deţine funcţia de vicepreşedinte al Consiliului.

    Astfel, Răsvan Popescu a fost desemnat să participe la respectiva şedinţă de la sediul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Decizia a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de marţi a CNA (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    În şedinţa CNA nu a fost făcut public scopul întâlnirii de lucru care va avea loc joi, la sediul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului.

    Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere a Terorismului funcţionează în cadrul Serviciului Român de Informaţii.

    Direcţia Generală Prevenirea şi Combaterea Terorismului este o unitate informativ-operativă centrală, care răspunde de planificarea, organizarea şi executarea, într-o concepţie unitară, a activităţilor de prevenire, descoperire, contracarare şi înlăturare a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ce vizează pregătirea, iniţierea sau săvârşirea de acte teroriste ori constituie vulnerabilităţi ce pot genera sau favoriza asemenea acte.

  • Pro TV a primit 13 licenţe TV prin cablu, pentru a putea emite după ce încetează emisia analogică

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, mai multe solicitări ale Pro TV SRL, între care şi una privind modificarea formei juridice a societăţii, din SA şi SRL. Modificarea s-a produs efectiv începând din 26 martie.

    Totodată, CNA a analizat o solicitare a Pro TV SRL de acordare a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea locală prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.) pentru Pro TV din Bucureşti, Alba Iulia, Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş.

    Pro TV SRL deţine licenţe audiovizuale pentru difuzarea terestră a serviciilor de programe de televiziune cu aceeaşi denumire, în aceste localităţi.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, Pro TV SRL a solicitat Consiliului doar 13 licenţe noi pentru emisia prin cablu, deşi societatea deţine un număr total de 37 de licenţe audiovizuale de televiziune terestră, care sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică terestră TV în România.

    Pe de altă parte, Pro TV SRL a solicitat CNA şi modificarea structurii serviciului de programe pentru staţia sa centrală, de la Bucureşti, în sensul creşterii producţiei proprii (de la 47% la 70%), scăderii procentului de filme difuzate (de la 42% la 20%) şi creşterii programelor de divertisment (de la 12% la 33%).

    Prezentă la şedinţa CNA de marţi, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV SRL, a spus că modificarea structurii de programe este una obişnuită, fiind prilejuită de modificarea grilei de programe.

    În ceea ce priveşte solicitările privind acordarea a 13 noi licenţe de televiziune prin cablu, Adriana Păpureanu a explicat că Pro TV SRL nu solicită propriu-zis licenţe noi, ci doreşte obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl transmite în prezent (un tip de semnal diferit), în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România pe 17 iunie.

    “Pe aceste staţii o să aveţi un suport în plus, o licenţă pe cablu, în aşa fel încât, când încetează emisia analogică terestră, să puteţi folosi acest suport”, a spus şi Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, cel care prezidează şedinţa de marţi a Consiliului.

    Pe de altă parte, Adriana Păpureanu a spus că Pro TV SRL va continua să folosească în aceste staţii, în care solicită licenţe de cablu, şi alte modalităţi de transmisie (de exemplu, transmisia prin satelit, n.r.).

    “Pentru staţiile locale încercăm să păstrăm oamenii pe care-i avem acum în aceste staţii”, a mai spus Păpureanu, precizând, totodată, că în mare parte din cele 13 staţii locale pentru care au fost solicitate licenţe de cablu Pro TV difuzează program local.

    În ceea ce priveşte staţiile locale ale Pro TV care deţin doar licenţe audiovizuale de televiziune terestră, Adriana Păpureanu a spus că societatea pe care o reprezintă aşteaptă să vadă ce se întâmpla cu tranziţia de la emisia analogică la transmisia digitală terestră în România. “Am făcut solicitări acolo unde avem deja corespondenţi locali. Nu am solicitat licenţe pentru licenţele care nu funcţionează în zonă urbană”, a explicat Păpureanu.

    În urma discuţiilor, CNA a decis să aprobe toate solicitările Pro TV SRL cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la acel moment în şedinţă (Florin Gabrea, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    La momentul votului nu a participat membrul CNA Gabriel Tufeanu. Acesta a solicitat, fără a avea susţinerea colegilor săi, scoaterea de pe ordinea de zi a mai multor puncte, care vizau solicitări ale unor societăţi, între care şi Pro TV SRL, de acordare a unor licenţe de cablu, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România pe 17 iunie. Tufeanu şi-a motivat solicitarea prin faptul că nu a avut suficient timp să studieze toate aceste dosare pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză.