BusinessMagazin

Tag: CE

  • CE mobilizează 35 de miliarde de euro pentru Grecia. Creţu: Atena are nevoie de reforme şi investiţii

    “La două zile după realizarea unui consens privind măsurile ce se impun pentru încheierea unui nou acord de împrumut acordat Greciei, Comisia Europeană a dezvăluit astăzi planurile de ajutorare a Greciei în vederea maximizării gradului de utilizare a fondurilor UE. Conform mandatului conferit de summitul zonei euro din 12-13 iulie, vor fi astfel mobilizate peste 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti”, potrivit unui comunicat al CE.

    Pachetul de măsuri privind crearea de locuri de muncă şi creşterea economică destinat Greciei însoţeşte un set cuprinzător de reforme ce va face parte dintr-un program creat în cadrul Mecanismului european de stabilitate. Acest program urmează a fi negociat de Grecia cu partenerii săi internaţionali în săptămânile următoare. Ambele elemente – reformele şi mobilizarea de fonduri pentru investiţii şi coeziune – sunt condiţii preliminare esenţiale pentru crearea de noi locuri de muncă, redresarea economică a Greciei şi revenirea ţării la prosperitate.

    “Planul pentru locuri de muncă şi creştere economică îşi propune să ajute cetăţenii şi companiile greceşti să depăşească perioada dificilă de criză din ultimii ani şi să redea speranţa într-un viitor mai bun, în special tinerei generaţii. Acesta vine ca o continuare a sprijinului acordat deja Greciei de Comisie pe perioada crizei, atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic”, precizează CE.

    Ca o măsură excepţională şi în lumina situaţiei unice din Grecia, Comisia propune îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor pentru a permite în continuare finanţarea investiţiilor din perioada de programare 2007 – 2013. Acestea vor include: plata anticipată a restului de 5% din finanţările europene, procent în mod normal reţinut până la închiderea programelor; şi aplicarea unei rate de cofinanţare de 100% pentru perioada 2007 – 2013. Aceste măsuri echivalează cu lichidităţi în valoare de 500 de milioane de euro şi economii la bugetul Greciei de aproximativ 2 miliarde de euro. Aceste sume vor fi disponibile pentru reluarea imediată a investiţiilor în sprijinul creşterii economice şi creării locurilor de muncă, cu condiţia ca autorităţile greceşti să se asigure că aceste fonduri vor fi utilizate în favoarea beneficiarilor şi operaţiunilor din cadrul programelor.

    Comisia va propune, de asemenea, creşterea nivelului de pre-finanţare pentru programele din perioada 2014-2020 cu 7 puncte procentuale. Prin această pre-finanţare suplimentară poate fi pus la dispoziţie încă un miliard de euro care poate fi utilizat exclusiv pentru lansarea proiectelor cofinanţate în cadrul politicii de coeziune cu respectarea pe deplin a articolului 81 (2) din Regulamentul dispoziţiilor comune.

    Executivul european reaminteşte că Grecia “s-a bucurat de tratament preferenţial şi până acum: programele greceşti finanţate cu fonduri UE în cadrul perioadei de programare 2007-2013 primesc finanţare UE într-o proporţie mai mare”. Din acest motiv, Grecia trebuie să cofinanţeze mai puţin decât celelalte ţări graţie cofinanţării suplimentare de 10% din partea UE, asigurată până la jumătatea anului 2016. În multe cazuri, acest lucru înseamnă că UE plăteşte 95% din costul total al investiţiei pentru perioada de finanţare 2007-2013 (spre deosebire de maximum 85% aplicabil celorlalte ţări).

    În plus, în cazul politicii de coeziune, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, autorităţile greceşti pot primi, în continuare, rambursare până la atingerea pragului legal de 95% pentru cheltuielile eligibile aferente programelor din perioada 2007-2013.

    Anunţul de miercuri vine în continuarea înfiinţării unui grup la nivel înalt condus de vicepreşedintele Dombrovskis. Împreună cu autorităţile greceşti, grupul îşi propune să garanteze utilizarea banilor rămaşi din perioada de programare 2007-2013 înainte de atingerea termenului-limită, respectiv la sfârşitul acestui an, şi să ajute Grecia să îndeplinească cerinţele necesare pentru a accesa toate fondurile UE disponibile în actuala perioadă de programare 2014-2020.

    Totodată, Grecia va continua să primească ajutor pentru implementarea reformelor din partea noului Serviciu de sprijin pentru reforme structurale, care şi-a început activitatea la 1 iulie şi beneficiază de experienţa valoroasă a Grupului de lucru pentru Grecia şi de asistenţa tehnică oferită statelor membre.

    În urma summitului zonei euro din 12 iulie, Comisiei i s-a cerut să contribuie la sprijinirea creării de locuri de muncă şi creşterii economice din Grecia în următorii 3-5 ani. Comisia a primit astfel sarcina de a “lucra îndeaproape cu autorităţile greceşti pentru a mobiliza fonduri de până la 35 de miliarde de euro (în cadrul diferitelor programe ale UE) în vederea finanţării investiţiilor şi activităţii economice, inclusiv a IMM-urilor”.

    Cele peste 35 de miliarde de euro pe care Grecia ar putea să le primească în cadrul perioadei de programare 2014-2020 cuprind 20 miliarde de euro din fondurile structurale şi de investiţii europene şi 15 miliarde de euro din fondurile agricole. Acestea pot fi direcţionate către investiţii, combaterea şomajului, a sărăciei şi a condiţiilor sociale precare, cercetare şi educaţie, infrastructură. Primele plăţi efectuate din aceste fonduri UE în 2014 şi 2015 însumează deja 4,4 miliarde de euro.

    “Utilizarea fondurilor UE pentru Grecia nu a fost simplă în ultima vreme. În ultimele luni, condiţiile financiare severe şi nesiguranţa privind situaţia economică au perturbat planurile de investiţii, punând sub semnul întrebării capacitatea Greciei de a utiliza pe deplin şi corect fondurile UE disponibile”, afirmă CE.

    “Economia greacă a intrat din nou în recesiune, sistemul bancar este aproape de colaps (…) Grecia are nevoie acum de stabilitate şi încredere. Odată ce stabilitatea financiară este restaurată, ţara poate să se ocupe de redresarea economică, crearea de locuri de muncă şi un viitor mai bun, în special pentru cei mai vulnerabili. Pentru a se întâmpla asta, autorităţile din Grecia trebuie să reformeze urgent statul şi să creeze o administraţie eficientă şi fără de corupţie, să furnizeze sisteme de securitate sociale, care să fie sustenabile şi corecte, să creeze condiţii mult mai atractive pentru investiţii”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis.

    “Implementarea strictă a acestor reforme este esenţială pentru recâştigarea încrederii în rândul celor 19 democraţii ale zonei euro”, a spus Dombrovskis.

    La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că UE s-a angajat să sprijine în continuare “eforturile Greciei de a-şi redresa economia şi de a reveni pe creştere economică”. “În acest scop, reformele stabilite în cadrul reuniunii Eurogrupului sunt necesare, dar am discutat astăzi în Colegiul comisarilor şi toţi am căzut de acord că doar aceste reforme nu pot aduce Grecia din nou pe calea creşterii şi a creării de locuri de muncă. CE este convinsă că reformele trebuie să fie însoţite de investiţii ambiţioase, care ar readuce economia greacă pe drumul cel bun din nou şi ar ajuta atât la gestionarea şomajului, cât şi a cauzelor sale”, a precizat Corina Creţu.

  • Comisia Europeană dezminte existenţa unor noi propuneri de reformă pentru Grecia

    Moscovici a afirmat la un post de radio francez că Juncker va avansa luni, la ora prânzului, noi propuneri destinate Greciei.

    Ulterior, Moscovici a scris pe Twitter că “majoritatea propunerilor din partea Comisiei Europene sunt cunoscute şi publicate”. El a notat faptul că Juncker urmează să susţină luni o conferinţă de presă referitoare la situaţia Greciei.

    Premierul elen Alexis Tsipras a anunţat duminică seara că băncile din Grecia vor rămâne închise până pe 6 iulie, iar retragerile de numerar vor fi restricţionate, la recomandarea Băncii Greciei.

    Decizia de duminică intervine după ce cozi lungi s-au format în ultimele două zile la bancomate din toată ţara, în urma deciziei bruşte a premierului Tsipras de a convoca un referendum pe tema propunerilor de reforme înaintate de creditorii internaţionali pentru a continua finanţarea Greciei.

    Anunţul de vineri seara al premierului grec a luat prin surprindere miniştrii de Finanţe din zona euro, care au respins sâmbătă solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Banca Centrală Europeană a decis duminică să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri.

    Referendumul este prevăzut pentru duminica viitoare, dar actualul program de ajutor al Greciei expiră marţi, iar restul de 7,2 miliarde de euro pe care statul elen îi mai avea de primit nu vor mai fi disponibili după această dată.

    În lipsa acestor fonduri, Grecia riscă să nu poată plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă tot marţi.

  • Nica: Negocierile cu CE pe Programul Operaţional Infrastructură Mare au fost finalizate. România va avea la dispoziţie 9,41 miliarde de euro

    “Asta înseamnă că, începând cu luna iulie, România va avea la dispoziţie 9,41 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, mediu si energie”, a afirmat Nica la Forumul Regional al Apei Dunăre-Europa de Est.

    El a precizat că Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare sunt alocate aproximativ trei miliarde de euro, inclusiv cofinanţarea naţională şi rezerva de performanţă, care acoperă doar parţial nevoile de investiţii din proiectele aflate în pregătire. O finanţare suplimentară va fi asigurată prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, măsura de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural.

  • David Guetta va compune imnul Euro-2016 şi va fi ambasador muzical al competiţiei din Franţa

    Michel Platini a făcut acest anunţ cu ocazia începerii procesului de vânzare a biletelor pentru Euro-2016.

    În calitate de ambasador muzical, David Guetta va susţine un concert la 10 iunie, pe Stade de France, în debutul competiţiei fotbalistice.

    David Guetta, care a concertat de mai multe ori în România, şi-a lansat cel de-al şaselea album, “Listen”, în noiembrie 2014. Celelalte discuri lansate sunt “Just a Little More Love” (2001), “Guetta Blaster” (2004), “Pop Life” (2007), “One Love” (2009) şi “Nothing but the beat” (2011).

    De-a lungul timpului, acesta a colaborat cu numeroşi artişti, printre care Britney Spears, Akon, Chris Willis, Kelly Rowland, Lil’ Wayne, Kelis, Madonna, Kid Cudi, Estelle, Fergie, Amy Palmer, K’naan, will.i.am, LMFAO, Dane Bowers, Flo Rida şi Shakira.

    David Guetta a fost de patru ori nominalizat la premiile Grammy şi a primit un astfel de trofeu pentru piesa “When Love Takes Over” (feat. Kelly Rowland), în 2010. De asemenea, la International Dance Music Awards, Guetta a fost nominalizat la 10 categorii, ieşind învingător la patru din ele – “cel mai bun producător”, “cel mai bun DJ european”, “cea mai bună piesă pop dance” şi “cel mai bun album”. A fost desemnat cel mai bun DJ de muzică house la DJ Awards 2008.

  • Comisia Europeană dă România în judecată pentru netranspunerea legislaţiei privind vehiculele scoase din uz

    Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz “vizează să facă demontarea şi reciclarea vehiculelor mai respectuoasă faţă de mediu”, interzicând utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehicule puse pe piaţă după 1 iulie 2003. Legislaţia revizuită prelungeşte o derogare de la această interdicţie, care priveşte utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor.

    Statele membre UE trebuiau să adopte dispoziţiile legislative necesare pentru a se confroma acestei directive până cel mai târziu la 22 august 2013, precizează Comisia.

    Deoarece nu a respectat acest termen, România a primit o scrisoare de avertisment pe 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat pe 11 iulie 2014, se arată în comunicat.

    “În pofida eforturilor României, la peste un an şi jumătate de la termenul-limită, directiva este tot netranspusă în legislaţia naţională”, constată Comisia, care anunţă că “a decis, astfel, să traducă România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”.

    Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz se înscrie într-un demers de mare anvergură destinat să transforme Europa într-o economie în care deşeurile să fie valorizate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.

    Mai precis, legislaţia vizează să reducă volumul de deşeuri produse de către vehicule atunci când sunt aruncate, să limiteze recurgerea la anumite substanţe periculoase (şi anume plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent) în construcţia vehiculelor şi să crească, în paralel, cantitatea de materiale reciclate utilizate în acest scop.

    Ea stabileşte totodată obiective ambiţioase în ceea ce priveşte valorizarea şi reciclarea, al căror nivel este crescut până la 95% din masa medie pe vehicul pe an, pentru toate vehiculele scoase din uz, până cel mai târziu la 1 ianuarie 2015.

  • CE a lansat un infringement împotriva României privind drepturile de autor

    Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a solicitat, joi, României, Belgiei, Ciprului, Luxemburgului, Poloniei şi Sloveniei să pună în aplicare Directiva UE 2012/28/CE privind operele orfane. Acestea sunt opere cum ar fi cărţile, ziarele sau articolele din reviste şi filmele care sunt protejate prin drepturi de autor, dar ai căror autori sau alţi titulari de drepturi nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi localizaţi sau contactaţi pentru a obţine permisiunea de utilizare a operelor lor.

    Cele şase state membre încă nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere a Directivei în dreptul intern, care ar fi trebuit să fie adoptate până la 29 octombrie 2014.

    Prin urmare, Comisia a decis să trimită avize motivate (infringement). Statele au la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a alinia legislaţia naţională la legislaţia UE.

    “Dacă ele nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită aceste ţări în faţa Curţii de Justiţie a UE şi să propună sancţiuni financiare”, se arată în comunicat.

    În acelaşi timp, Comisia a închis procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în curs împotriva Austriei, Bulgariei, Lituaniei şi Letoniei, deoarece acestea au notificat transpunerea integrală a Directivei.

  • CE lansează o procedură de infringement împotriva României în domeniul serviciilor financiare

    Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a cerut, joi, României, Bulgariei, Cehiei, Franţei, Italiei, Lituaniei, Luxemburgului, Olandei, Maltei, Poloniei şi Suediei să pună pe deplin în aplicare Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare. Această directivă (2014/59/UE) este un element central al uniunii bancare a UE, care a fost instituită pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare.

    Noile norme introduse prin Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi a gestiona intrarea în dificultate a băncilor şi a marilor firme de investiţii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a garanta că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească pentru menţinerea stabilităţii financiare. Se prevede, în schimb, că acţionarii şi creditorii băncilor trebuie să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de “recapitalizare internă”.

    Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014.

    Cu toate acestea, 11 ţări din UE nu au transpus pe deplin normele în dreptul naţional.

    Solicitarea din partea Comisiei are forma unui aviz motivat (infringement), a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.

    Dacă aceste 11 state nu iau măsurile necesare în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

    Începând din 2008, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a asigura stabilitatea serviciilor financiare şi bancare. Adoptată în primăvara anului 2014, Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare pune la dispoziţia autorităţilor mecanisme cuprinzătoare şi eficace pentru a gestiona la nivel naţional situaţia băncilor care intră în dificultate, precum şi mecanisme de cooperare pentru a face faţă situaţiilor de dificultate ale băncilor transfrontaliere.

    În temeiul Directivei privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare, băncile sunt obligate să întocmească planuri de redresare pentru a depăşi dificultăţile financiare. Autorităţilor li se atribuie, de asemenea, anumite competenţe pentru a interveni în operaţiunile băncilor şi a le ajuta pe acestea să evite intrarea în dificultate. Dacă totuşi intrarea în dificultate nu poate fi evitată, autorităţile dispun de instrumente şi competenţe extinse pentru restructurarea instituţiei în dificultate, distribuind pierderile la nivelul acţionarilor şi al creditorilor, conform unei ierarhii bine stabilite. Autorităţile au competenţa de a pune în aplicare planuri de rezoluţie a băncilor care au intrat în dificultate, astfel încât să păstreze cele mai importante funcţii şi să nu îi oblige pe contribuabili să salveze băncile respective.

    Există dispoziţii precise privind modul în care autorităţile din ţara de origine şi cele din ţara-gazdă ar trebui să coopereze în toate etapele rezoluţiei transfrontaliere, de la planificarea procesului la rezoluţia în sine. În acest context, Autoritatea Bancară Europeană are un rol important de coordonare şi mediere în eventualitatea unui dezacord.

    De asemenea, sunt în curs de creare fonduri de rezoluţie naţionale. În cazul statelor membre din zona euro, aceste fonduri vor fi înlocuite de Fondul unic de rezoluţie începând din 2016.

    Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare este completată de norme tehnice elaborate de Autoritatea Bancară Europeană pe mai multe teme, cum ar fi cerinţa de informaţii concrete pentru planurile de redresare şi de rezoluţie şi asigurarea unei evaluări corecte a activelor şi a pierderilor în momentul rezoluţiei.

  • CE şi ţările UE vor stabili, în 2015, o nouă interpretare a regulilor deficitului bugetar

    Interpretarea regulilor – numită Codul de Acţiune – are nevoie de o actualizare, în contextul disensiunilor dintre Comisia Europeană şi guvernele ţărilor membre privind stabilirea deficitelor bugetare.

    “Miniştrii Finanţelor au stabilit că elaborarea unui nou regulament va trebui finalizată până la sfârşitul acestui an de către Comitetul Economic şi Financiar”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Preşedinţiei letone a Consiliului Uniunii Europene.

    În contextul în care ţări precum Franţa şi Italia depun eforturi pentru atenuarea austerităţii şi stimularea creşterii economice, Comisia Europeană a transmis propria interpretare în ianuarie, oferind ţărilor flexibilitate pentru măsuri fiscale.

    Regulile prevăd posibilitatea amânării reducerii deficitului bugetar doar în cazul în care un stat “implementează” ori “adoptă” reforme structurale majore care ar îmbunătăţi perspectivele finanţelor publice pe termen lung. Comisia Europeană consideră că detalierea actualelor reguli ar fi suficientă. Criticii susţin că această interpretare este creată special pentru Franţa, care în perioada elaborării măsurii risca să fie amendată pentru eşecul atingerii ţintei deficitului bugetar.

  • Miniştrii Teodorovici, Plumb, Tudose şi Gerea au discutat cu FMI-CE indicatorii macro-economici 2016

    La discuţie a fost şi un reprezentant al Băncii Mondiale.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, joi, în urma întâlnirii, că s-a discutat despre strategia fiscal-bugetară începând cu 2016 în contextul planului de convergenţă, despre grupurile de lucru comune pe proiecte precum legea salarizării, dar în principal cu privire la indicatorii macro-economici pentru 2016.

  • CE a îmbunătăţit estimările de creştere economică a României în 2015 şi 2016, la 2,8%,respectiv 3,3%

    “Economia României a crescut cu 2,8% în 2014. Principalul motor de creştere a fost consumul privat, cu contribuţii marginale din partea exporturilor nete şi a stocurilor. Creşterea PIB va rămâne solidă şi peste potenţial, de 2,8% în 2015, susţinută în primul rând de consumul privat şi investiţii. Creşterea cererii interne, susţinută din nou de reducerea taxelor indirecte, ca şi mediul extern favorabil, vor accelera creşterea PIB la 3,3% în 2016”, se arată în raportul CE.

    Comisia menţionează faptul că încrederea consumatorilor se află la cel mai ridicat nivel post-criză, iar creşterile de salarii anticipate, însoţite de reducerea TVA la alimente din iunie 2015, perspective mai favorabile pe piaţa muncii şi nivelul scăzut al inflaţiei vor mări veniturile disponibile ale populaţiei.

    După doi ani de evoluţie negativă, investiţiile au încheiat anul 2014 cu o creştere de 1,4% în trimestrul patru, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Investiţiile private sunt aşteptate să crească în intervalul analizat, susţinute de scăderea costurilor împrumuturilor, exceptarea fiscală a profitului reinvestit şi perspectivele solide de creştere economică şi un nivel de încredere în economie aflat la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani.

    Investiţiile publice vor creşte la rândul lor în 2015, odată cu creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar în 2016 vor scădea, anticipează Comisia.

    Contribuţia exporturilor nete la creşterea economică a scăzut aproape la zero în 2014, în timp ce creşterea importurilor s-a accelerat. Pentru 2015, CE prognozează intrarea în teritoriu negativ a contribuţiei exporturilor, care va rămâne redusă şi în 2016.

    Exporturile vor continua să crească în 2015 şi 2016, dar într-un ritm mai lent, în timp ce cererea internă va susţine creşterea mai rapidă a importurilor.

    Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit la 0,5% în 2014, dar va creşte în 2016 şi 2016, la 0,8%, respectiv 1%, reflectând deteriorarea balanţei comerciale, alimentată de importurile mai mari.

    Inflaţia a încetinit semnificativ în 2014, la o medie de 1,4%, iar pentru 2015 Comisia anticipează continuarea acestei tendinţe, inflaţia medie anuală urmând să ajungă la 0,2%, ca urmare a reducerii TVA la alimente, a preţurilor scăzute ale energiei şi a persistenţei inflaţiei scăzute în Uniunea Europeană.

    Creşterea cererii interne va exercita presiuni de accelerare a inflaţiei în 2016, dar reducerea cu patru puncte procentuale a TVA, la nivelul de 20%, va acţiona într-o direcţie opusă, rezultând o inflaţie medie anuală de 0,9%.

    Rata şomajului din România a scăzut la 6,8% în 2014 şi este aşteptată să coboare în continuare la 6,4% până la sfârşitul lui 2016.

    Creşterea economică a României ar putea fi sub aşteptări dacă populaţia va restrânge cheltuielile pentru a reduce îndatorarea, sau dacă va avea loc o agravare a crizei ruso-ucrainene.

    Avansul PIB ar putea fi peste ritmul prognozat dacă implementarea unui plan de investiţii la nivelul UE va depăşi aşteptările.

    Comisia Europeană anticipa în prognoza de iarnă o creştere economică de 2,7% din PIB în 2015 şi de 2,9% anul viitor.

    Potrivit unui raport al FMI din luna aprilie, economia României va avansa în acest an cu 2,7%, instituţia menţinând astfel prognoza experţilor FMI de la finalul vizitei la Bucureşti din februarie, estimarea fiind revizuită însă în urcare faţă de raportul din octombrie 2014. FMI estimează pentru anul viitor un avans de 2,9% al economiei româneşti.

    Guvernul estimează o creştere economică de 3,2% pentru acest an, iar de 4% pentru 2016.