BusinessMagazin

Tag: cetate

  • Oraşul din România care se afla printre cele mai recomandate destinaţii turistice din lume

    Municipiul Alba Iulia a primit certificatul de excelenţă acordat de TripAdvisor. Certificatul a fost acordat în urma recenziilor pozitive exprimate pe site-ul TripAdvisor a turiştilor care au vizitat Cetatea Alba Iulia.

    Pe poziţia fruntaşă în clasamentul celor mai votate destinaţii din România este Castelul Peleş, Sinaia, urmat de Cetatea Alba Iulia, apoi Mănăstirea Suceviţa (Suceava). Pe locul patru este Piaţa Mare din Sibiu. În top,  mai sunt meţionate destinaţii precum  Mănăstirea Bârsana (Sighetu Marmaţiei), Biserica Stavrapoleos (Bucureşti), Ateneul Român (Bucureşti), Piaţa Sfatului (Braşov), Mănăstirea Voroneţ (Gura Humorului) sau Biserica celor Trei Ierarhi din Iaşi.

    Potrivit site-ului greateconomy.ro, anul trecut, peste 300.000 de turişti, români şi străini, au vizitat Cetatea Alba Iulia, care în urma investiţiilor de 67 de milioane de euro din fonduri europene şi-a schimbat în ultimii ani total înfăţişarea.

    „Acest titlu arată că Cetatea nu e doar vizitată ci, mai degrabă, apreciată şi certificat-trip-advisoradmirată. Nu e o ghirlandă menită să o poarte cineva anume din oraşul nostru, este o recunoaştere de care ar trebui să fie mândri toţi albaiulienii. Despre Alba Iulia nu se mai vorbeşte în treacăt, ci apăsat şi cu admiraţie, cum la fel se vorbeşte şi despre locuitorii ei, care nu au aşteptat să vadă dacă nu cumva se întâmplă ceva, ci au schimbat un oraş într-o Capitală, Cealaltă Capitală,” a declarat Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, citat de greateconomy.ro

  • Primul oraş din România care are un kit complet de instrumente de promovare turistică

    Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, cetatea orasului a fost renovata din fonduri europene, iar anual noi evenimente si spatii comerciale populeaza aceasta zona. Investitiile de pana acum in renovarea celei mai mari cetati de tip vauban din Romania si in transformarea orasului Alba Iulia au totalizat 150 milioane de euro, bani proveniti din fonduri europene nerambursabile, si au echivalat cu 2.500 euro pe cap de locuitor al orasului, 1.500 de noi locuri de munca create in ultimii sapte ani si o rata a somajului de sub 4%, potrivit unui comunicat tranSmis de  reprezentanţii municipalităţii. Ei au  lansat anul acesta un ”welcome pack” reprezentat de un set de materiale informative care îi va întâmpina pe turiştii interesaţi să includă oraşul pe harta destinaţiilor preferate. ”Dacă in luna martie a acestui an a fost lansat oficial blogul de turism al orasului in limba romana, www.viziteazaalbaiulia.ro, luna aceasta s-a mizat, in continuare, pe dezvoltarea mediului online, un instrument eficient de crestere a notorietatii orasului la nivel national si international. Alaturi de initiativele offline, aceasta abordare este menita sa le ofere turistilor care vor sa descopere Orasul Marii Unirii un kit complet de informatii mai mult decat utile”, precizeaza reprezentantii municipalitatii din Alba Iulia.

    In conditiile in care multe orase din Romania au un site in limba engleza, dar nu si o aplicatie de mobil, ori au o brosura insa le lipseste un blog oficial de turism, Alba Iulia lansează VisitAlbaIulia.com, un instrument adresat strainilor cu o interfata interactiva. Site-ul cuprinde categoria “Top 5”, ce include informatii pentru mai multe segmente de turisti, de la cei traditionali, pana la iubitorii de sport sau cei care prefera activitatile de familie. Nu lipsesc nici detaliile despre mijloacele de transport, inclusiv aeroporturile din apropiere, ori facilitatile de cazare inregistrate pe Booking.com si TripAdvisor. Utilizatorii vor putea identifica foarte simplu punctele de interes, serviciile, produsele sau evenimentele organizate la nivelul destinatiei alese. Potentialul turistic din Alba Iulia va fi promovat, de asemenea, prin intermediul retelelor de socializare. 

    Aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete

    Pentru turistii aflati deja in oras, municipalitatea a dezvoltat aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete Android si iOS, un instrument destinat  identificarii punctelor de interes dar si de orientare prin GPS. De asemenea, aplicatia poate fi accesata si din cele doua infochioscuri aflate la Sala Unirii si Muzeul Principia.

    Din aceasta luna, apare primul ghid turistic al orasului, in limbile engleza si romana

    Tot din aceasta luna, la Alba Iulia va putea fi consultat primul ghid turistic al orasului, in limbile romana si engleza, precum si o brosura cu calendarul tuturor evenimentelor organizate pe parcursul anului de catre Primaria Alba Iulia si partenerii acesteia. Din continutul brosurii, turistii se mai pot pune la curent cu principalele obiective turistice din oras, restaurante, cafenele si datele de contact a peste 80 de unitati de prestari servicii din domeniul turistic, financiar ori transport, precum si cateva obiective istorice si geografice din intreg judetul. In viitorul apropiat, Alba Iulia va mai beneficia si de o mini brosura de buzunar in limba engleza, dar si de o harta personalizata. Un sistem de marcare a obiectivelor importante, cu steaguri si placute informative in limba engleza, sunt de asemenea instrumente care, in curand, vor fi disponibile in oras.

    Mircea Hava: “La Alba Iulia, numarul turistilor romani si straini este in crestere. Continuam investitiile in promovarea orasului”

    „Decizia de a investi, constant, in instrumente de promovare online si offline se datoreaza numarului mare de turisti care isi indreapta, tot mai mult, atentia catre Alba Iulia. Am avut oaspeti inclusiv din China, Thailanda, Nigeria sau Arabia Saudita, lucru care ne arata ca suntem pe drumul cel bun. Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, Cetatea orasului a fost restaurata, dar ne-am indreptat atentia si inspre zonele perimetrale, sau obiectivele care au devenit astazi referentiale, precum Parcul Dendrologic sau pista de biciclete Mamut, unica in Romania. Anual, noi evenimente atrag la Alba Iulia zeci de mii de oameni, motiv pentru care suntem decisi sa investim permanent in promovarea orasului si in atragerea de turisti”, a declarat primarul Mircea Hava.

  • Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi redeschisă vizitatorilor din 1 martie

    “Din 1 martie, turiştii pot să viziteze Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, care din 1 decembrie este închisă publicului din cauza zăpezii care a acoperit monumentul. Turiştii trebuie să ia în considerare că sunt încă porţiuni cu zăpadă pe drumul de acces şi că ultimii patru kilometri pot fi parcurşi doar cu autoturisme cu tracţiune pe cele patru roţi sau pe jos”, a declarat, joi, corespodentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Hunedoara, Marin Butar.

    Potrivit regulamentului de vizitare, Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei poate fi vizitată din 1 martie până în 30 aprilie, între orele 9.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. În perioada 1 mai – 30 septembrie orarul de vizitare se prelungeşte până la ora 20.00, iar din 1 octombrie până în 30 noiembrie se revine la programul de vizitare între 9.00 şi 18.00, situl fiind închis începând cu 1 decembrie.

    “În perioada 1 decembrie – 28 februarie, cetatea poate fi vizitată numai de grupuri de peste cinci persoane însoţite de ghid şi numai cu avizul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din subordinea CJ Hunedoara şi cu condiţia ca vremea să permită acest lucru. Acest regulament este menit să protejeze cetatea dacică, dar şi turiştii care nu îşi dau seama la ce riscuri se expun atunci când vor să viziteze fosta capitală a Daciei în toiul iernii, pe viscol, sau când zăpada în Munţii Orăştiei e de câţiva metri”, a mai spus Butar.

    Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii.

    Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a preluat în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO.

  • Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi redeschisă vizitatorilor din 1 martie

    “Din 1 martie, turiştii pot să viziteze Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, care din 1 decembrie este închisă publicului din cauza zăpezii care a acoperit monumentul. Turiştii trebuie să ia în considerare că sunt încă porţiuni cu zăpadă pe drumul de acces şi că ultimii patru kilometri pot fi parcurşi doar cu autoturisme cu tracţiune pe cele patru roţi sau pe jos”, a declarat, joi, corespodentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Hunedoara, Marin Butar.

    Potrivit regulamentului de vizitare, Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei poate fi vizitată din 1 martie până în 30 aprilie, între orele 9.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. În perioada 1 mai – 30 septembrie orarul de vizitare se prelungeşte până la ora 20.00, iar din 1 octombrie până în 30 noiembrie se revine la programul de vizitare între 9.00 şi 18.00, situl fiind închis începând cu 1 decembrie.

    “În perioada 1 decembrie – 28 februarie, cetatea poate fi vizitată numai de grupuri de peste cinci persoane însoţite de ghid şi numai cu avizul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din subordinea CJ Hunedoara şi cu condiţia ca vremea să permită acest lucru. Acest regulament este menit să protejeze cetatea dacică, dar şi turiştii care nu îşi dau seama la ce riscuri se expun atunci când vor să viziteze fosta capitală a Daciei în toiul iernii, pe viscol, sau când zăpada în Munţii Orăştiei e de câţiva metri”, a mai spus Butar.

    Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii.

    Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a preluat în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO.

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.

  • Bucătărie din secolul al XV-lea şi casă din secolul al XVII-lea, descoperite în Cetatea Târgu Mureş

    Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a solicitat şi a primit, marţi, de la Consiliul Local Târgu Mureş, fonduri suplimentare, în valoare de 250.000 de lei, pentru conservarea primară a unor situri care au fost descoperite în cetatea din municipiu în ultimele două luni, în urma lucrărilor de reabilitare şi modernizare a acesteia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Este vorba despre o bucătărie din secolul al XV-lea şi o casă din secolul al XVII-lea, rare pe plan naţional.

    Soos a precizat, miercuri, că a cerut bani de la Consiliul Local pentru conservarea primară a acestora, având în vedere că proiectul de reabilitare şi modernizare a cetăţii va fi finalizat în acest an şi nu putea, având în vedere stadiul lucrărilor, să mai ceară suplimentări de sume de la Comisia Europeană.

    “În ultimele două luni, s-au descoperit două situri inedite pe plan naţional. Lângă biserica reformată s-a descoperit o bucătărie de secol XV, o clădire, o anexă a mănăstirii franciscane care a funcţionat aici 250 de ani. Din acest punct de vedere, clădirea, de circa 100 de metri pătraţi, este unicat în ţară. (…) Mai este o construcţie de secol XVII, o casă orăşenească cu două unităţi, două camere, una deservea bucătăria, cealaltă era probabil camera de zi şi de dormit, cu toate construcţiile aferente, sobele care o împodobeau şi se aflau în incinta casei”, a declarat Soos.

    El a adăugat că le mulţumeşte consilierilor locali pentru alocarea sumei cerute din rezerva bugetară, pentru ca “aceste structuri să fie într-adevăr salvate şi păstrate pentru posteritate, având în vedere raritatea lor”.

    “Deci va fi făcută conservarea primară, după aceea vom vedea cum se va efectua… este vorba de 250.000 de lei, o sumă suficientă pentru conservarea, restaurarea ruinelor şi vom vedea ce propuneri vor fi pentru eventualele reconstrucţii”, a arătat el.

  • Aro Palace vrea să vândă Cetatea Braşovului cu 3,5-4 milioane euro şi negociază cu Primăria

     “Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată atâţia bani încât investiţia să poată fi recuperată”, a explicat Fercală.

    El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după.

    “Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile”, a adăugat Mihai Fercală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: De ce duc toate drumurile la Roma

    de ROXANA BĂLCESCU (COPROPRIETAR AL AGENŢIEI DE TURISM ŞI EVENIMENTE CMB TRAVEL)

    SCOPUL VIZITEI MELE A FOST DE A DEDICA O SĂPTĂMÂNĂ UNEI NOI CAPITALE EUROPENE CU SENTIMENTUL DETAŞĂRII DAT DE INTENŢIA DE A BIFA „AM VĂZUT-O ŞI PE ASTA„. A fost însă mai mult decât atât. Roma într-adevăr m-a surprins şi mi-a transmis o căldură care nu s-a datorat până la urmă celor peste 30 de grade Celsius care se înregistrează în mod constant în capitala Italiei pe întreaga perioadă a verii în miezul zilei.

    Puteţi ajunge acolo cu un zbor care durează aproximativ două ore cu plecare din Bucureşti şi aveţi de unde alege din cel puţin patru companii aeriene care operează direct această rută: Tarom, Alitalia sau companiile low cost Blue Air şi Wizz Air. Cu excepţia Wizz Air, care aterizează pe aeroportul Ciampino, situat la circa 15 kilometri de centrul oraşului, celelalte companii aeriene operează pe Fiumicino, aeroportul principal, aflat la o distanţă de circa 26 de kilometri. Desigur că puteţi alege şi varianta de a străbate cu maşina proprie cei aproximativ 1.900 kilometri care despart Bucureştiul de Roma.

    NU AM OPTAT PENTRU UN ZBOR CU TAROM, care m-a proiectat direct în agitaţia şi furnicarul de pe Fiumicino şi am ales varianta de a ajunge în centru cu taxiul. Atenţie, taxiurile oficiale în Roma sunt albe şi au două niveluri de preţ, pentru rutele situate în afara ariei oraşului şi separat pentru zona de oraş. Fiumicino este situat în afară, aşa că în momentul în care se ajunge pe inelul autostrăzii G.R.A. (Grande Raccordo Anulare) şi se intră în zona oraşului, şoferul trebuie să schimbe aparatul de la un nivel de preţ la altul. O călătorie costă aproximativ 40 de euro. Puteţi alege însă şi trenul Leonardo Express, care circulă la un interval de 30 de minute până la gara centrală a oraşului, Termini, şi veţi plăti pentru un bilet aproximativ 11 euro.

    Cât despre hoteluri, aveţi de unde alege în trei mari zone de interes turistic care vă permit să vă deplasaţi cu uşurinţă în ariile de interes. În zona gării Termini vă recomand Hotel Italia de trei stele, Centro de trei stele sau Ariston Hotel (patru stele). În zona spectaculoasă Villa Borghese puteţi opta pentru Sofitel Roma Villa Borghese de cinci stele, Aldrovandi Villa Borghese (cinci stele) sau pentru NH Vittorio Veneto (patru stele). Cât despre zona cea mai cautată din apropiere de Fontana di Trevi, aveţi de ales între Barocco Hotel de patru stele, Artemide Hotel (patru stele), Rome Marriott Grand Hotel Flora (cinci stele), Palazzo Manfredi (cinci stele) sau The St. Regis Rome (cinci stele).

    Centrul istoric al Romei, care se întinde doar pe aproximativ 2,5 km şi care se află pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, îţi permite să descoperi la pas spiritul Romei şi să vezi aproape la fiecare colţ, între Colosseum şi Piazza di Spagna, capodoperele arhitectonice, fântânile, statuile, străduţele fantastice care freamătă necontenit de mixul dintre turiştii încântaţi şi localnicii volubili şi expansivi.