BusinessMagazin

Tag: CBRE

  • STUDIU: Unde îşi fac românii cumpărăturile

     Prin comparaţie, unul din cinci europeni alege magazinele high-street.

    “Una din diferenţele substanţiale în modul de consum al românilor derivă din percepţia faţă de zonele de entertainment, astfel oferta de divertisment, precum şi prezenţa unui hypermarket / supermarket au o pondere mai ridicată în decizia românilor asupra alegerii unui centru comercial. Românii recunosc schimbările pozitive petrecute la nivelul centrelor comerciale în ultimii ani, însă investiţiile în servicii şi facilităţi sunt vitale pentru a menţine cota de piaţă în acest segment foarte competitiv”, se arată în raportul “How Consumers Shop”, realizat de firma de consultanţă imobiliară CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut spectaculos în primul trimestru, la peste 300 milioane de euro

     Tranzacţiile au crescut şi ca valoare, dar şi ca volum, în perioada ianuarie- martie 2014 fiind înregistrate 9 transferuri, faţă de 4 anul trecut, potrivit unui comunicat al CBRE România. Anul trecut, România a atras investiţii de 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012, iar în primul trimestru al anului trecut acestea s-au plasat la 85 milioane euro.

    Cele mai importante tranzacţii din acest an au fost răcumpărarea proiectului mixt Upground (birouri şi rezidenţial) de către Globalworth Real Estate de la un fond de investiţii parte Deustche Bank, achiziţia Innovations Park (industrial), a Moldova Mall (retail), a centrului comercial Mario Plaza din Bucureşti şi a fostului hipermarket PIC Oradea.

    De asemenea, în statistici este luat în considerare şi transferul clădirii Charles de Gaulle Plaza între două fonduri ale companiei germane GLL Real Estate Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opt comercianţi străini vizează România pentru extindere în acest an

    Compania de consultanţă imobiliară a intervievat peste 130 de retaileri din Europa, America şi Asia, pentru a afla numărul de magazine pe care aceştia vor să le deschidă în acest an şi pieţele de care sunt interesaţi.

    Pe baza răspunsurilor acestora, România s-a plasat pe poziţia 35 în top, în condiţiile în care 8 companii au indicat-o ca posibilă ţintă pentru extindere în acest an. Numărul redus de retaileri care vor să se extindă la noi în 2014 ar putea fi explicat şi de diminuarea activităţii în domeniul dezvoltării de proiecte de retail.

    România este totuşi mai atractivă decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv Slovacia şi Ungaria, unde 5% dintre companii vor să se extindă în acest an, Grecia (4%) şi Bulgaria (3%), în timp ce Cehia (16%) şi Polonia (14%) sunt vizate de mai mulţi retaileri decât piaţa românească.

    Germania se află pe primul loc în clasament, în condiţiile în care 40% dintre companiile intervievate vor să deschidă magazine în această ţară. Pe locul doi se află, la mare distanţă, Franţa (26%), urmată de Marea Britanie (25%), Austria (22%) şi China (22%).

  • Tranzacţiile imobiliare în Europa Centrală şi de Est au urcat cu 31% în 2013. România, pe locul 5 din 9 după volumul atras

     România a atras, potrivit companiei de consultanţă imobiliară CBRE, 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012.

    În Rusia şi Polonia, “campionii” regiunii, investitorii au cumpărat proprietăţi comerciale (birouri, spaţii de retail, industriale) de 5,2 miliarde de euro (+40%), respectiv 2,97 miliarde de euro (+10%).

    Una dintre cele mai bune evoluţii a avut-o însă Cehia, piaţă unde investiţiile au crescut cu aproape la 70%, de la 605 milioane de euro în 2012 la 1,015 miliarde de euro, avans favorizat de prognoza privind creşterea economică optimistă pentru 2014 şi de câteva tranzacţii de dimensiuni mari încheiate în 2013. Pe locul patru în clasament se află Slovacia, cu investiţii care au crescut spectaculos, de la 16 milioane de euro la 250 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA spaţiilor de birouri din România: Stocul a ajuns la 2,58 milioane metri pătraţi. Rată de neocupare este de 14,2%

     Cele mai multe spaţii de birouri disponibile se găsesc în Bucureşti, însă marile oraşe din provincie au un potenţial mare de dezvoltare, se arată într-un comunicat al CBRE.

    Capitala continuă să fie o piaţă a chiriaşilor, având în vedere rata de neocupare de 15,4%. Astfel, chiriaşii au la dispoziţie o varietate mare de spaţii de birouri, în aproape toate sub-zonele importante.

    Nivelul relativ scăzut al spaţiilor aflate în construcţie, cu termen de livrare în 2014, ar putea contribui la o echilibrare a pieţei între proprietari şi chiriaşi până la sfârşitul anului viitor.

    În provincie, cele mai dezvoltate oraşe în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii de birouri moderne sunt Cluj-Napoca şi Timişoara, unde stocul cumulat este de peste 250.000 mp. Nivelul relativ ridicat de spaţii aflate în construcţie în Cluj-Napoca creează premisele pentru o potenţială transformare a pieţei într-una favorabilă chiriaşilor, cred consultanţii CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România şi Ucraina, singurele din Europa Centrală şi de Est cu scăderi ale tranzacţiilor imobiliare

     România a atras potrivit CBRE tranzacţii cu proprietăţi imobiliare în perioada analizată de 84 milioane de euro, în scădere cu peste 51% faţă de acelaşi interval din 2012. În Ucraina nu s-a înregistrat nicio tranzacţie în primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care în 2012 investitorii au cumpărat proprietăţi totalizând 249 de milioane de euro.

    După Ucraina, cea mai mică valoare a tranzacţiilor imobiliare s-a înregistrat în Bulgaria, respectiv 27 milioane de euro, piaţa consemnând însă o creştere de trei ori faţă de 2012.

    În total, în Europa Centrală şi de Est au fost realizate tranzacţii în valoare de 6,8 miliarde de euro, în creştere cu 47% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 44% din spaţiile rezidenţiale în dezvoltare se află în zona de sud a judeţului Ilfov

    Stocul rezidenţial modern construit după 2006 în regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde peste 27.300 de unităţi, grupate în 115 ansambluri rezidenţiale cu peste 20 de apartamente fiecare. „Aproximativ 33% din acest stoc se află în judeţul Ilfov, în timp ce sectorul 3 – cel mai populat sector al Bucureştiului – deţine cel mai mare procent din Bucuresti, respectiv 17%, având o bună reputaţie în ceea ce priveşte reglementările urbanistice, accesibilitatea, facilităţile, şcolile şi gradul de siguranţă a cetăţeanului. De asemenea, sectoarele 2 şi 6 deţin fiecare 13,4% din stocul modern”, a declarat Răzvan Iorgu, Director General CBRE România.

    În acest moment, aproximativ 4.000 de apartamente din 31 de ansambluri rezidenţiale sunt în diverse stadii de dezvoltare şi vor fi livrate până în 2015, astfel că stocul ar putea creşte cu 15% în următorii doi ani. Cele mai multe apartamente fac parte din faza a doua sau a treia de dezvoltare a unor ansambluri operaţionale, care înregistrează o cerere constantă din partea potenţialilor clienţi. Printre cele mai importante proiecte ce vor fi livrate în al doilea semestru al acestui se numără faze ale unor ansambluri funcţionale din anii precedenţi, precum Edenia Titan, Cosmopolis şi Gama Residence. De asemenea, printre proiectele noi se află Sunrise Residence şi Lake House Residence.

    În ceea ce priveşte preţurile apartamentelor, 69% din stocul modern este cotat la sub 1.000 euro/mp (suprafaţă construită), împărţit egal între unităţi care costă sub 800 euro/mp (majoritatea în judeţul Ilfov, în zona de sud – Confort City, Metropolitan Residence şi în zona de vest – Militari Residence) şi cele care costă între 800 şi 1.000 euro/mp (în special în sectoarele 3 şi 4 – ansambluri precum Asmita Gardens, New Town Residence, Evocasa Optima). De asemenea, 23% din stoc este cotat între 1.000 şi 1.200 euro/mp, amplasat în sectorul 3 (Incity Residences) sau 6 (Orhideea Gardens). Numai 8% din stoc este cotat la peste 1.200 euro/mp, cu unităţi situate în special în zona de nord a Bucureştiului (sectorul 1) sau Barbu Văcărescu – Lacul Tei (sectorul 2).

    Cererea pentru unităţi locative a fost impulsionată în perioada 2009-2013 de doi factori. Programul “Prima Casă”, ce asigură condiţii speciale de finanţare pentru prima achiziţie, a reprezentat principalul motor al pieţei locale rezidenţiale, cu aproximativ 100.000 de garanţii acordate, însemnând 90% din totalul creditelor aprobate în întreaga ţară. Al doilea factor îl reprezintă facilitatea de 5% la TVA pentru cumpărarea de apartamente, pentru care există un plafon maxim de 380.000 lei (85.500 euro) şi care a  restricţionat, astfel, achiziţiile la garsoniere şi apartamente noi cu o singură cameră.

    Nivelul tranzacţional este în creştere faţă de 2012, inclusiv în cazul apartamentelor cu două camere. „Tranzacţiile în numerar ar putea depăşi ipotecile, întrucât clienţii care au amânat achiziţiile timp de câţiva ani sunt de părere că 2013 este un moment bun pentru investiţii familiale. De asemenea, o altă modalitate de finanţare populară printre clienţi este programul de tip rent-to-buy, care implică închirierea apartamentului pentru o perioadă de 1-3 ani, cu plăţi lunare ce se deduc din preţul final de vânzare”, a mai declarat Răzvan Iorgu.

  • Cum arată mallurile viitorului

    În funcţie de mărimea proiectului, de mixul de chiriaşi şi activităţi comerciale şi de diversitatea facilităţilor de divertisment şi petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România pot fi împărţite în trei categorii. Proiectele de primă generaţie au fost deschise în perioada 2000 – 2006 şi reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriaşi este dominat de către o ancoră de food (de obicei, un hypermarket de mari dimensiuni), cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp. Mallurile de generaţia a doua au fost dezvoltate începând cu anul 2000 şi sunt încă operaţionale, oferind o varietate mai mare de comercianţi de retail şi servicii. Având suprafeţe închiriabile de 20.000 – 40.000 mp, aceste malluri reprezintă 30% din stocul de spaţii comerciale (456.000 mp). Proiectele de generaţia a treia includ un mix complet şi echilibrat de chiriaşi şi activităţi comerciale, cu un accent puternic pe facilităţile de divertisment şi petrecere a timpului liber, oferind clienţilor opţiuni diverse în acest sens (cinematograf, bowling, biliard, loc de joacă pentru copii şi o varietate mai mare de restaurante). 

    „În contextul unui ritm de viaţă rapid şi al unui mediu de afaceri competitiv, centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spaţiu de viaţă, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spaţiu) sau la muncă (al doilea spaţiu), pentru a se relaxa, a socializa şi a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obţine acest status, centrele comerciale de generaţia a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracţia, nevoile cu dorinţele într-un mediu confortabil, sigur şi agreabil din punct de vedere estetic”, a declarat Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.   


    Până la sfârşitul anului vor fi 12 centre comerciale de generaţia a treia operaţionale în România, după deschiderea AFI Palace Ploieşti, pe 3 octombrie.

    „În plus faţă de mixul de chiriaşi de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze şi să ofere vizitatorilor zone de distracţie şi petrecere a timpului liber pentru a îmbogăţi experienţa cumpărăturilor şi satisfacţia acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este şi un loc pentru relaxare şi socializare. În acest sens, a pune la dispoziţia cumpărătorilor spaţii de distracţie devine o necesitate. Acesta este un aspect important pe care l-am luat în calcul când am dezvoltat AFI Palace Ploieşti, în continuarea succesului obţinut cu AFI Palace Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe România.
    AFI Europe Romaniaa personalizat pe piata locala modelul nou de centre comerciale prin AFI Palace Cotroceni si AFI Palace Ploiesti
    AFI Palace Ploieşti va avea un mix de chiriaşi împărţit astfel: 29% hypermarket, 36% modă, 5% decoraţiuni, 8% electronice şi electrocasnice, 3% restaurante şi cafenele, 14% zone pentru distracţie şi petrecere a timpului liber. Mall-ul include un cinematograf multiplex cu şase ecrane, Cinema 6D, patinoar, centru PlayStation, spaţiu de joacă pentru copii şi peste 1.000 de locuri de parcare. Mai mult, expresivitatea urbană a proiectului este redată prin combinarea spaţiilor exterioare cu cele interioare.


    Atractive pentru consumatori şi profitabile pentru chiriaşi, mall-urile de generaţia a treia au fost dezvoltate pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieţei de retail, care sunt resimţite atât la nivel local, cât şi european, precum presiunea de a reduce costurile cu chiria şi ale celor legate de taxa de mentenanţă, comerţul online, comerţul stradal în centrul oraşelor etc. Deoarece nevoile consumatorilor şi ale retailerilor se schimbă constant, noi modele de centre comerciale sunt aşteptate să apară în peisajul de retail local în viitor, precum centrele open-air care îmbină într-un mod armonios spaţiul interior cu cel exterior sau proiecte complete de tip mixt, care să combine nu doar spaţii de birouri şi retail, ci şi spaţii rezidenţiale şi hoteliere.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare ar putea stagna în acest an la circa 200 milioane euro. Care au fost cele mai tranzacţionate proprietăţi

     “Cele mai tranzacţionate proprietăţi în perioada perioada 2010- 2013 au fost clădirile de birouri (42%), urmate de centrele comerciale (40%) şi de spaţiile industriale (10%). Interesul pentru clădiri de birouri şi centre comerciale va continua să crească, având în vedere dezvoltarea acestor segmente şi apetitul tot mai mare pentru aceste proprietăţi. Astfel, nivelul din 2012 (peste 200 milioane de euro) ar putea fi egalat până la finalul anului 2013, însă cel din 2010 şi 2011 (peste 300 milioane de euro în fiecare an) este dificil de atins”, a apreciat Iorgu, într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară.

    Potrivit CBRE, volumul total investiţional din România a crescut cu 32% la 79 milioane de euro în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Proprietăţile prime din întreaga ţară continuă să fie atractive atât pentru investitorii internaţionali, cât şi pentru cei locali, o creştere a acestui interes fiind înregistrată pe piaţa de centre comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ratele de neocupare a centrelor comerciale variază între 5% şi peste 10%. Care sunt cei mai activi retaileri de pe piaţa locală

     Stocul de spaţii comerciale moderne a rămas stabil în primul semestru al acestui an, circa 2,7 milioane de metri pătraţi, din care 30% se află în Bucureşti. Centrele comerciale reprezintă 56% din stoc, în timp ce parcurile de retail deţin 43,5%, iar centrele de tip factory outlet doar 0,6%.

    “Observăm o tendinţă de creştere a interesului pentru centre comerciale prime atât din partea investitorilor, cât şi din cea a chiriaşilor. Proiectele performante din Bucureşti şi provincie atrag majoritatea clienţilor şi înregistrează vânzări peste medie, având o rată de neocupare de sub 5%, în timp ce centrele secundare se confruntă cu o rată de neocupare de peste 10%. O altă tendinţă din piaţa de retail este tăierea costurilor cu utilităţile, care continuă să joace un rol important în planul de afaceri al chiriaşilor”, a declarat Luiza Moraru, şeful departamentului de retail al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro