BusinessMagazin

Tag: carduri

  • ING lansează un card de credit pentru IMM-uri, limită de până la 35.000 lei

    Cardul Visa este emis pe loc atunci când toţi acţionarii companiei vin la semnarea contractului. Varianta embosată a cardului este de asemenea disponibilă, fiind eliberată în câteva zile.

    Produsul este disponibil şi pentru noii clienţi ING, caz în care analiza dosarului durează minim două zile. Pentru această categorie, limita cardului de credit ajunge la 25.000 lei.

    Condiţiile produsului sunt aceleaşi pentru ambele categorii de clienţi : zero costuri de emitere a cardului şi de acordare a creditului şi un cost anual de administrare de 75 de lei. Printre principalele beneficii, cardul oferă o perioadă de graţie de 45 de zile pentru orice achiziţie plătită printr-un POS sau canal online din ţară sau din străinătate. Dacă sumele folosite sunt returnate în totalitate până la scadenţă, clienţii beneficiază de o dobândă de 0% pentru sumele utilizate. Dacă suma folosită de pe cardul de credit nu este restituită până la scadenţă, clienţii au o dobândă fixă de 25% pe an calculată numai pentru diferenţa de sumă rămasă de plată. Dobânda de 25% se aplică inclusiv sumelor retrase din ATM-uri.

    Totodată, clienţii care au tranzacţii de câte 1000 lei minim fiecare pot opta să realizeze plata în trei rate cu o dobândă de 0% dacă achită printr-un POS, oriunde în lume la cei peste 44 milioane de comercianţi ce acceptă cardurile VISA.

    Contractul este actualizat automat, fără a mai fi nevoie de documente suplimentare pentru reînnoire.

    „În acest an, am văzut o cerere clară pe acest segment de clienţi, dat fiind că portofoliul de microîntreprinderi cu credit a crescut cu 40%”, a declarat Daniel Llano, Head of Retail ING România.

    „Prin lansarea acestui nou card de credit destinat IMM-urilor, parteneriatul dintre Visa şi ING Bank vine să acopere două nevoi reale ale antreprenorilor: accesul facil la solutii de finantare si un control mai strict al sumelor cheltuite. Mai mult, un beneficiu major este perioada de graţie, a cărei utilitate devine şi mai evidentă în cazurile deloc rare în care firmele se confruntă cu termene prelungite de încasare a facturilor”, a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia în cadrul Visa.

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • 11.500 de comercianţi acceptă plata cu cardurile de masă Sodexo; 35% din totalul tichetelor de masă sunt emise în format electronic

    De la lansarea tichetelor de masă electronice Gusto Pass pe piaţa din România, Sodexo a distribuit aproximativ 240.000 de carduri pentru angajaţii companiilor partenere, din industrii precum: IT, telecomunicaţii, e-Commerce, Business Process Outsourcing (BPO) şi call center, automotive, bunuri de larg consum, transporturi. 

    „Introducerea şi răspândirea utilizării cardurilor de masă Gusto Pass continuă să aducă o serie de beneficii, atât pentru companiile care au migrat la acest format, ajutând la reducerea eforturilor logistice prin eliminarea distribuţiei personale a tichetelor, cât şi pentru anagajaţi, cărora le oferă o alternativă simplă şi în pas cu tendinţele de digitalizare la plata meselor la restaurante, pizzerii, firme de catering, cantine sau a alimentelor la comercianţi.

    În această direcţie de digitalizare a proceselor, inclusiv a plăţilor cu cardul, tichetele de masă electronice contribuie la educarea pieţei, atât a comercianţilor, care utilizează un POS la acceptarea plăţilor cu carduri de masă, cât şi a angajaţilor, care, în acest context, îşi schimbă comportamentul de a utiliza cu precădere cash”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România. 

    Cardurile de masă nu permit retragerea de numerar de la ATM-uri, astfel că angajaţii care le utilizează sunt mai predispuşi să menţină comportamentul de a face plăţi cu cardul inclusiv pentru alte tipuri de carduri.  Toate cardurile de masă Sodexo Gusto Pass sunt emise sub licenţa MasterCard, încorporează tehnologia chip & pin şi sunt contactless. Plăţile contactless reprezintă 80% din totalul tranzacţiilor realizate cu cardurile de masă Sodexo Gusto Pass.

    „Continuăm extinderea reţelei de afiliaţi, atât pentru voucherele de masă electronice, cât şi pentru cele tipărite, menţinându-ne astfel poziţia de lider la nivel naţional şi dorim să oferim, pe lângă acoperire geografică extinsă, cele mai bune şi diversificate opţiuni pentru utilizarea tichetelor de masă Gusto Pass, în cele mai mari reţele de hipermarketuri şi supermarketuri, restaurante şi alte locuri de luat masa. Aceste lucruri reprezintă o prioritate pentru Sodexo încă din momentul în care am dezvoltat cardul Gusto Pass, sub umbrela Technology for Humans”, declară Adina Popa, Director de Marketing şi Dezvoltare la Sodexo Benefits & Rewards România.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în toate marile reţele comerciale de retail şi în HORECA, în unităţi precum Ana Pan, City Grill, Hanu’ lui Manuc, Hanul Berarilor Interbelic, La Mama, Pizza Hut, Salad Box, Subway, Starbucks,  şi multe altele, dar şi în magazine de proximitate.

    Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass de la Sodexo, indiferent de format, angajatorul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe.

    În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15,09 lei.

    La nivel internaţional, grupul Sodexo oferă 65%-70% din volumele sale de tichete pe carduri.

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • Managerul care conduce businessul de carduri al OMV Petrom

    Ea a absolvit Facultatea de Ştiinţe Administrative a Universităţii din Ploieşti (2004), precum şi un program masteral în management strategic la ASE (2004-2005). Lucrează în zona comercială a OMV Petrom de peste 10 ani, iar în rolul actual este 100% responsabilă pentru realizarea bugetului aferent businessului de carduri prin stabilirea şi implementarea strategiei regionale pentru întregul portofoliu de produse din cadrul departamentului Carduri, care are o pondere semnificativă în totalul vânzărilor prin reţeaua de benzinării. Din această funcţie, coordonează o echipă de 53 de oameni din trei ţări. „Împreună trebuie să ne asigurăm că activităţile noastre sunt în sinergie cu strategia grupului, că tragem toţi în aceeaşi direcţie şi că nu ne asumăm riscuri gratuite.”

    Răducu spune că îi este greu să numească o singură reuşită din rândul celor avute în parcursul său profesional, pentru unele dintre acestea fiind premiată, iar altele au stat la baza unor sisteme care se folosesc de câţiva ani şi sunt în continuare de actualitate. Totuşi, din rândul acestora se evidenţiază proiectul privind operarea centralizată a staţiilor OMV şi Petrom de către o singură companie, OMV Petrom Marketing.

    „Finalizarea proiectului a presupus implementarea unor modificări asupra caselor de marcat, simultan, în peste 500 de puncte de vânzare, fără a perturba semnificativ activitatea şi fără ca aceste schimbări să deranjeze clienţii. Acest proiect a presupus soluţii inovatoare care au permis gestiunea caselor de marcat din punctele de vânzare, un efort susţinut de echipa atât din partea noastră, cât şi din partea partenerilor noştri, o relaţie bună cu autorităţile statului bazată pe înţelegerea nevoilor de business, importanţa dată detaliilor şi o planificare de ceas elveţian, precum şi o analiză corectă a riscurilor.” Iar când vine vorba despre provocări, spune că în prezent o trăieşte pe cea mai mare, fiind mama unei fetiţe de un an: „Descopăr zi de zi cât de dificil este să excelezi atât la birou, cât şi acasă, având timp limitat la dispoziţie. Iar când pui în ecuaţie şi efortul necesar preluării unui nou job nou, care presupune şi deplasări frecvente în regiune, devine obligatoriu să îţi placă foarte mult ceea ce faci.“ Cum încearcă să depăşească dificultăţile? „Prioritizând, având încredere în echipa pe care o conduc şi respectând timpul dedicat fetiţei mele. Şi foarte puţine ore de somn. Nu ştiu dacă îmi iese, însă eu încerc să fac fiecare zi să conteze.”

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Cine sunt cei doi tineri cărora Amazon le-a cedat o parte din business

    Ei sunt cofondatorii gigantului de e-commerce Stripe, start-up evaluat la 9,2 miliarde care gestionează zeci de miliarde de tranzacţii anual.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

    Deşi nu mai era nevoie de vreo confirmare în ceea ce îi priveşte, Amazon a anunţat recent că va semna un parteneriat cu Stripe, permiţând fraţilor Collison să gestioneze o parte din tranzacţiile sale.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe John Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

  • Cine sunt cei doi tineri cărora Amazon le-a cedat o parte din business

    Ei sunt cofondatorii gigantului de e-commerce Stripe, start-up evaluat la 9,2 miliarde care gestionează zeci de miliarde de tranzacţii anual.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

    Deşi nu mai era nevoie de vreo confirmare în ceea ce îi priveşte, Amazon a anunţat recent că va semna un parteneriat cu Stripe, permiţând fraţilor Collison să gestioneze o parte din tranzacţiile sale.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe John Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.