BusinessMagazin

Tag: capital

  • Toată lumea vrea o felie: PayPal investeşte în Taxbit, un startup care îi ajută pe cei care investesc în criptomonede să îşi calculeze taxele datorate statului

    Braţul de investiţii al grupului PayPal Holding a investit în startup-ul american Taxbit, care ajută populaţia şi businessurile să îşi calculeze taxele pe care le datorează statului pentru deţinerile de criptomonede, conform Reuters.

    Taxbit va utiliza infuzia de capital pentru a-şi extinde echipa şi businessul, a anunţat Austin Woodward, CEO-ul şi fondatorul companiei, care nu a dezvăluit valoarea investiţiei.

    „Extinderea la nivel internaţional este un pas important pentru businessul nostru”, a declarat Woodward.

    Taxbit a mai atras fonduri şi de la Coinbase Ventures, divizia de venture capital a Coinbase, unul dintre cele mai populare exchange-uri de criptomonede, precum şi de la fondul de investiţii al gemenilor Tyler şi Cameron Winkevoss – cei care l-au acuzat în trecut pe Zuckerberg pentru că ar fi furat ideea Facebook de la ei, cât şi cei care s-au anunţat a fi primii miliardari din bitcoin în urmă cu doi ani.

    PayPal, care a început să le permită utilizatorilor să cumpere, să vândă şi să deţină monede digitale la finalul anului trecut, este doar una dintre companiile cunoscute care au început să se uite mai atent la piaţa criptomonedelor, pe măsură ce preţul bitcoin a spart record după record, ajungând chiar şi la pragul de 38.000 de dolari.

  • Consiliul general al CNSM: Se recomandă ca BNR să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%

    Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a aprobat, cu unanimitate de voturi, în şedinţa de vineri, recomandarea privind amortizorul anticiclic de capital, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Comitetului.

    “Date fiind incertitudinile privind evoluţia viitoare a economiei şi a dinamicii observată în cazul activităţii de creditare, atât la nivel agregat, cât şi sectorial, se recomandă ca Banca Naţională a României să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%”, conform informaţiilor Comitetului.

    Decizia de menţinere a amortizorului la nivelul de 0% se înscrie în direcţia măsurilor de natură fiscală, monetară şi de supraveghere micro şi macroprudenţială adoptate la nivel naţional şi european pentru a asigura menţinerea unei baze solide de capital şi lichiditate pentru sectorul bancar în scopul sprijinieii economiei reale, au mai spus reprezentanţii CNSM.

    “În cadrul şedinţei, Consiliul general al CNSM a aprobat, totodată, Regulamentul CNSM nr. 1/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului CNSM nr. 2/2017 privind metodologia şi procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital şi sfera de aplicare a acestor instrumente, având în vedere necesitatea de a se armoniza cadrul naţional de reglementare cu prevederile Directivei (UE) 2019/878 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a capitalului (CRD V).”

    Pe ordinea zi a Consiliului general al CNSM s-a aflat şi aprobarea transmiterii către Comitetul European pentru Riscul Sistemic (CERS) a notificărilor referitoare la implementarea unor recomandări privind recunoaşterea şi stabilitea ratelor amortizoarelor anticiclice pentru expunerile faţă de ţări terţe, colectarea şi schimbul de informaţii în scopuri macroprudenţiale cu privire la sucursalele instituţiilor de credit care au sediul principal într-un alt stat membru sau ţară terţă.

    De asemenea, pe ordinea de zi s-a mai regăsit şi modificarea recomandării privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile şi monitorizarea implicaţiilor asupra stabilităţii financiare ale măsurilor privind moratoriile pentru credite, schemele publice de garantare a creditelor şi alte măsuri de natură fiscală luate pentru a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19.

    Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.

  • Încă o afacere românească, cumpărată de un gigant străin. Una dintre cele mai importante femei de afaceri din România şi-a vândut businessul construit de la zero

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    ♦ Grupul din Paşcani care produce huse şi sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii are trei fabrici, afaceri cumulate de 30 mil. euro şi circa 900 de salariaţi. Doina Cepalis anunţase anterior că este în negocieri, dar spunea că vinde un pachet minoritar. Ea acum a spus că a vândut 100%.

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    Ea nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, însă a spus că o parte din suma pe care a negociat să o primească a reinvestit-o în FSN Capital. Din datele ZF, valoarea tranzacţiei e sub 10 mil. euro şi are şi o componentă de earnout, adică ea nu va primi toţi banii, urmând a fi în continuare implicată în management.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 2,1 mld. euro. În Holmbergs Safety System fondul a investit în 2017, deţinând 73,2% din acţiuni. Pe site-ul FSN apare informaţia conform căreia Holmbergs are activităţi în producţia de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto de copii şi a avut afaceri de 325 de milioane de coroane suedeze (peste 30 mil. euro) în 2017 (cele mai recente date). Pentru acest an e estimată o dublare la 740 mil. coroane suedeze (peste 70 mil. euro). Grupul Holmbergs are o istorie de 80 de ani şi, la fel ca Te-rox, e prezent cu produsele sale (peste 13 milioane de scaune auto pentru copii) peste tot în lume.

    „Vrem să dezvoltăm Te-Rox. Eu am semnat un contract de management pe perioadă nedeterminată, astfel că pe viitor nu voi face un alt pariu propriu. Voi fi implicată în administrarea şi dezvoltarea Te-Rox dat fiind că vrem să asimilăm şi noi produse“, a spus antreprenoarea, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de maga­zine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiu­nile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

    Ea spunea recent că România are un avantaj faţă de China datorită poziţiei geografice, astfel că timpul de livrare este mai scurt şi poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    „România are acest avantaj, este la două zile de transport faţă de China, iar marile magazine nu au nevoie de stocuri, noi livrăm just in time, adică în 14 zile de la comandă. Este un mare avantaj pentru companiile exportatoare care se situează în România şi îşi pot face logistica în aşa fel încât să aibă un termen foarte scurt de livrare.“

    Antreprenoarea adăuga acum câteva săptămâni că cel mai dificil moment de la înfiinţarea companiei a fost în iarna anului 2007, când a fost nevoită să se reinventeze. Totuşi, ea consideră că eşecul ar trebui să fie un lucru pozitiv în viaţa unui antreprenor deoarece aşa va putea învăţa o lecţie. Doina Cepalis adăuga că ceea ce a învăţat în acel moment a fost ce înseamnă să fii prezent pe mai multe pieţe şi să ai competitori foarte puternici. Experienţa de atunci a ajutat-o în criza actuală.

    „Noi am înregistrat rezultate mai bune decât în anul 2019. Noi producem şi exportăm, nu am renunţat la angajaţi, ba chiar am angajat 10-15 oameni. Plusul nostru a fost că am reuşit să rămânem pe piaţă şi am fost o soluţie pentru că alte firme s-au oprit. După ce planeta s-a oprit (în perioada de lockdown – n.red.), ne-am oprit şi noi o lună, dar am venit cu forţe noi, am avut resurse financiare şi am reuşit să depăşim“, spunea antreprenoarea acum câteva săptămâni.

    Doina Cepalis a fost asistată în tranzacţie de PwC, cu o echipă condusă de George Ureche, şi de casele de avocatură D&B Davis şi Baias şi de RTPR.

     

     

     

     

  • BCR anunţă că poate începe plăţile pentru microîntreprinderi, PFA-uri şi ONG care obţin finanţări prin programul guvernamental de Granturi nerambursabile pentru capital de lucru

    Banca Comercială Română este pregătită să înceapă plăţile pentru finanţările acordate prin Măsura 1 a programului guvernamental de Granturi nerambursabile pentru capital de lucru, destinat firmelor micro fără niciun angajat, PFA-urilor, ONG-urilor cu activitate economică şi cabinetelor medicale.

    Astfel, pe măsură ce contractele de finanţare dintre clienţii BCR şi MEEMA vor fi semnate, banca va efectua plăţile în valoare de 2000 de euro/client.

    Pentru ca toate etapele să fie îndeplinite cât mai repede, aplicanţii trebuie să urmeze toţi paşii necesari detaliaţi în cadrul platformei https://granturi.imm.gov.ro/.

    Banca a lansat special pentru acest proiect şi un ghid cu informaţiile necesare celor care doresc să acceseze granturile nerambursabile.

    Programul de granturi nerambursabile derulat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, permite PFA-urilor, microîntreprinderilor şi firmelor mici şi mijlocii să acceseze granturi din fonduri europene, în valoare totală de peste 1,7 miliarde de euro prin trei scheme de finanţare:  microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi granturi pentru investiţii pentru IMM-uri.

    Măsura 1, pentru micro şi PFA-uri, are un buget de 100 mil. Euro, granturile nerambursabile fiind acordate sub formă de sumă forfetară, în valoare de 2.000 de euro (echivalent lei).

    Măsura 2 prevede granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi are un buget total 1,067 miliarde euro, acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, de până la 150.000 EUR (în echivalent lei).

    Măsura 3 vizează granturi pentru investiţii în producţie pentru IMM-uri, cu un buget total 550 mil. euro, fondurile fiind acordate în baza evaluării proiectului de investiţii care face obiectul cererii de finanţare. Investiţiile pot fi între 50.000 de euro şi 200.000 EUR (în echivalent lei).

     

  • Ministerul Economiei: Antreprenorii pot aplica pentru granturile pentru capital de lucru începând de joi, 22 octombrie

    Ministerul Economiei anunţă că antreprenorii pot aplica pentru granturile pentru capital de lucru începând de joi, 22 octombrie. 

    ”Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţă lansarea etapei de înscriere în cadrul măsurii 2 “Granturi pentru capital de lucru” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Formularul electronic de înscriere în cadrul măsurii 2 “Granturi pentru capital de lucru” va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de joi, 22 octombrie 2020, ora 10.00”, transmite Ministerul Economiei.

    Granturile pentru capital de lucru fac parte din cele trei linii de finanţare cu o valoare totală de 1 mld. euro. Prin această linie de finanţare, antreprenorii pot obţine sume nerambursabile în valoare de până la 150.000 euro, sume destinate IMM-urilor care sunt active în special în sectoarele HoReCa, turism, industrii afectate de pandemia de COVID-19.

     

     

     

  • Simona Gemeneanu, Morphosis Capital: Cauţi finanţare? E momentul să integrezi responsabilitatea socială în modelul tău de business

    În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” şi „investiţii durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privaţi din România. Analiza obişnuită a unei situaţii financiare nu relevă şi riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operaţiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanţe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulţi investitori privesc şi dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcţionează. Aşa a apărut conceptul de „investiţie sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câştige tot mai mult teren şi în România.

    De exemplu, companiile cu peste 500 de angajaţi au obligaţia să publice raportări nonfinanciare, care conţin informaţii privind aspectele soft ale procesului operaţional, cum ar fi cele legate de mediu, social şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a altor acţiuni care încalcă principiile juridice, morale şi etice. Recent, Bursa de Valori Bucureşti a lansat prima iniţiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piaţa de capital din România, cu scopul de a promova investiţiile responsabile şi a evidenţia importanţa standardelor ESG în rândul participanţilor la piaţa de capital locală. Un alt tip de investiţie, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale şi de mediu, e denumită Impact Investing şi începe să aibă rezonanţă şi în piaţa autohtonă, deşi nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

    Pentru unii antreprenori şi manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligaţii greoaie, poveri pe umerii celor însărcinaţi cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci şi în mediul care îi susţine activitatea. Mai mult, atenţia îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilităţii în modelul de afaceri poate spori considerabil şansele de a primi finanţare.

    Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârşitul anului 2019, 1.720 de organizaţii gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiţi în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiţii aproape că s-a dublat în patru ani şi s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

    Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi uşor confuză, iar diferenţa dintre Impact Investing şi ESG rămâne un mister pentru mulţi antreprenori.

     

    Care sunt diferenţele dintre ESG şi Impact Investing?

    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operaţiunile interne ale unei companii şi la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acţionează etic şi responsabil.

    Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinaţia şi pe amprenta produselor şi serviciilor furnizate. Diferenţa esenţială dintre criteriile ESG şi Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acţiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci şi investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în acelaşi timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluţii, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată şi accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educaţie de calitate sau contribuirea la consumul şi producţia responsabile.

    În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil şi etic şi că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiţii vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investiţiilor. Mai mult, în cazul investiţiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmăreşte să obţină efecte pozitive măsurabile privind mediul şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

     

    Cum diferenţiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

    Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investiţiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanţarea, serviciile medicale, educaţia şi reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include şi sectoare mai tradiţionale. În plus, e de reţinut că acest tip de investiţie generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanţării.

    În cea mai simplă formă, investitorii care ţin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare şi a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 deţineri, acţiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acţiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice şi responsabile.

     

    De unde să începi?

    Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de aşteptat şi ca investiţiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenţie în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-şi adapta modelul de business pentru a-i creşte atractivitatea în ochii investitorilor.

     

    Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

    • Transparenţă şi etică de business solide;

    • Orientarea intenţionată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societăţii;

    • Abilitatea de a produce bani generând în acelaşi timp un impact social pozitiv;

    • Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât şi impactul social;

    • Abilitatea de a evalua şi integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

     

    Managementul afacerilor durabile nu îi mai priveşte doar pe investitori. Consumatorii înşişi devin mai conştienţi şi preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generaţia millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide şi poveşti convingătoare. Generaţia Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiţiei sociale, acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt şi vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziţionat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate şi impact nu este doar o tendinţă temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalităţii, care va continua să crească în importanţă în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieşi câştigători.


    Simona Gemeneanu este partener şi cofondator Morphosis Capital

  • Mihai Murgu, Partener, PCF Investment banking: „Vrem să deblocăm accesul la structuri financiare complexe pentru antreprenori”

    Rol ocupat în companie: Sunt partener în cadrul PCF Investment Banking – cea mai mare companie locală independentă de consultanţă, axată pe consultanţă financiară, cu o concentrare puternică pe servicii de corporate finance, tranzacţii sindicalizate, M&A şi private equity investments, cu un portofoliu de tranzacţii închise cu succes de peste
    1,5 miliarde de euro. Am fost numit în această poziţie la începutul acestui an, după doi ani  în care am activat în cadrul companiei în calitate de project manager. În această perioadă am fost implicat în multiple tranzacţii de atragere de capital, a căror valoarea cumulată depăşeşte un sfert de miliard de euro. Principalul obiectiv a fost cel de a ajuta companiile antreprenoriale româneşti să îşi realizeze strategia investiţională, prin crearea de structuri de finanţare tailor-made care să le permită o dezvoltare eficientă şi sustenabilă. Fie că vorbim despre dezvoltare organică sau prin achiziţii, fie că ne referim la eficientizarea operaţiunilor curente sau investiţii de tip greenfield, am urmărit ca finanţările atrase să genereze efecte puternice în economia reală, contribuind în mod direct nu doar la transformarea companiilor beneficiare, ci şi a comunităţilor din care fac parte. Cel mai recent exemplu pe care îl am în minte este tranzacţia realizată pentru MG Tech Industry – finanţarea de la zero a unei fabrici de hârtie şi produse asociate în judeţul Cluj. După finalizare, aici vor lucra peste 400 de oameni, peste 400 de familii vor avea o altă perspectivă. Aceasta este economia reală şi este poate cel mai plin de satisfacţii proces pe care poţi să îl parcurgi în carieră – să fii parte din procesul prin care ideile ajung să schimbe comunităţi şi să îmbunătăţească vieţile unor oameni. Obiectivul pe care ni-l propunem în prezent este acela de a debloca accesul la structuri financiare complexe, care momentan sunt apanajul companiilor multinaţionale, pentru antreprenorii români.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Încă de la începutul pregătirii mele academice am vrut să descopăr cum pot fi scalate companiile mici, astfel încât să devină organizaţii puternice. Pentru toate acele organizaţii care au reuşit să facă acest pas, există un singur numitor comun, anume accesul la resurse şi expertiză în accesarea acestora. Pentru toate aceste companii viziunea, capacitatea de înţelegere a pieţei, valorificarea resursei umane au fost susţinute prin finanţare corectă. Fără acest element vital, toate ideile ar rămâne patente sau planuri pe hârtie. Iar aceste finanţări sunt obţinute de către companiile de consultanţă. De aceea, încă de la începutul traseului meu profesional am ţintit către o carieră în zona de corporate banking. Primul pas a fost un internship în BCR în cadrul departamentului lor de corporate. Aici am înţeles cu adevărat cât de importante sunt finanţările pentru companii, indiferent de dimensiune Următoarea etapă a fost în Big 4 în departamentul de audit al PwC. Aici am putut să văd cum diferitele structuri produc rezultate diferite în business. În cadrul PwC am luat decizia crucială de a mă îndrepta către corporate finance. Am început cu analiza în cadrul BT Capital Partners. 
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi propun să aduc cât mai multe premiere în piaţă. Îmi propun ca PCF Investment Banking să devină liderul local pe zona de consultanţă financiară, nu doar pe nişa companiilor locale, ci în competiţie directă cu companiile internaţionale cu expertiză în această zonă.
    CEO/Antreprenor admirat: Unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult în această industrie este Doru Lionăchescu, unul dintre cei care au setat standardele pieţei de investment banking din România. Membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, acesta se numără printre cei mai fini cunoscători ai mediul de afaceri din România. Din diversele poziţii pe care le-a ocupat, a înţeles foarte bine modul în care piaţa avea nevoie de consultanţă financiară la cel mai înalt nivel. Doru Lionăchescu este cel care a fost mereu the thought leader. 

  • Mihai Murgu, Partener, PCF Investment banking: „Vrem să deblocăm accesul la structuri financiare complexe pentru antreprenori”

    Rol ocupat în companie: Sunt partener în cadrul PCF Investment Banking – cea mai mare companie locală independentă de consultanţă, axată pe consultanţă financiară, cu o concentrare puternică pe servicii de corporate finance, tranzacţii sindicalizate, M&A şi private equity investments, cu un portofoliu de tranzacţii închise cu succes de peste
    1,5 miliarde de euro. Am fost numit în această poziţie la începutul acestui an, după doi ani  în care am activat în cadrul companiei în calitate de project manager. În această perioadă am fost implicat în multiple tranzacţii de atragere de capital, a căror valoarea cumulată depăşeşte un sfert de miliard de euro. Principalul obiectiv a fost cel de a ajuta companiile antreprenoriale româneşti să îşi realizeze strategia investiţională, prin crearea de structuri de finanţare tailor-made care să le permită o dezvoltare eficientă şi sustenabilă. Fie că vorbim despre dezvoltare organică sau prin achiziţii, fie că ne referim la eficientizarea operaţiunilor curente sau investiţii de tip greenfield, am urmărit ca finanţările atrase să genereze efecte puternice în economia reală, contribuind în mod direct nu doar la transformarea companiilor beneficiare, ci şi a comunităţilor din care fac parte. Cel mai recent exemplu pe care îl am în minte este tranzacţia realizată pentru MG Tech Industry – finanţarea de la zero a unei fabrici de hârtie şi produse asociate în judeţul Cluj. După finalizare, aici vor lucra peste 400 de oameni, peste 400 de familii vor avea o altă perspectivă. Aceasta este economia reală şi este poate cel mai plin de satisfacţii proces pe care poţi să îl parcurgi în carieră – să fii parte din procesul prin care ideile ajung să schimbe comunităţi şi să îmbunătăţească vieţile unor oameni. Obiectivul pe care ni-l propunem în prezent este acela de a debloca accesul la structuri financiare complexe, care momentan sunt apanajul companiilor multinaţionale, pentru antreprenorii români.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Încă de la începutul pregătirii mele academice am vrut să descopăr cum pot fi scalate companiile mici, astfel încât să devină organizaţii puternice. Pentru toate acele organizaţii care au reuşit să facă acest pas, există un singur numitor comun, anume accesul la resurse şi expertiză în accesarea acestora. Pentru toate aceste companii viziunea, capacitatea de înţelegere a pieţei, valorificarea resursei umane au fost susţinute prin finanţare corectă. Fără acest element vital, toate ideile ar rămâne patente sau planuri pe hârtie. Iar aceste finanţări sunt obţinute de către companiile de consultanţă. De aceea, încă de la începutul traseului meu profesional am ţintit către o carieră în zona de corporate banking. Primul pas a fost un internship în BCR în cadrul departamentului lor de corporate. Aici am înţeles cu adevărat cât de importante sunt finanţările pentru companii, indiferent de dimensiune Următoarea etapă a fost în Big 4 în departamentul de audit al PwC. Aici am putut să văd cum diferitele structuri produc rezultate diferite în business. În cadrul PwC am luat decizia crucială de a mă îndrepta către corporate finance. Am început cu analiza în cadrul BT Capital Partners. 
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi propun să aduc cât mai multe premiere în piaţă. Îmi propun ca PCF Investment Banking să devină liderul local pe zona de consultanţă financiară, nu doar pe nişa companiilor locale, ci în competiţie directă cu companiile internaţionale cu expertiză în această zonă.
    CEO/Antreprenor admirat: Unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult în această industrie este Doru Lionăchescu, unul dintre cei care au setat standardele pieţei de investment banking din România. Membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, acesta se numără printre cei mai fini cunoscători ai mediul de afaceri din România. Din diversele poziţii pe care le-a ocupat, a înţeles foarte bine modul în care piaţa avea nevoie de consultanţă financiară la cel mai înalt nivel. Doru Lionăchescu este cel care a fost mereu the thought leader. 

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.