BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Motivele pentru care construcţiile de centre comerciale europene scad cu 23%

    Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).

    Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.

    “Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.

    În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.

    În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.

    Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.

    În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Studiu: În 2018, Germania ar putea avea cel mai mare excedent comercial din lume

    Surplusul de anul acesta ar urma să fie, însă, cu 0,1% mai mic decât cel din 2017, ca urmare a creşterii inflaţiei şi a scăderii uşoare a veniturilor din investiţiile străine.

    În primul semestru al acestui an, principala destinaţie a exporturilor germane au fost pieţele statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele ale membrilor zonei euro. Dar au mai contribuit şi veniturile din Statele Unite, care au totalizat 63 de miliarde de euro, precum şi cererea de produse germane venită din rândul ţărilor UE care nu fac parte din zona euro.

    Centrul pentru Studii Economice Ifo mai indică şi un surplus comercial pentru Japonia de 299 miliarde de dolari (264 de miliarde de euro) şi un surplus de 110 miliarde de dolari pentru Olanda.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Vitacom Electronics: sectorul construcţiilor susţine creşterea pieţei de electro-retail din Iaşi

    Această creştere a influenţat pozitiv afacerile Vitacom Electronics din regiune, compania înregistrând în 2017 un volum al vânzărilor de aproximativ 8.500 de produse comercializate, peste 50% dintre acestea adresându-se segmentului rezidenţial. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat pe partea de conectică, iluminat, securitate, smart living şi timp liber. O cerere foarte mare a fost raportată pentru camerele video de supraveghere. Creşterea volumelor din vânzări a coincis cu sezonul construcţiilor, fără a exclude lunile octombrie şi noiembrie, atunci când noile locuinţe au fost date spre folosinţă.

    Pentru anul 2018, Vitacom Electronics vizează o creştere de cel puţin 20% a volumelor pentru reprezentanţa din Iaşi, respectiv peste 10.000 de articole şi produse comercializate. Obiectivul companiei este ca peste 50% din acest volum să fie reprezentat de produsele pentru segmentul rezidenţial, în linie cu rezutatele din 2017.

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Preţul petrolului Brent creşte până la 72 de dolari/baril, iar WTI – până la 66 de dolari/baril

    Preţul ţiţeiului Brent a urcat vineri până la valoarea de 72,36 de dolari pe baril, înregistrând o creştere de 1,3%, iar al petrolului american – West Texas Intermediate (WTI) – a ajuns la valoarea de 66,25 de dolari/baril, marcând o creştere de 1,21%.

    Potrivit Reuters, Brent încă se îndrepta spre un declin de 1% în această săptămână, pentru a treia scădere săptămânală consecutiv, în timp ce WTI consemnează a şaptea săptămână de scăderi, cu peste două procente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Cererea pentru transporturi aeriene va creşte accentuat în trimestrul III, tarifele vor scădea

    Pe aceeaşi tendinţă se vor afla şi următoarele tipuri de activităţi: ale agenţiilor turistice şi ale tuor-operatorilor (sold conjunctural +65%) şi transporturile pe apă (sold conjunctural +53%), în timp ce pentru activităţile de spectacole, culturale şi recreative, estimarea cererii de servicii este de scădere accentuată (sold conjunctural -47%).

    Conform estimărilor din luna iulie 2018, per total, cererea de servicii (cifra de afaceri) va creşte moderat (sold conjunctural +9%) în trimestrul III al acestui an, faţă de trimestrul II.

    De asemenea, conform opiniei managerilor, în aceeaşi perioadă, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor din servicii vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%), o creştere moderată a preţurilor fiind estimată pentru grupa de mărime a întrepriderilor cu 50-249 de salariaţi (sold conjunctural +6%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Dolarul american creşte la cel mai înalt nivel din ultimele 14 luni, pe fondul crizei turceşti

    Semnele că economia Statelor Unite rămâne solidă înaintea creşterii ratei dobânzii aşteptate de Rezerva Federală (Fed) luna viitoare au ajutat dolarul să depăşească recent alte valute. De asemenea, un factor de influenţă pentru întărirea dolarului ar putea fi lira turcească, a cărei depreciere a afectat moneda europeană din cauza expunerii băncilor europene în Turcia, determinând o cerere crescută a valutei americane, dar şi a altor valute, cum ar fi francul elveţian şi yenul japonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dolarul american creşte la cel mai înalt nivel din ultimele 14 luni, pe fondul crizei turceşti

    Semnele că economia Statelor Unite rămâne solidă înaintea creşterii ratei dobânzii aşteptate de Rezerva Federală (Fed) luna viitoare au ajutat dolarul să depăşească recent alte valute. De asemenea, un factor de influenţă pentru întărirea dolarului ar putea fi lira turcească, a cărei depreciere a afectat moneda europeană din cauza expunerii băncilor europene în Turcia, determinând o cerere crescută a valutei americane, dar şi a altor valute, cum ar fi francul elveţian şi yenul japonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro