BusinessMagazin

Tag: Canada

  • Câmpul cu peste 3.000 de BMW-uri noi abandonate! Motivul pentru care maşinile ruginesc de ani de zile

    Peste 3000 de modele noi BMW si Mini zac abandonate pentru un camp de langa portul din Vanecouver, Canada.

    Ghinion teribil pentru un dealer auto din Canada. Transportul cu peste 3000 de masini noi BMW si Mini a fost lovit de o furtuna in februarie 2015, iar masinile au ramas blocate pe un teren de langa port.

    Pentru ca mai toate masinile au petrecut mult timp in apa sarata, Autoritatea de Transport din Canada a decis ca masinile sa fie scoase din circulatie si sa nu mai poata fi vandute. Ele vor fi distruse cel mai probabil. Pana atunci, oamenii care merg catre portul Halifax pot observa masinile bara la bara pe un camp care apartine unei case de licitatii, scrie sport.ro

  • Câţi bani va încasa Bianca Andreescu după succesul colosal de la US Open

    Bianca Andreescu (Canada; 15 WTA) a dat o adevărată lovitură după ce s-a impus la ultimul Mare Şlem al anului, US Open. 

    După victoria destul de uşoară în faţa, poate, celei mai mari sportive din istoria tenisului feminin, Serena Williams (SUA; 8 WTA), ea şi-a asigurat un cec în valoare de peste 3.8 milioane de dolari. Astfel, la capitolul câştiguri pe 2019, Bianca Andreescu ajunge la un total de 6 milioane de dolari. Ca o comparaţie, Simona Halep a câştigat 5 milioane de dolari în 2019.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Diana Ţarfulea, Adobe România: „Am rămas în România deoarece aici am găsit companii în care am putut construi”

    Ea coordonează o echipă formată din 20 de ingineri de software. Produsul pe care ei îl dezvoltă, Primetime Authentication, a avut anul trecut o creştere a veniturilor de 117%.
    Dezvoltat în totalitate de Adobe România, acesta conferă accesibilitate oriunde conţinutului TV, pe dispozitive mobile de toate formele. Cota de piaţă a Adobe Primetime Authentication este de 99% în Statele Unite, respectiv de 95% în Canada, iar recent a intrat şi în Europa, prin integrarea cu Discovery/Eurosport. Deţine rolul curent de aproximativ doi ani, anterior acestuia ocupând poziţia de head of development discipline Bucharest (engineering)  în cadrul Endava. Diana Ţarfulea a absolvit secţia de Informatica din cadrul facultatii de Cibernetică, Statistică şi Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşt în 2003, iar de atunci şi-a dezvoltat cariera în mai multe companii din domeniul tehnologiei. Din perspectiva educaţiei, un aspect important l-a marcat absolvirea programului de Executive MBA în 2013, al Tiffin University, Ohio, iar din perspectiva carierei, un moment însemnat a fost trecerea în 2012, dintr-o companie axată pe servicii (Omnilogic), într-una de produs (1&1 Internet Development).Consideră că acesta a fost unul dintre momentele  definitorii din cariera sa, alături de şansa oferită de oamenii întâlniţi pe parcurs, care au inspirat-o să ia decizii bune, în momente cheie. Din 2012, a interacţionat, zi de zi, cu echipe diverse, din ţări precum SUA, Germania, UK, Suedia, Norvegia, Danemarca şi consideră că lucrul într-un mediu cultural divers este o continuă sursă de învăţare. „Consider că din ce în ce mai mult, un mod de a gândi multicultural (multicultural mindset) va fi un diferenţiator atât pentru angajaţi, cât şi pentru companiile care iau în calcul acest aspect la angajare.” Nu exclude varianta unui parcurs profesional în străinătate, însă spune că până acum nu a găsit companii în care să construiască, să aducă valoare şi să crească. 

  • Reacţiile influencerilor ale căror afaceri sunt ameninţate de deciziile Instagram: „Suntem cu toţii un produs”

    La câteva săptămâni după ce reprezentanţii Instagram şi-au anunţat intenţiile de a ascunde like-urile utilizatorilor din anumite ţări, reacţiile unor influenceri din toată lumea nu au încetat să apară, după cum reiese dintr-un articol publicat de BBC. În fiecare zi, în jur de 95 de milioane de fotografii şi materiale video sunt încărcate pe Instagram; totodată, utilizatorii Instagram pot observa că acestea au în jur de 4,2 miliarde de like-uri.


    În iulie, Instagram a anunţat că va îndepărta posibilitatea ca numărul de like-uri ale utilizatorilor să fie vizualizate de către fanii lor în şase ţări, printre care Australia şi Noua Zeelandă, urmând o perioadă de test în care numărul like-urilor să fie ascunse şi în Canada. Astfel, în timp ce utilizatorii vor putea vedea numărul de like-uri ale conturilor lor, cei care îi urmăresc (followers) nu pot.


    Câţiva influenceri din Australia au criticat această decizie. Jem Wolfie, un influencer axat pe nutriţie şi fitness, care are 2,7 milioane de followers, s-a plâns la radioul naţional că Instagram a îndepărtat un instrument cheie pentru ea. Mikaela Testa, tot din Australia, s-a înregistrat plângând ca reacţie la mişcarea anunţată de Instagram. Ambele femei au fost bombardate de reacţii ale utilizatorilor de social media care le transmiteau să „îşi ia un job real”.

    Pentru ele însă – precum şi pentru alţii – Instagram chiar este un job real. Influencerul australian Kayla Itsines, axată tot pe fitness, a acumulat o avere importantă prin Instagram: cu 12 milioane de followers, are o avere evaluată la mai mult de 46 de milioane de dolari australieni anul trecut.

    De ce a decis Instagram să facă numărul de like-uri invizibil? Pentru a crea „un mediu cu mai puţine presiuni” şi pentru a îndepărta riscurile legate de sănătatea mintală a utilizatorilor, a declarat Adam Mosseri, şeful Instagram, într-o conferinţă organizată în California la începutul acestui an.
    Cyberbullying-ul se află pe un trend crescător, iar mulţi dintre influenceri urmăresc like-urile până la epuizare.

    La o lună de la anunţarea acestei decizii, mai mulţi influenceri au anunţat – cel puţin în mod public – că ei consideră mişcarea ca fiind binevenită. Max Doyle, managing director al unei agenţii de marketing cu baza în Sydney, spune că este prea devreme pentru a afla care sunt rezultatele acestui test, dar previzionează o „reducere a engagement-ului” dacă like-urile sunt invizibile fanilor.

    „Engagement-ul este ca o monedă digitală pentru influenceri. Acest lucru va însemna că marketerii (care vor lucra cu influencerii) vor trebui să fie mai pricepuţi în colaborările de acest tip.
    Zilele în care un influencer va poza pur şi simplu mestecând gumă şi spunând cât de mult îi place respiraţia proaspătă pe care o are au apus, spune el. Oamenii trebuie să devină mai creativi – poate să fotografieze guma respectivă într-o geantă, alături de alte obiecte esenţiale pentru activitatea zilnică. Joe Gagliese, cofondatorul unei agenţii globale de influenceri aflată în Canada, spune că pentru ei, îndepărtarea like-urilor este „mai mult un şoc asupra ego-ului lor decât asupra banilor câştigaţi”. Potrivit lui, au trecut ani buni de când agenţiile îi plăteau pe influenceri în funcţie de numărul de like-uri pe care le primeau postările lor, mai ales fiindcă sistemul era foarte uşor de corupt. Gagliese este şi el de părere că influencerii vor fi încurajaţi să promoveze într-un mod mai creativ produsele lor – poate pentru a genera un alt tip de engagement, care să includă poate mai multe comentarii ale utilizatorilor.


    Un purtător de cuvânt al Facebook (care deţine Instagram), a declarat pentru BBC că „Acest test te face să îţi păstrezi contul privat, astfel încât să te concentrezi mai puţin pe like-uri şi mai mult pe a-ţi spune povestea.”
    Carmen Huter, un influencer care face poze din locurile în care călătoreşte, consideră că schimbările nu vor avea un impact asupra veniturilor ei, dar valoarea contului său va fi măsurată diferit. Instagram, spune ea, nu are nicio obligaţie asupra utilizatorilor şi este o prostie să credem asta.
    „Lucrurile se schimbă şi să simţi că deţii Instagram este foarte periculos deoarece, de fapt, Instagram te deţine pe tine. Suntem cu toţii un produs. Chiar dacă facem bani sau nu din asta, suntem un produs pe care ei (proprietarii Instagram) îl monetizează zi de zi.”
     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.

  • Datele personale de la 106 milioane de persoane din SUA şi Canada, furate. Presupusul hacker, o femeie, arestat

    Presupusul hacker, o femeie, a fost arestat luni. Potrivit Capital One, datele includeau nume, adrese şi numere de telefon ale persoanelor care au solicitat carduri de credit.

    Atacatorul nu a avut acces la datele cardurilor de credit, spune compania.

    Capital One este un emitent major de carduri de credit în SUA.

    Firma a declarat că atacul a afectat aproximativ 100 de milioane de persoane din SUA şi 6 milioane de persoane în Canada. Aproximativ 140.000 de numere de securitate socială şi 80.000 de numere de cont bancar au fost compromise în SUA.

    În Canada, aproximativ un milion de numere de asigurări sociale aparţinând clienţilor de carduri de credit Capital One au fost, de asemenea, compromise.

    Atacul a fost identificat pe 19 iulie. Capital One a spus că hackerul a exploatat o vulnerabilitate a configuraţiei infrastructurii companiei.

    CITITI MAI MULT PE MEDIAFAX.RO.

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

     

     

  • Pentru o româncă specializată în inteligenţă artificială şi care din păcate este în Canada, Google a creat un laborator special

    Acest lucru reprezintă un foarte bun exemplu pe care alte ţări din UE ar putea să-l urmeze”.
    Ea a mai constatat că, spre deosebire de femeile din alte ţări ale UE, femeile din România sunt mult mai orientate să obţină o diplomă în inginerie sau manufactură. În plus, diferenţa salarială dintre bărbaţi şi femei este de doar 5,2% în România, faţă de media de 16% înregistrată în celelalte ţări ale UE.
    Kristalina Georgieva, o bulgăroaică, este pe lista celor care ar putea să-l înlocuiască pe Donald Tusk ca preşedinte al Consiliului Europei, o poziţie unde a fost vehiculat şi numele lui Klaus Iohannis.
    În industria IT, care are o pondere de aproape 6% în economia României cu doar 120.000 de angajaţi, ponderea femeilor este pe locul doi în Europa, după Bulgaria.
    Acum câţiva ani, un consultant mi-a spus că multe investiţii în industria componentelor auto care vin în România se bazează pe faptul că la noi femeile vin la muncă, că femeile ştiu ce înseamnă să lucrezi în producţie, în fabrici şi au experienţă.
    În alte ţări, acest lucru nu există.
    În România nu vorbim de câteva zeci de femei, ci poate de peste un milion.
    Moştenirea comunistă care a determinat şi a încurajat femeile să vină la muncă, să meargă la şcoală, să meargă la facultate se vede.
    Cristina Verchere, de origine britanică şi care a preluat acum un an conducerea executivă a Petrom, cea mai valoroasă companie din România, cu un profit de 4,1 miliarde de lei (aproape 900 de milioane de euro), spune că este foarte mândră că în Petrom 25% din poziţiile de top sunt ocupate de femei.
    „Avem ingineri femei care lucrează pe teren şi sunt foarte bune”, a menţionat ea.
    Prezenţa femeilor în managementul companiilor ţine de cultura societăţii şi cultura companiei, care încurajează acest lucru, iar România stă bine la acest capitol, a menţionat Verchere. După privatizarea din 2004, poziţia de CEO la Petrom a fost ocupată de două femei, Mariana Gheorghe şi Cristina Verchere. Nu toate ţările Europei încurajează prezenţa femeilor în top management, fiind puse foarte multe bariere nevăzute.
    După ’90, România s-a promovat în exterior pentru a atrage investiţii străine spunând că oferă forţă de muncă bine calificată (trăiască şcolile şi fabricile comuniste) şi la un preţ foarte bun (scăzut).
    Pentru următorii ani, atuul României ar putea să fie forţa de muncă reprezentată de femei, mai ales în contextul global al unor targeturi de îndeplinit pentru marile corporaţii, cât să fie ponderea femeilor în management şi în totalul personalului.
    Dacă multinaţionalele şi companiile româneşti mai puternice ar face lângă clădirile de birouri, lângă fabrici creşe, grădiniţe, şcoli, after-school, ar da lovitura.
    Româncele vor să vină la muncă după ce nasc, dar nu au cu cine să lase copiii. Dacă ar găsi aceste facilităţi lângă joburi, ar fi cele mai fidele angajate, într-o perioadă în care fluctuaţiile de personal sunt îngrozitor de mari.
    De asemenea, dacă piaţa românească ar încuraja atragerea de forţă de muncă din afară folosind ca atu familia sau reîntregirea familiei – aşa cum americanii puneau accent pe acest lucru – România ar putea să fie o destinaţie de muncă, mai ales acum, când au crescut salariile. Pentru a încetini, măcar cu un procent, declinul populaţiei României – care se îndreaptă de la 19 milioane la 12-13 milioane de locuitori în 2030-2040 –, guvernul, statul, autorităţile ar trebui să pună accent pe dezvoltarea şi susţinerea, inclusiv fiscală, a locurilor de muncă pentru femei.
    Acum două luni, am citit un articol în Financial Times legat de inteligenţa artificială, despre care vorbeşte toată lumea şi unde se investesc miliarde şi miliarde. Unul dintre oamenii menţionaţi în articolul din Financial Times era o româncă, Doina Precup, un inginer care a absolvit universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a emigrat în Canada şi care acum este la Universitatea McGill din Montreal.
    Pentu ea, Deep Mind, divizia de cercetare în inteligenţă artificială a Google, a creat un laborator special la universitate, pentru că nu a vrut să se mute în altă parte.

  • Top zece cele mai proaste aeroporturi din 2019 – VIDEO

    123. London Gatwick Airport, Regatul Unit (LGW)
    124. Billy Bishop Toronto City Airport, Canada (YTZ)
    125. Porto Airport, Portugalia (OPO)
    126. Paris Orly Airport, Franţa (ORY)
    127. Manchester Airport, Regatul Unit (MAN)
    128. Malta International Airport, Malta (MLA)
    129. Henri Coanda International Airport, România (OTP)
    130. Eindhoven Airport, Olanda (EIN)
    131. Kuwait International Airport, Kuwait (KWI)
    132. Lisbon Portela Airport, Portugalia (LIS)

  • Premieră pentru blockchain: Două bănci centrale au folosit tehnologia blokchain pentru a face schimburi de monedă

    Banca Canadei şi Autoritatea Monetară din Singapore şi-au trimis între ele monede digitale în baza tehnologiei blockchain, marcând primul test finalizat cu succes între cele două instituţii, potrivit Bloomberg.

    Cele două instituţii au colaborat pe un proiect care utilizează tehnologia blockchain şi monedele digitale ale băncii centrale pentru a face procesarea tranzacţiilor transfrontaliere mai ieftină, mai rapidă şi mai sigură, au transmis cele două structuri într-un comunicat.

    Proiectul experimental al Băncii Canadei, Project Jasper, a fost legat de Project Ubin dezvoltat de Singapore ca parte din testul la care au participat şi giganţii Accenture şi JPMorgan Chase.

    „Proiectul Jasper şi Proiectul Ubin au ajutat în trecut la inovaţie în segmentul de plăţi şi cred că poate demonstra că plăţile transfrontaliere pot fi făcute mai simplu şi mai eficient. Împreună, aceste proiecte răspund la multe întrebări tehnice şi aduc tehnologia la un nivel mai înalt de maturitate”, spune Sopnendu Mohanty, Chief Fintech Officer în cadrul Autorităţii Monetare din Singapore.

    Cele două bănci centrale au publicat un raport comun prin care propun diferite opţiuni de design pentru sistem, în care au subliniat posibile limitări şi provocări.

    „Doar printr-o colaborare continuă şi cercetare fundamentală va fi posibil ca aceste tehnologii să se maturizeze în timp ce legiuitorii trebuie să înţeleagă potenţialul”, spune Scott Hendry, director special în cadrul băncii centrale din Canada.