Tag: burse

  • Se dau BANI pentru ELEVI! Anunţul momentului la nivel naţional

    Ministerul Educaţiei transmite noutăţi privind bursele elevilor începând cu acest an şcolar. Astfel, instituţia anunţă sumele exacte pe care le primesc elevii, precum şi data la care se trimit efectiv banii.

    Noutăţi privind bursele elevilor
    Anul şcolar 2023 – 2024 aduce schimbări în privinţa acordării burselor şcolare, impusă în primul rând de intrarea în vigoare a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.  Ministerul Educaţiei aduce clarificări privind acordarea acestor burse.

    Bursele de merit se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale. Acolo unde situaţia o impune, potrivit metodologiei, lista de beneficiari va fi extinsă pentru a cuprinde toţi elevii cu media mai mare sau egală cu 9,50.

    Bursele de merit pentru elevii de clasa a V-a se vor acorda în ordinea descrescătoare a mediilor calculate ca medie aritmetică, având două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute de elevi pe parcursul primelor două intervale de învăţare din anul şcolar în curs (în acest caz, bursele se plătesc începând cu luna februarie, inclusiv pentru luna ianuarie, până la finalul anului şcolar).

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Acum 15 ani s-a declanşat cea mai mare criză financiară mondială de până acum. Noi, companiile private şi băncile am învăţat pe propria piele ce înseamnă o criză, ce înseamnă când se retrag banii. Guvernul şi aceleaşi partidele nu au învăţat nimic iar dezmăţul bugetar actual ne va arunca din nou în groapă

    Acum 15 ani, în septembrie s-a declanşat cea mai mare criză financiară modială înregistrată până acum, punctul de plecare fiind data de 15 septembrie 2008, când americanii au lăsat să cadă una dintre cele mai mari bănci ale lor, Lehman Brothers.

    Au urmat zile dramatice în SUA, dar şi în întreaga lume, statele şi băncile centrale intervenind în forţă pentru a salva băncile de un faliment generalizat.

    Ceea ce părea imposibil din punct de vedere al capitalismului – to big to fail – a devenit doar un slogan aruncat la istorie. Băncile centrale au printat miliarde, sute de miliarde, mii de miliarde de dolari şi euro pentru a ţine în viaţă sistemul financiar mondial, băncile şi bursele.

    Nimic nu a mai contat, decât injectia de lichiditate în sistem. Pieţele financiare, bursele, băncile, grupurile financiare globale, companiile de asigurări sunt toate interconectate iar căderea uneia se duce ca într-un joc de domino către toată lumea. Marii giganţi americani – Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan, AIG, una dintre cele  mai mari companii de asigurări din întreaga lume, au fost salvate direct şi indirect. În Europa, ING, Unicredit, RBS, Deutsche Bank, Erste, Raiffeisen au fost salvate cu ajutorul împrumuturilor date de statele naţionale.

    Bursele din întreaga lumea se prăbuşeau în fiecare zi şi toată lumea se întreba cine mai rămane în picioare a doua zi.

    Cei 15 ani au trecut, căderea Lehman Brothers nu mai înseamnă acelaşi lucru ca atunci, nici pentru cei care au trăit pe viu acest lucru. Pentru noile generaţii chiar că nu mai înseamnă nimic.

    Câteodată este bine să dai timpul înapoi, să vezi cum a fost, aşa cum a fost consemnat în paginile Ziarului Financiar de atunci. Nu de alta, dar greşelile se repetă, cei drept într-o altă formă şi cu alte persoanaje.

    În toamna lui 2008, la Bucureşti parcă se trăia într-o altă lumea, cel puţin la nivelul guvernului şi a partidelor politice, premierul Tăriceanu împărţea miliarde de lei în dreapta şi în stânga, iar lumea se pregătea de alegerile parlamentare.

    În 3 luni de zile, guvernul Tăriceanu şi apoi guvernul Boc, rezultat după alegeri prin alianţa PDL-PSD, au cheltuit nu mai putin de 3% din PIB, contribuind la accelerarea şi agravarea crizei financiare. România avea un deficit public de numai 13% din PIB – 65 miliarde de lei,  ceea ce pentru cei de la guvern părea ceva confortabil.

    Nimeni nu se uita la deficitul comercial – 18 muliarde de euro, deficitul de cont curent – 16 miliarde de euro, şi nimeni nu se uita la datoria externă pe termen scurt – 20 miliarde de euro. De altfel, BNR nici nu o consemna în rapoartele lunare şi anuale.

    Deficitul de cont curent, care ajunsese la 16 miliarde de euro, reprezentând 12% din PIB şi datoria externă pe termen scurt, care era de vreo 20 miliarde de euro, ne-au îngropat. În momentul în care a izbucnit criza în America, liniile de finanţare în valută, pentru România au dispărut peste noapte, toţi banii se retrageau, presiunea pe cursul valutar leu/euro era imensă şi nimeni nu ştia ce va urma.

    Rasvan Radu, preşedintele Unicredit, spunea atunci, în septembrie 2008: Mediul bancar şi de business din România nu vrea să accepte că este vorba de o criză.

    Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania, spunea: Este incredibil ceea ce se întâmplă în SUA, mai rău de atât nu ştiu ce se poate întâmpla.

    Florin Ilie, atunci directorul pieţei de capital de la ING Bank Romania, spunea: Nimeni nu ştie ce se va întâmpla a doua zi, cu atât mai puţin peste câteva luni. Cred că ne mai aşteaptă luni de dureri.

    Nicolae Dănilă, fostul preşedinte al BCR, menţiona: După o logică şi teorie este greu de explicat ce s-a întâmplat acolo.

    În spatele uşilor, Mugur Isărescu încerca să ţină piaţa valutară şi monetară cât de cât într-un echilibru, vedea şi el cum pleacă banii din România şi era doar o chestiune de săptămâni şi luni până când trebuia să cerem ajutorul FMI. Public, mesajul BNR era că noi, România nu avem treabă cu ceea ce se întâmplă acolo, peste ocean.

    Valentin Lazea, economistul şef al BNR, menţiona pe 15 septembrie: Nu cred că vom vedea un efect direct pe plan local al problemelor de pe piaţa americană. Pieţele emergente ar putea fi lovite, doar prin ricoşeu, de o creştere a aversiunii faţă de risc, dar această accentuare a turbulenţelor de pe pieţele internaţionale nu va pune probleme pe partea de finanţare a deficitului de cont curent (n.r. – tocmai lipsa de finanţare a deficitului de cont curent ne-a trimis la FMI).

    Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului, spunea: Nu văd influenţe pe plan local, mai ales actorii implicaţi in turbulelenţele din sistemul american nu au activităţi semnificative în România. Băncile americane au probleme de lichidităţi, nefiind neapărat în situaţie de insolvenţă. Aceste bănci au acum nevoie de 3 lucruri: bani, bani, bani.

    După 15 ani, Mugur Isărescu a dezvăluit săptămâna trecută ceva din operaţiunile pe care le-a făcut Banca Naţională în acele vremuri, pentru a împiedica o criză bancară şi financiară de proporţii la noi.

    BNR a acordat în toamna lui 2008 un împrumut de urgenţă Băncii Transilvania, care, după cum spune guvernatorul, era solvabilă, dar nu avea lichiditate.

    Deponenţii îşi retrăgeau banii de la Banca Transilvania pentru că cineva a strigat la Cluj, în faţa băncii, “scoteţi-vă banii, că se va prăbuşii”, băncile locale, dar deţinute de grupurile străine, nu mai lucrau cu banca din Cluj din cauza panicii care se instaura peste tot în lume. Nimeni nu avea încrederea în nimeni, ceea ce pentru un sistem financiar este ucigător.

    Banca Transilvania a rezistat atunci şi pentru că cineva a avut inspiraţia să găsească un motiv pentru oprirea tranzacţiilor cu acţiunile băncii la Bursă, pentru că altfel ar fi fost măcelărită din toate părţile. Pentru cei care nu îşi mai aduc aminte, capitalizarea Băncii Transilvania scăzuse de la 1 miliard de euro în 2007 la 200 de milioane de euro în toamna lui 2008.

    În caz ca nu ştiţi sau nu vă mai aduceţi aminte, capitalizarea Bursei de Valori de la Bucureşti a scăzut în 2008 cu 47%, iar volumul de tranzacţionare a scăzut cu 49%. Mulţi şi-au pierdut banii pe Bursă, iar preturile acţiunilor au ajuns la un nivel de neimaginat.

    Pieţele nu au memorie, investitorii nu au memorie, noii jucători – pentru că tot timpul apar jucători noi, nu au memorie, aşa că nimeni nu crede că ceea ce s-a întâmplat atunci se mai poate întâmpla vreodată.

    Istoria, însă, se repeta, iar cel puţin noi, Romania, riscăm să facem aceleaşi greşeli, de fapt le-am facut deja.

    Dacă acum 15 ani, PIB-ul era de 503 miliarde de lei, adică 140 de miliarde de euro, acum PIB-ul este dublu, estimarea pentru acest an fiind de 320 miliarde de euro.

    Dacă atunci aveam un deficit bugetar de 27 de miliarde de lei, 5,3% din PIB în 2008, în acest an vom ajunge la acelaşi procent din PIB, peste 5%, dar la un PIB într-o valoare nominală mult mai mare, de 1.600 de miliarde de lei, ceea ce face ca deficitul bugetar să depăşescă 100 de miliarde de lei, adică de 4-5 ori mai mult.

    În 2008, am intrat în criză cu un nivel extrem de redus al datoriei publice, 13% din PIB, iar acum am ajuns la o datorie publică de 876 miliade de lei, reprezentând 55% din PIB, adică de 12 ori mai mare.

    Datoria externă, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, a ajuns la 158 de miliarde de euro, dublu fată de acum 15 ani.

    În continuare, în Romania este un dezmăţ fiscal-bugetar care nu poate fi oprit din punct de vedere politic. Partidele nu îşi asumă o restructurare fiscală, prin  creşterea impozitelor şi taxelor, ceea ce ne va lovi mai încolo. Pieţele financiare ne aşteaptă la cotitură. Deficitul de cont curent este în continuare foarte mare – 11 miliarde de euro, după primele 7 luni din acest an, dar din fericire avem un excedent important în sectorul de servicii (traiască transporatorii şi It-işti), de 8 milarde de euro, de 10 ori mai mult decât acum 15 ani.

    Dacă credeţi că dobânzile de acum sunt mari, gândiţi-vă că în urmă cu 15 ani dobânzile la depozite erau de 10%, iar la creditele ajunseseră la 15%, în condiţiile în care inflaţia fusese de aproape 7%, faţă de 9,4% cât este în prezent.

    Este adevarat că la nivelul rezervei valutare stăm mai bine, având în vedere că faţă de acum 15 ani s-a dublat ajungând, în august, la 53 de miliarde de euro.

    Sectorul privat s-a corectat dramatic în perioada toamna 2008/2009/2010 – prin tăierea salariilor în valoare nominală, reduceri de personal (700 de mii de persoane şi-au pierdut jobul), reducerea businessului, insolvenţe şi falimente. Băncile s-au umplut de credite neperformate.

    Preţurile pe piaţa imobiliară s-au prăbuşit cu 30-50% la apartamente şi cu 70-90 % la terenuri. (Nu degeaba spunea Dragoş Pavăl, de la Dedeman, ca achiziţia de terenuri acum 15 ani a fost una dintre cele mai bune decizii de business).

    Cursul valutar a fost ţinut cu greu în frâu, de la 3,6 lei pentru un euro, a urcat la finalul anului la 3,9 lei pentru un euro, pentru ca în primavara lui 2009 să ajungă la 4,2 – 4,3 lei/euro.

    Sistemul bancar romanesc era supraexpus pe valută, având în vedere că 70% din creditele date au avut la bază euro, franci eleveţieni, dolari.

    Mugur Isărescu a apărat prin toate mijloacele cursul valutar, în aprilie 2008, în celebrul atac speculativ, practic cu orice preţ, respectiv prin strângerea politicii monetare de gât, ceea ce a dus la explozia dobânzilor la lei pe piaţa interbancară. Pentru cei care nu îşi mai aduc aminte, dobânzile au ajuns la 300%, iar ROBOR-ul a fost plafonat administrativ de BNR, la 25%. Iar ROBOR-ul acum este de 6,4% şi este considerat mare.

    Dacă, cel putin din perspectiva sistemului bancar, suntem mai în siguranţă acum – creditele în lei sunt în proporţie de 70%, băncile nu mai au expunerea pe liniiile de finanţare externe, iar depozitele sunt mai mari decât creditele, clienţii pot să îşi plătească ratele, chiar dacă au crescut cu 60% în ultimul an(salariile au crescut de 3 ori faţă de 2008), bugetul de stat a ajuns principala problema a României, iar deficitul bugetar a scăpat de sub control.

    Dezmăţul bugetar continuă şi nici nu am intrat în anul electoral 2024.

    Aşa că este bine să ne uităm cum a fost atunci, acum 15 ani, când nimeni nu credea că se poate întâmpla ceva dramatic, dar s-a întâmplat, pentru a nu repeta greşelile, cel puţin o parte din ele.

    Aşa că vă invit să parcurgeţi Ziarul Financiar, de acum 15 ani, din toamna lui 2008, când s-a prăbuşit Lehman Brothers.

     

  • Cine este astăzi în boardul ASF: economişti fără experienţă directă în asigurări, piaţă de capital sau pensii private, un electrotehnician, un inginer politehnist, un contabil, un licenţiat în Ştiinţele Comunicării la o facultate privată. Unul singur este profesor de finanţe la Facultatea de Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE Bucureşti

    ♦ Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţia care este responsabilă de funcţionarea în condiţii optime a pieţei asigurărilor, a pieţei de capital şi a fondurilor de pensii din România, este condusă de un consiliu format din nouă membri, dintre care cinci sunt executivi – preşedintele, prim-vicepreşedintele şi trei vicepreşedinţi –, iar patru sunt membri neexecutivi ♦ Aceştia au fost numiţi pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 14 noiembrie 2018, în timp ce Nicu Marcu a fost numit preşedinte în vara anului 2020 ♦ Nicu Marcu, preşedintele ASF, este licenţiat în economie la Universitatea din Craiova şi a lucrat în instituţii pu­blice precum ANAF, Romsilva, Loteria Română, Consiliul Naţional de Inte­gritate şi Curtea de Conturi.

     

    Nicu Marcu, preşedinte, 54 de ani

    În funcţie din iunie 2020;

    ► Licenţiat în economie, Universitatea din Craiova, în 1997, adică la vârsta de 28 de ani, ceea ce înseamnă că nu a reuşit să ia la facultate imediat după terminarea liceului, în 1987;

    ► Vicepreşedinte, Curtea de Conturi, 2017 – 2020;

    ► Preşedinte, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Camera Deputaţilor, 2014 – 2015;

    ► Preşedinte, Consiliul Naţional de Integritate, 2007 – 2011;

    ► Director economic, Romsilva Bucureşti, 2003 – 2004;

    ► Consilier Tehnico-Economic, Compania Naţională Loteria Română, 2006 – 2007;

    ► Director şi secretar general, ANAF, mai 2007 – aprilie 2009.

     

    Elena Doina Dascălu, prim-vicepreşedinte

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiată în ştiinţe economice, ASE Bucureşti;

    ► Consilier de stat, Aparatul de lucru al prim-ministrului, 2017 – 2018;

    ► Preşedinte, consiliul de administraţie, Electrica, 2018.

    ► Vicepreşedinte, Curtea de Conturi, 2008 – 2017;

    ► Secretar de stat, Ministerul Finanţelor, 2005 – 2008;

    ► A deţinut diverse poziţii în Ministerul Finanţelor, 1980 – 1993, 1997 – 1998, 1999 – 2001.

     

    Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte, 55 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiat în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi;

    ►  Director, Bancpost, sucursala Vrancea, 2006 – 2018;

    ► Diverse funcţii în Raiffeisen Bank, 2001 – 2006;

    ► Diverse funcţii în Banca Agricolă, 1992 – 2001.

     

    Cristian Roşu, vicepreşedinte, 59 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiat în electrotehnică, Politehnica Bucureşti;

    ► Director general, Fondul de Garantare a Asiguraţilor, 2016 – 2018.

    ► Preşedinte CA, Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private, 2016 – 2018;

    ► Şef, departament Sector Pensii Private, ASF, 2013 – 2014;

    ► Director general, Comisia de supraveghere a Sistemului de Pensii Private, 2007 – 2013

     

    Ştefan Daniel Armeanu, vicepreşedinte, 48 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Responsabil cu sistemul de pensii private;

    ► Licenţiat în matematică, Universitatea Bucureşti, şi în finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori, ASE;

    ► Profesor universitar, ASE Bucureşti, 1998 – prezent;

    ► Membru neexecutiv în consiliul ASF, 2014 – 2018;

    ► Profesor universitar, Universitatea din Bucureşti,

    ► Actuar, Generali, 2011 – 2013;

    ► Actuar, ARDAF, 2007 – 2011.

     

    Jozsef Birtalan, membru neexecutiv, 59 de ani, UDMR

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiat în inginerie, specializarea tehnologia construcţiilor de maşini, Institutul Politehnic Cluj-Napoca;

    ► Preşedinte, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, 2005 -2009, 2014 – 2016;

    ► Vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Harghita, 2012 – 2014;

    ► Membru, Consiliul de supraveghere, Fondul Proprietatea, 2007 – 2009;

    ► Membru, Consiliul de supraveghere, Banca Comercială Română, 2004 – 2006;

    ► Secretar de stat, Ministerul Transporturilor, 1998 – 1999;

    ► Secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor, 1998.

     

    Ioan Gheorghe Ţara, membru neexecutiv, 65 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiat în finanţe – contabilitate, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;

    ► Cadru didactic asociat, lector universitar, conferenţiar universitar profesor universitar, Universitatea din Oradea, 1994 – prezent;

    ► Director, Curtea de Conturi a României, judeţul Bihor, 1993 – 2012.

     

     

     

    Aura Gabriela Socol, membru neexecutiv, 43 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiată în economie, ASE Bucureşti;

    ► Profesor universitar, ASE Bucureşti, 2004 – prezent;

    ► Membru, Comisia Naţională pentru trecerea la moneda euro, 2018 – 2019;

    ► Expert, reprezentanţa Comisiei Europene în România, 2018-prezent;

    ► Cercetător, Institutul European din România, 2016.

     

    Ovidiu Răzvan Wlassopol, membru neexecutiv, 45 de ani

    ► În funcţie din 2018;

    ► Licenţiat în ştiinţele comunicării şi în drept;

    ► Prim-vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară, 2017 – 2018;

    ► Consilier, cabinet vicepreşedinte SIIF, ASF, 2013 – 2017;

    ► Consilier, cabinet comisar, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2007 – 2013;

    ► Corespondent, ProTV, 2000 – 2002;

    ► Redactor, Libertatea, 1998 – 2000;

    ► Redactor, Jurnalul Naţional, ‘97-’98.

     

  • Noile reguli pentru acordarea de burse elevilor

    Burse pentru toţi elevii de gimanziu şi liceu cu medii peste 9,50. Dar şi pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase. Elevii de clasa a V-a vor primi şi ei burse din ianuarie. Iar bursele pentru transportul celor care studiau în altă localitate decât cea de domiciliu au fost eliminate.

    „Practic, vor primi burse de merit 30% din elevii din fiecare clasă, iar în situaţia în care prin aplicarea acestui procent de 30% numărul rezultat nu va include toţi elevii care au o medie de minim 9,50, atunci listele se vor extinde astfel încât să cuprindă şi elevii care au obţinut în anul şcolar trecut o medie generală de cel puţin 9,50. (…) Am încercat să nu fim acuzaţi că schimbăm regulile în timpul jocului, pentru că sunt elevi care în anul şcolar trecut s-au pregătit şi au obţinut rezultate la învăţătură, respectiv medii generale peste 9,50 ştiind că acesta este pragul peste care se poate obţine o bursă de merit. (…) În situaţia în care numărul rezultat prin aplicarea procentului de 30% nu acoperă toţi elevii cu medii generale peste 9,50 atunci se va extinde lista pentru a fi incluşi şi aceştia”, spune la televiziunea publică secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Florin Lixandru.

    El precizează că în acest an şcolar cuantumul bursei de merit este de 450 de lei. Noul regulament prevede burse de merit şi pentru elevii de clasa a V-a, dar abia din ianuarie 2024, după ce parcurg primele două module de studiu.

    „La fel, şi aici se va aplica procentul de 30% şi în situaţia în care prin aplicarea procentului nu vor fi cuprinşi toţi elevii cu medii peste 9,50, listele vor fi extinse astfel încât toţi elevii de clasa a V-a cu medie peste 9,50 să poată beneficia de bursă de merit începând cu luna ianuarie”, precizează Lixandru.

    Elevii care se vor încadra pentru bursă socială vor primi 300 de lei.. Trebuie să facă dovada venitului cei care vor aplica pentru bursă socială pentru familiile cu venit mic.

    „În ceea ce priveşte bursele sociale, pentru că şi acolo au fost discuţii (…) am pus în aceeaşi categorie elevii orfani de unul sau de ambii părinţi care vor primi bursă socială fără a fi condiţionaţi de vreun nivel al venitului. Am prevăzut în acest proiect de ordin mai multe categorii de burse sociale. O bursă socială pentru familiile cu venit mic. Aici se vor încadra elevii care provin din familii care obţin un venit mediu pe membru de familie min 50% din salariul minim net pe economie, luându-se în considerare toate veniturile care fac obiectul impozitului pe venit. Avem şi bursele sociale pentru elevii cu unul sau ambii părinţi decedaţi, unde nu se vor lua în considerare veniturile pe membru de familie. Şi bursele pentru elevii care suferă de anumite afecţiuni, la fel fără a fi condiţionaţi de vreun nivel al venitului şi totodată bursele pentru copiii care provin din familiile monoparentale, la fel, nici aici nu vom lua în considerare venitul pe mebru de familie”, mai spune Florin Lixandru.

    Elevii care învaţă în altă localitate decât cea de domiciliu rămân fără bursa de transport.

    „Având în vedere că vor beneficia de facilităţi la transport, li se va deconta transportul, această categorie de burse nu a mai fost primită în categoria burselor sociale în noua metodologie”, încheie Lixandru.

    Proiectul de ordin privind metodologia de acordare a burselor va fi discutat vineri, la Ministerul Educaţiei, în Comisia de Dialog Social. După aprobare va fi publicat în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare. ​

  • Schimbare istorică pe piaţa muncii mondiale. Cum au ajuns zilele libere oferite de companii să fie cel mai atractiv lucru pentru angajaţi şi cât de mari sunt creşterile

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Bursele lumii au intrat din nou pe roşu: investitorii ies din China, speriaţi că statul nu va susţine companiile chineze. În Europa, totul este pe minus. Indicele fricii VIX este pe plus. La Bucureşti, Bursa are la ora 14:00 o scădere de 1% pe indicele BET. Transgaz scade cu 3,6%, Transelectrica, Electrica şi BRD cu peste 2%

    Bursele internaţionale erau în teritoriu negativ joi, pe măsură ce temerile investitorilor cresc pe fondul veştilor îngrijorătoare legate de economie venite din China. Şi în SUA investitorii se tem de noi creşteri ale ratelor dobânzilor după minuta băncii centrale, iar Europa a preluat trendul, bursele fiind într-o mare de roşu.

    Indicele fricii (sau al volatilităţii) VIX avea o creştere de 0,6% la ora redactării acestei ştiri. Când indicele creşte, valoarea indicelui american S&P 500 scade.  Cu cât VIX este mai mare, cu atât mai mare este nivelul de teamă şi incertitudine de pe piaţă, nivelurile de peste 30 indicând o incertitudine uriaşă.

    Acţiunile europene au scăzut, în principal pe fondul deprecierii acţiunilor bancare, în condiţiile în care tot mai multe tot mai multe dovezi că economia chineză îşi pierde rapid din avânt au ţinut investitorii cu sufletul la gură. În Marea Britanie sunt de asemenea îngrijorări tot mai mari legate de inflaţia persistentă.

    Indicele european al băncilor STXE 600 scădea la ora 14.00 cu 0,7%, atingând un minim al ultimei săptămâni, acesta având expunere pe banca chineză HSBC, cea mai mare bancă din Europa în ceea ce priveşte capitalizarea (61 mld. lire sterline), care a coborât pentru a cincea sesiune la rând, la un minim al ultimelor cel puţin două luni, scrie Reuters.

    În acelaşi timp, indicele londonez FTSE 100 avea minus 0,2%, indicele german DAX scădea cu 0,12%, indicele francez CAC 40 se deprecia cu 0,1%, cel italian FTSE MIB avea minus 0,12%, iar indicele paneuropean Stoxx 600 avea minus 0,2%, arată datele MarketWatch.

    „Majoritatea participanţilor au continuat să vadă riscuri semnificative de creştere a inflaţiei, ceea ce ar putea necesita o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, se arată în minuta Fed de la ultima şedinţă.

    Pe de altă parte, în România, creşterea economică la jumătate de an este sub prognoze, de 1,7%, dar economiştii spun că nu este un dezastru o creştere mai mică, având în vedere situaţia globală actuală. Cam 2% ar urma să fie creşterea economică pe întreg anul, spune economistul Ionuţ Dumitru, în vreme ce economistul Adrian Codîrlaşu, spune că va fi „doi şi un pic“.

    Bursa de Valori Bucureşti scădea joi la ora 14.00 cu 1,06% prin prisma indicelui principal BET, dinamică determinată în principal de scăderea acţiunilor Transgaz cu 3,6%, Transelectrica cu 2,6%, BRD cu 2,3% arată datele agregate de ZF de la BVB. Aproape toate companiile din prima ligă bursieră erau pe minus. Doar Hidroelectrica şi MedLife au mai trecut în teritoriu pozitiv în timpul şedinţei de tranzacţionare.

    De altfel, toţi indicii bursieri locali au scăderi, de la 0,1% pentru BET-FI, indicele SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea, la 1,3% pentru ROTX, indice creat în colaborare cu Bursa din Viena. La ora prânzului lichiditatea era de 28 de milioane de lei, cele mai tranzacţionate acţiuni fiind Hidroelectrica (5,8 mil. lei), OMV Petrom (4,4 mil. lei) şi Fondul Proprietatea (2,7 mil. lei).

  • Mai multe zile libere înseamnă mai mulţi bani: Companiile care oferă vacanţe nelimitate vor sparge toate recordurile pe marile burse ale lumii

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Focus pe ETF-uri: Ce sunt fondurile tranzacţionate la bursă şi de ce le aleg investitorii români

    După ce pieţele globale de capital au intrat anul trecut pe un trend descendent, participanţii bursieri s-au uitat din ce în ce mai puţin către administratorii de fonduri mutuale şi au căutat instrumente mai sigure, cât şi un nivel mai ridicat de diversificare în portofoliu. Astfel, investitorii – inclusiv cei din România – s-au orientat acătre fonduri tranzacţionate la bursă datorită costurilor mai mici de finanţare şi avantajelor impuse de investiţiile realizate în mod pasiv. În acest sens, în ce măsură putem afirma că s-au dezvoltat strategiile investitorilor români?

     

    Creşterea în popularitate a ETF-urilor (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) se datorează în primul rând intenţiei de a descoperi metode cât mai facile de a investi, în special din punctul de vedere al resurselor investite, respectiv timp şi capital, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj XTB.

    Anul trecut, podiumul celor mai tranzacţionate instrumente pe XTB România a fost format exclusiv din ETF-uri, poziţiile patru şi cinci fiind ocupate de două grupuri tech: Palantir Technologies, dezvoltator de software-uri pentru agenţiile guvernamentale americane, şi UiPath, prima companie românească listată pe Wall Street.

    În contextul în care pieţele bursiere s-au confruntat în 2022 cu probleme precum războiul ruso-ucrainean, o inflaţie ajunsă la maximul ultimelor decenii, creşterea preţului energiei, majorarea dobânzilor de referinţă la nivel global şi întreruperile suferite de lanţurile de aprovizionare din China, investitorii şi-au îndreptat atenţia fie spre instrumente mai sigure, precum depozite bancare şi titluri de stat, fie au optat să îşi diversifice poziţiile – în detrimentul administratorilor de fonduri.  Astfel, în 2022 activele industriei româneşti de asset management au coborât cu aproximativ 31%.

    „ETF-urile seamănă cu o acţiune tipică de la bursă şi reprezintă o alternativă pentru cei ce doresc să investească, dar nu au timp sau know-how. Deşi, la prima vedere, acest instrument financiar ar putea părea foarte complex, iar conceptul, mai greu de înţeles, de fapt reprezintă o modalitate mult mai facilă de a investi într-o paletă foarte largă de instrumente precum indici, acţiuni cu capitalizare mare sau mai mică, mărfuri sau chiar obligaţiuni”, explică Radu Puiu.

     

    O modalitate pasivă de investiţii

    El argumentează că investitorii români sunt interesaţi de acest tip de instrument întrucât reprezintă o modalitate „la îndemână” care nu necesită o gestionare activă, putând reprezenta totodată o modalitate pasivă de investiţii. Avantajele unui ETF constau în faptul că instrumentul este mult mai simplu şi mai eficient din punctul de vedere al costurilor faţă de cumpărarea unui portofoliu de acţiuni, cât şi în utilizarea efectului de levier (leverage) şi în costurile mai mici de finanţare.

    Fondurile tranzacţionate la bursă acoperă toate sectoarele majore ale economiei, de la domeniul financiar, energie şi telecomunicaţii la biotehnologie, metale preţioase şi industrie. La Bursa de Valori Bucureşti, luna trecută a marcat lansarea primului ETF sectorial, ETF Energie Patria-TradeVille, care replică dinamica indicelui BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piaţa Principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente. Anterior, singurul fond tranzacţionat la BVB era ETF BET Patria-Tradeville, care are la bază indicele de referinţă BET.

    „ETF-urile se evidenţiază prin câteva puncte cheie. Dacă nu eşti un expert în ceea ce priveşte selectarea companiilor şi a acţiunilor pentru un portofoliu de investiţii, utilizarea ETF-urilor pasive poate fi utilă. Aceste instrumente financiare permit investitorilor să ţintească oportunităţi de investiţii foarte specifice. Acest tip de fonduri oferă investitorilor flexibilitate în trading.”

    Cele mai tranzacţionate ETF-uri de anul trecut pe XTB au fost iShares Core World UCITS, care oferă expunere pe un indice bursier format din companii din ţări dezvoltate, iShares S&P 500 UCITS, care urmăreşte dinamica celui mai important indice din Statele Unite (S&P 500) şi iShares Core MSCI EM IMI UCITS, unde sunt incluse companii din economii emergente, reprezentând al patrulea ETF ca mărime disponibil în Europa, cu active gestionate de circa 19,2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al XTB.

    Cele mai recente date arată o activitate puternică în industria globală a ETF-urilor în 2022, an în care activele sectorului au înregistrat scăderi considerabile, puţine active reuşind să scape nevătămate.  Cu toate acestea, investiţiile sunt ciclice şi, adesea, cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când pieţele scad şi acţiunile sunt mai ieftine, continuă reprezentantul XTB.

    „Expunerea extensivă la piaţă este o altă caracteristică importantă. ETF-urile reprezintă o gamă extrem de largă de indici din piaţă, inclusiv acţiunile din SUA cu mare capitalizare, acţiunile pe sectoare, pieţele emergente şi multe altele. Un ETF este un singur titlu de valoare care reprezintă un portofoliu bine diversificat de acţiuni sau obligaţiuni şi poate reprezenta o alternativă interesantă pentru mulţi investitori.”

    În aceeaşi notă, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele benchmarkul BET al pieţei locale de capital. În consecinţă, Bursa de la Bucureşti poate deveni mai vizibilă în rândul investitorilor europeni, în vreme ce aspiră la calificativul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley odată cu mult anticipata listare a Hidroelectrica.

    „Ultimii ani au adus un context de piaţă departe de ce cunoşteam drept normalitate înaintea pandemiei. Blocajele fluxurilor de transport, lipsa anumitor piese necesare în lanţurile de producţie, inflaţia şi războiul sunt doar câţiva din factorii ce au modelat mediul investiţional în ultimii doi ani. Astfel, am văzut o serie de modificări clare ale pieţei”, afirmă analistul.

    Pe fondul ratelor mici ale dobânzilor şi optimismului postpandemic, indicii bursieri majori au avansat puternic până la sfârşitul anului 2021, alimentaţi de creşterea instrumentelor considerate mai riscante precum companiile de tehnologie şi activele digitale. 2022 a adus însă o imagine în contrast total: pieţele au coborât, iar criptomonedele şi companiile de tehnologie au marcat scăderi şi mai ample, ştergând o bună parte din interesul investitorilor.Printre instrumentele care au intrat în prim-plan s-au numărat firmele din sectorul de energie, băncile şi metalele preţioase.

    „În plus, segmentul AI (inteligenţa artificială) a devenit unul dintre subiectele de top atât în rândul investitorilor individuali, cât şi ai celor instituţionali. Multe mărfuri au avut de suferit grav în 2020, ca urmare a schimbării comportamentului consumatorilor cauzate de blocajele globale. Cu toate acestea, în ultimele luni, o parte dintre acestea au început să îşi revină puternic, un exemplu fiind aurul, şi au continuat să crească în acest an.”

     

     

    Foto: Radu Puiu, XTB

     

    Pariul burselor pe AI

    Un exemplu în ceea ce priveşte industria AI poate fi dat de frenezia creată în jurul ChatGPT, un robot care generează texte cu limbaj uman şi una dintre aplicaţiile cu cea mai rapidă creştere din istorie. Datorită popularităţii platformei – ChatGPT număra 100 de milioane de utilizatori activi la doar două luni de la lansare –, investitorii internaţionali încearcă acum să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI şi se îngrămădesc asupra puţinelor variante disponibile pe pieţe.

    Ascensiunea platformei a fost precedată într-o anumită măsură de un interes în creştere privind acţiunile tech, puternic dependente de nivelul dobânzilor şi sentimentul general al pieţei.

    „În acest sens, dobânzile mai ridicate duc la costuri mai mari ale împrumuturilor, care pot afecta marjele de profit. Ratele dobânzilor sunt aşteptate să rămână la niveluri ridicate în acest an, iar datele macroeconomice mixte ce sugerează o inflaţie mai încăpăţânată exclud ideea de reducere a dobânzilor din SUA în acest an”, continuă Radu Puiu.

    Piaţa Nasdaq, unde sunt incluse marile companii tech din SUA, a pierdut circa 33% anul trecut, mai mult decât S&P 500, care s-a depreciat cu aproxiamtiv 20%. De aici, investitorii ar fi putut considera atractive preţurile grupurilor tehnologice americane, aflate „la discount” în cursul anului trecut. De exemplu, acţiunile UiPath s-au depreciat cu 70,6% anul trecut, iar Palantir a fost pe minus cu 65%.

    „În plus, popularitatea ar putea fi justificată de un val de optimism, sperând la o îmbunătăţire a situaţiei economice în acest an care să favorizeze o relaxare a politicii monetare din partea Fed (Rezerva Federală, banca centrală americană – n.r.)”, a declarat analistul pentru BM. 

  • Exchange-urile crypto se zbat să calmeze nervii clienţilor după prăbuşirea FTX: Platformele de tranzacţionare au promis că vor publica toate doveziile pentru a garanta investitorilor că fondurile lor sunt în siguranţă

    Exchange-urile de active digitale se grăbesc să îşi asigure clienţii că fondurile lor sunt în siguranţă, în timp ce prăbuşirea FTX a lui Sam Bankman-Fried provoacă o undă de şoc în întreaga industrie, scrie Financial Times.

    Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede din lume, precum şi rivali mai mici, printre care se numără Crypto.com, OKX şi Deribit, au promis că vor publica toate dovezile că deţin rezerve suficiente pentru a se ridica la nivelul obligaţiilor faţă de clienţi. Coinbase, bursa listată în SUA, a încercat, de asemenea, să se distanţeze de criza care a cuprins FTX, locul de tranzacţionare a activelor digitale fondat de Bankman-Fried.

    Prăbuşirea bruscă de săptămâna trecută a FTX şi a Alameda Research, magazinul de tranzacţionare al lui Bankman-Fried, văzute cândva ca adevărate centre de greutate ale industriei, a erodat grav încrederea în piaţa activelor digitale. FTX avea mai puţin de 1 miliard de dolari în active uşor de vândut faţă de 9 miliarde de dolari în pasive înainte de a intra în faliment vineri, a raportat sâmbătă Financial Times.

    Între timp, soldurile ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, au scăzut cu 7% în ultimele două săptămâni, ajungând la 22,9 milioane pe principalele exchange-uri de criptomonede, inclusiv FTX, potrivit datelor furnizate de platforma de analiză blockchain Nansen. La ratele de schimb actuale, acest lucru indică o scădere de aproximativ 2 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că unii investitori îşi retrag monedele din locurile centralizate în favoarea stocării lor folosind propriile sisteme.

    Directorul executiv al Binance a avertizat săptămâna trecută cu privire la potenţialul unei crize “în cascadă” în sectorul criptografic în urma eşecului FTX, despre care a spus că ar putea semăna cu criza financiară globală din 2008. 

    Coinbase a trimis vineri un e-mail clienţilor, consultat de FT, în care descrie “modul în care activitatea Coinbase este diferită şi, în cele din urmă, protejează mai bine” conturile şi activele clienţilor. E-mailul făcea referire la poziţia financiară a companiei şi spunea că bursa, condusă de directorul executiv Brian Armstrong, deţine activele clienţilor în mod individual. 

    Platformele de tranzacţionare au încercat, de asemenea, să se distanţeze de ceea ce a mai rămas din FTX după ce grupul a declarat că investighează tranzacţiile anormale care s-ar fi putut desfăşura în ultima perioadă. Elliptic, o firmă de criminalistică blockchain, a declarat sâmbătă că există indicii că 477 de milioane de dolari în criptoactive au fost luate de la FTX în noaptea de vineri spre sâmbătă.

    Kraken, o platformă de tranzacţionare de cripto-monede, a îngheţat duminică o serie de conturi deţinute de FTX Group, de compania de tranzacţionare soră Alameda Research şi de directorii acestora, în urma unei discuţii cu ofiţerii de poliţie. “Aceste conturi au fost îngheţate pentru a le proteja creditorii”, a declarat compania pe Twitter, adăugând că alţi clienţi Kraken nu au fost afectaţi.

    Între timp, Binance, a pus pe pauză depozitele de FTT, un token emis de FTX pentru a proteja utilizatorii. “Am observat o mişcare suspectă a unei cantităţi mari de FTT demarată de către cei care au implementat contractul token-ului”, a declarat duminică bursa.

  • BVB: Bursele se corectează în septembrie iar volatilitatea revine în pieţele de capital. România se aliniază trendului internaţional

    Majoritatea indicilor bursieri din pieţele  internaţionale de capital au trecut în  zona  roşie  în septembrie, marcând un declin de două cifre la finalul primelor nouă luni ale anului. Deteriorarea sentimentului investiţional s-a accentuat după lunile de vară pe măsură ce temerile investitorilor cu privire la  creşterea  ratelor de dobândă  şi posibilitatea unei recesiuni în  pieţele dezvoltate au căpătat amploare, scrie Bursa de Valori Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Aceste elemente se suprapun deja  peste un şir lung de îngrijorări privind incertitudinile generate de instabilitatea din climatul internaţional. Inflaţia  persistentă, costurile cu energia şi utilităţile, riscurile din lanţul de aprovizionare şi contextul regional complicat sunt elemente printre care investitorii din pieţele de capital au fost nevoiţi   navigheze de-a lungul lui 2022.  La finalul primelor nouă luni ale anului, majoritatea indicilor bursieri se aflau în teritoriu de corecţie. De exemplu, o serie de indici de tip total return, care includ şi dividendele, au afişat  scăderi de peste 10% în  perioada ianuarie-septembrie.

    Astfel, indicele american S&P 500 a înregistrat o depreciere de 11,7%, în  timp ce în Europa, cele mai reprezentative 600 de companii au consemnat un declin de 18,2% prin prisma indicelui Stoxx 600. O serie de indici internaţionali  în care este inclusă  şi  Romania au încheiat primele nouă luni tot în teritoriu negativ: -11,6% pentru FTSE Emerging Markets şi -13,6% pentru MSCI Frontier Markets. Piaţa de capital din Romania s-a aliniat trendului internaţional, chiar daca indicele BET-TR a avut o depreciere mai  temperată, de 10,5% după primele nouă luni.

    În  România, evoluţia  comparativă  mai  bună  în raport cu alţi indici internaţionali a fost posibilă  după ce, în august, indicele BET-TR atinsese un nou maxim istoric.

    „Investitorii au tras un semnal de alarmă important în  luna septembrie în majoritatea pieţelor de capital internaţionale, nu doar în  Romania. Întoarcerea  volatilităţii  în  pieţe  după un nivel mai calm de tranzacţionare din lunile de vară aduce cu sine noi oportunităţi de tranzacţionare. Romania a fost mai  rezilientă  decât alte pieţe de capital dezvoltate în acest context internaţional complicat. Asistăm  la un val de date negative ceea ce a condus la o deteriorare a sentimentului investiţional, în special după ce a devenit clar   băncile centrale vor majora  dobânzile, ceea ce îi face pe unii investitori se aştepte la o încetinire  economică”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

    Activitatea investiţională s-a intensificat în septembrie pe bursa de la  Bucureşti, după un ritm mai temperat din lunile de vară. De exemplu, luna  trecută, au fost realizate peste 140.000 de tranzacţii pe Piaţa  Reglementată a BVB, cu 48% mai multe faţă de august, şi aproape 17.000 de tranzacţii pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare, plus 13%.

    „Sectoarele energetic şi financiar deţin o pondere importantă în piaţa de capital din Romania şi tocmai aceasta structură a temperat sentimentul investiţional negativ manifestat la nivelul altor indici internaţionali. Ne aşteptăm ca volatilitatea  se manifeste în piaţa de capital în ultimul trimestru al anului, însă nivelul amplitudinii nu poate fi estimat. Tocmai de aceea, pentru investitorii persoane fizice, cea mai bună strategie este setarea unui orizont investiţional mai lung, iar pentru companii este o oportunitate  fructifice mecanismele puse la dispoziţie de piaţa de capital”, adaugă Adrian Tănase, directorul general al BVB.

    Numărul de tranzacţii raportat în septembrie pe segmentul principal a fost al doilea cel mai  înalt nivel lunar de până acum în acest an, fiind depăşit doar de nivelul din martie, când au fost înregistrate aproape 200.000 de tranzacţii. Pe Piaţa  Reglementată, valoarea de tranzacţionare a fost cu 13% peste nivelul din august pe segmentul de acţiuni, cu 32% mai  mare pe segmentul de instrumente cu venit fix, cu 55% mai  mare pe segmentul de unităţi de fond, şi s-a dublat la nivelul produselor structurate, plus 102%.

    La nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare tranzacţionate pe Piaţa  Reglementată, valoarea totală de tranzacţionare din primele nouă luni a ajuns la 17,3 miliarde lei, echivalentul a 3,5 miliarde euro, în urcare cu 34% faţă de aceeaşi  perioadă a anului trecut. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare pentru toate instrumentele financiare tranzacţionate a fost de 91,5 milioane de lei, în creştere cu 34,8% prin comparaţie cu  perioada ianuarie-septembrie a anului trecut.

    În septembrie, cele mai  tranzacţionate companii listate la BVB au fost OMV Petrom cu 168 milioane lei, Banca Transilvania cu 166 milioane lei, Evergent Investment cu 82,3 milioane lei, Fondul Proprietatea cu 54,4 milioane lei şi BRD – Groupe Société Générale cu 49,1 milioane lei. La nivelul primelor nouă luni, topul  tranzacţionării este condus de OMV Petrom cu 2,12 miliarde lei, Fondul Proprietatea cu 1,68 miliarde lei, Banca Transilvania cu 1,63 miliarde lei, BRD – Groupe Société Générale cu 723 milioane lei şi Romgaz cu 467 milioane lei.