BusinessMagazin

Tag: cladire

  • Adio birouri clasice. Cum arată cel mai nou spaţiu de co-working din Cluj

    „Până acum am investit 250.000 de euro. Am lucrat cu un arhitect din Statele Unite şi cu artişti locali în amenajare, proces care a durat patru luni”, spune Gabriel Rusu, unul dintre parteneri.
     
    În această afacere, cei doi primesc finanţare de la două companii americane, care au decis să investească într-un spaţiu de acest tip, popular mai ales în Statele Unite, dar şi în alte ţări. Intenţia lor este să creeze o reţea la nivel naţional şi o comunitate extinsă.
     
    Cei doi parteneri estimează că imobilul va fi ocupat integral până în noiembrie. Capacitatea totală este de 170 de locuri, iar tariful este de 160 de euro lunar pe persoană. În viitor, clădirea urmează să fie deschisă 24 de ore din 24.
     

  • Pe urmele scriitorilor la New York

    În Greenwich Village se află White Horse Tavern, căreia i-au trecut cândva pragul nume ca Dylan Thomas, Jack Kerouac, Anaïs Nin sau Norman Mailer.

    În Gramercy Park se găseşte Pete’s Tavern, în care scriitorul american O. Henry şi-a scris celebra sa povestire „Darul magilor” în 1905, aşa cum o arată o scrisoare trimisă de acesta şi pe care toţi clienţii o pot vedea înrămată pe perete.

    Nu trebuie uitat nici hotelul Chelsea, în care a locuit cândva Mark Twain, înainte de transformarea clădirii în unitate de cazare, şi care a primit apoi sub acoperişul său nume ca Bob Dylan, Dylan Thomas, Arthur Miller, Arthur C. Clarke sau Leonard Cohen.

  • “Bună ziua, faceţi angajări?” Cum a reuşit această bunică să-i obţină nepotului locul de muncă visat

    O bunică din Londra a reuşit să-i obţină nepotului său jobul la care acesta visa. Femeia de 78 de ani l-a abordat pe CEO-ul companiei pe scările clădirii de birouri şi i-a explicat de ce ar fi bine să-l angajeze pe tânăr.

    “Eu locuiesc în Reading, iar bunica mea în Londra”, a scris nepotul pe o reţea de socializare. “Ea ştia că vreau să mă mut la Londra şi a vrut să mă ajute să găsesc un loc de muncă. Mi-a cerut un CV şi o listă a abilităţilor pe care le deţin; nu mi-am pus serios problema că ar putea ieşi ceva din asta. Ziua următoare a bătut la uşa unui vecin şi a început să îi povestească despre mine; vecinul în cauză e CEO-ul companiei la care am început să lucrez.”

    Jobul primit de Harry, nepotul femeii, i-a permis acestuia să se mute împreună cu prietena sa la Londra.

    Bunica şi-a propus acum să îi găsească şi prietenei un loc de muncă bun.

  • Povestea incredibilă a doi arhitecţi români, fraţi gemeni, care au participat la proiectul noului sediu Apple, care seamănă cu o navă spaţială şi care a costat 5 miliarde de euro. ”Ni s-a cerut să construim cea mai bună clădire de birouri din lume”

    „Faptul că am crescut într-o familie de ar­hi­tecţi şi pregătirea în vederea examenului de admitere au jucat un rol im­portant la început de carieră. De acolo totul a urmat foarte firesc şi fiecare pas l-a asi­gurat cumva pe urmă­torul“, spun Maximilian şi Daniel Zielinski, par­te­neri în cadrul Foster and Partners, birou de arhitectură a cărui in­spi­raţie a ge­nerat une­­le din­tre cele mai spec­­ta­culoase pro­iecte la nivel global.

    Reichstag-ul din Berlin, clădirea deschisă pu­blicului care adăposteşte parlamentul Germaniei şi care surprinde prin domul de sti­clă de pe acoperiş, sau „infa­mul“ Gherkin, emblema City-ului londonez, toate poartă semnă­tura Foster and Partners.

    Cariera intrernaţională a celor doi fraţi a început însă de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti.

    „A fost o perioadă intensă în care ne-am descoperit definitiv plă­cerea pentru arhitectură. La sfâr­şitul celui de-al doilea an de fa­cultate, Dani a reuşit să aibă cele mai bune rezultate din an, bene­ficiind de bursa Di­nu Patriciu (om de afa­ceri român, de profesie ar­hitect, cu­noscut mai ales pentru dez­voltarea grupului Rompetrol şi care a decedat în 2014 – n.red.). Eu se întâmpla să fiu undeva pe aproape. Ca rezultat am avut ocazia de a pleca cu bursă în afara ţării, acolo unde ne doream, şi anume la Stuttgart, în Germania“, îşi aminteşte Maximilian Zielinski.

    În familia Foster

    După bursa de la Stuttgart, cei doi au început un stagiu de practică la Herzog&de Meuron în Basel, Elveţia, unul dintre cele mai prestigioase birouri de arhitectură din lume.

    De semnătura Herzog&de Meuron se leagă proiecte precum Elbphilharmonie, din Hamburg, o clădire care arată ca secţiunea unui val şi care este una dintre cele mai avansate săli de concerte din lume din punct de vedere acustic. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M închiriază 1.000 mp pentru viitorul său sediu în birourile Unirii View, lângă Piaţa Unirii

    Retailerul de modă va prelua un etaj superior din Unirii View, în conformitate cu cerinţele sale de imagine corporativă şi cu o vedere uimitoare asupra centrului vechi al Bucureştiului.

    ”Cea mai populară marcă de modă din România îşi va stabili viitorul sediu în Unirii View, fapt care valideaza încă o dată proiectul ca fiind o proprietate de top pentru companiile de top cu un nivel bun de lichiditate financiară.

    Alegerea făcută de H&M România reprezintă o decizie pe termen lung şi este una extraordinară, atât pentru companie, care va avea un nou sediu foarte eficient şi cu un nivel ridicat de vizibiliitate, cât şi pentru angajaţi, care vor lucra în cea mai bună zonă din Bucureşti din punct de vedere al transportului şi infrastructurii generale”, a declarat Andreea Păun, Managing Partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes, responsabilă pentru strategia de închiriere şi managementul comercial al Unirii View.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Imprimantă de faţadă

    Soluţia propusă de EDG, scrie The Independent, nu este însă de a tipări 3D ornamente de faţadă, deoarece costurile sunt încă prea mari, ci tipărirea unor matriţe de coloane, cornişe şi alte elemente folosind imagini ale clădirii ce se doreşte a fi restaurată, după care să se realizeze piesele necesare. Soluţia poate fi aplicată, consideră EDG, şi la clădiri noi cărora proprietarii doresc să le dea un aspect mai deosebit. 

  • Ambiţia Dubaiului pentru piaţa de construcţii: Peste 25% din clădirile noi ar trebui să fie printate 3D până în 2025

    Mutarea face parte dintr-o strategie ambiţioasă bazată pe imprimante 3D, anunţată în 2016 de Şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedinte şi prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite.

    Strategia ar trebui să reducă costurile cu personalul cu până la 70% şi să reducă costurile cu până la 90% în mai multe sectoare ale ţării, potrivit Fundaţiei pentru Viitorul Dubaiului.
     
    Poate mai important, construcţiile pe baza imprimantelor 3D au potenţialul de a ajuta la rezolvarea crizei oamenilor fără adăpost în contextul global în care oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în apropierea oraşelor.
     
    Naţiunile Unite estimează că până în 2030, lumea va avea 41 de mega-oraşe cu peste 10 milioane de locuitori fiecare.
     
    Emiratele Arabe Unite au testat tehnologia pentru prima dată în anul 2016, când au inaugurat prima clădire consturită cu ajutorul tehnologiei.
     
    Clădirea, intitulată „Biroul Viitorului” a fost creată cu o imprimantă 3D care avea un braţ robotic de şase metri înălţime şi 12 metri lăţime.
     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Compania Continental Anvelope a anunţat că va investi patru milioane de euro în extinderea tehnologiei de reducere a mirosului în fabrica de cauciucuri din Timişoara. Începând cu 2015, Continental a investit peste 10,5 mil. euro în proiectul pentru implementarea unui sistem de tratare a emisiilor olfactive.

    ▲ Platforma europeană de ride-hailing Taxify deschide un birou în Bucureşti pentru a servi ca centru de inginerie software unde vrea să recruteze 50 de angajaţi în următoarele 6 luni.

    ▲ Uzina  Dacia a ajuns de la sub 100 de roboţi în 2014 la peste 800. 20% din procesul de producţie va fi automatizat până în 2020.

    ▲ Grupul german Bosch, unul dintre cei mai activi investitori străini din România, cu peste 6.000 de angajaţi în companiile locale, a demarat lucrările de construcţie la o nouă clădire administrativă în cadrul fabricii din Blaj. Investiţia este estimată la 7 milioane de euro, iar clădirea va găzdui 250 de angajaţi.

    ▲ Lidl va deschide la Bucureşti al doilea mare hub digital din Europa, o investiţie de aproape 10 milioane euro. Lidl Digital este divizia de comerţ electronic a Lidl, care susţine şi completează operaţiunile offline ale retailerului german.

    ▲ Românii au prins gustul datelor mobile: 2017 este al doilea an consecutiv în care consumul de internet mobil aproape s-a dublat, ajungând la 1,4 GB/lună, potrivit ANCOM.

    ▲ Lucrarea „La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” de Constantin Brâncuşi a fost vândută de casa de licitaţii Christie’s din New York cu 71 milioane de dolari, stabilind un nou record pentru artistul român care devine astfel al doilea cel mai bine vândut sculptor din lume.


    ▼ În 2017, investiţiile în economia României au totalizat 22,6% din PIB, ceea ce ne plasează pe locul 8 în UE, dar în perioada 2007-2017 raportul dintre investiţii şi PIB a scăzut cu 12,5% clasându-ne pe locul 4 în topul scăderilor.


    ▼ Contul curent al balanţei de plăţi (poziţia României în relaţiile de schimb internaţionale) a înregistrat un deficit de 967 milioane euro în primul trimestru al acestui an, cu 25,6% mai mare faţă de ianuarie-martie 2017.

    ▼
    Economia Europei pare a fi veriga slabă din expansiunea economiei mondiale după încetinirea din primul trimestru al acestui an. Prin comparaţie, regiunea celor 35 de ţări membre ale OCDE şi Statele Unite dau semne de creştere „stabilă”, iar indicatorul privitor la China dă semne de accelerare a creşterii economice.

    ▼ Rottco Consult, o companie aflată în top 10 jucători pe piaţa de distribuţie a carburanţilor din România, cu venituri de 358 milioane de lei în 2016, 0,3 milioane de lei profit net şi 18 angajaţi, a iniţiat demersurile pentru începerea procedurilor de intrare în insolvenţă.


    ▼ Naţionala de rugby a României a fost descalificată la Cupa Mondială din 2019 din Japonia şi amendată cu 100.000 lire sterline, pentru că a folosit un jucător neeligibil, Sione Fakaosilea originar din Tonga, în opt partide din preliminarii.


    ▼ Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit, pe 15 mai, la vârsta de 81 de ani. El fusese dus de urgenţă la Spitalul Elias, în urma unor complicaţii cauzate de diabet.