“Suntem aici de trei ani”, a spus tânărul român pe care l-am întâlnit lucrând ca ospătar în cadrul unui hotel din micul oraş Qawra, Malta, alături de alţi doi angajaţi români. După ce a lucrat mai întâi în Italia, unde a simţit că el şi soţia sa nu au mai avut perspective, au venit să lucreze pe insulă mizând pe industria prolifică a turismului. „Au fost sceptici la început, iar soţia mea şi-a găsit cu greu un loc de muncă”. Cei doi locuiesc într-un apartament cu două camere spaţios pentru care plătesc o chirie de 350 de euro/lună, însă nu îşi imaginează că vor trăi toată viaţa pe insulă: „am văzut tot, nu mai avem ce să facem aici.”
Totuşi, insula este ideală pentru un trai liniştit. Tânărul a observat că rata infracţionalităţii este mică aici, de unde şi scepticismul maltezilor legat de venirea imigranţilor pe insulă. „Când am venit noi aici, oamenii plecau de acasă şi îşi lăsau casele descuiate. La fel şi maşinile. Acum nu mai e aşa. Anul trecut, cred că a fost o singură crimă pe insulă, care s-a dovedit a fi rezultatul unui accident”.
În Malta lucrează aproximativ 1.500 de români şi bulgari, iar aceştia pot fi întâlniţi la tot pasul. În St. Julien’s, de pildă, considerat centrul distracţiei pe insulă, am fost din nou salutată în limba română.
Cetăţenii români şi bulgari au început să ocupe locurile de muncă pe care maltezii nu le doresc, potrivit datelor Ministerului Muncii oferite publicaţiei Times of Malta. De la intrarea ţării în Uniunea Europeană de acum zece ani, 3.074 de cetăţeni români şi bulgari au aplicat pentru locuri de muncă pe insulă.“Ocupă posturi ce nu necesită specializare şi nu au fost ocupate de şomerii maltezi” a declarat ministrul muncii maltez pentru un articol din cadrul aceleiaşi publicaţii, referindu-se la lucrătorii români şi bulgari.
Totuşi, românii ocupă doar un mic procent din numărul imigranţilor veniţi să caute fericirea în paradisul maltez. În ultimul deceniu, în Malta au venit aproximativ 18.000 de imigranţi africani, pe seama proximităţii de continentul negru. „Malta este cel mai mic stat din Uniunea Europeană şi totuşi ne confruntăm cu povara cea mai mare”, spunea premierul maltez într-un interviu acordat anul trecut publicaţiei Sunday Times, nemulţumit de situaţie.
Frustrarea legată de invazia străinilor este generală în rândul localnicilor. “It’s not your country, you must obey the rules!” (“Nu este ţara ta, trebuie să respecţi regulile!”) a izbucnit unul dintre maltezi într-un autobuz, în momentul în care un turist a încercat să se strecoare în mijlocul de transport deja plin, în pofida interdicţiilor şoferului. Frustrarea localnicilor vine din faptul că insula, pe care locuiesc circa 411.000 locuitori, primeşte aproximativ 200.000 de vizitatori anual, care se adaugă la numărul din ce în ce mai mare al imigranţilor.
Turismul a generat un procent de 13,9% din PIB-ul ţării în 2012, reprezentând 937,2 milioane de dolari, iar până în 2023, se presupune că va creşte până la 15,9%.
Salariul mediu în Malta este scăzut comparativ cu standardele Uniunii Europene. Salariile sunt reglementate prin înţelegeri colective la nivelul întreprinderilor şi trebuie să fie cel puţin echivalentulul salariului minim legal. Acesta ajunge la 702,82 euro/lună şi 162,19/săptămână, la care se adaugă un bonus anual obligatoriu de 270,2 euro şi încă unul de 242,26 euro/an, reprezentat de creşterea costului vieţii şi care se ajustează automat în funcţie de inflaţie.
Media unei săptămâni lucrătoare este de 40 de ore şi poate fi depăşită în mod legal cu opt ore, plătite ca ore suplimentare. O zi normală de muncă începe la 8:30, se încheie la 5:30 şi include o pauză lungă de masă. Angajaţii au dreptul la 25 de zile de concediu, la care se adaugă alte 14 zile libere aduse de sărbătorile malteze.
Ce trebuie să faci ca să lucrezi în Malta
Pentru obţinerea unui permis de muncă, candidaţii trebuie să aibă un loc de muncă asigurat şi o scrisoare din partea viitorului angajator.Limbile oficiale ale statului sunt malteza şi engleza, italiană fiind de asemenea răpândită, ţinând cont că Italia este principalul partener comercial al ţării.
Principalele domenii care generează locuri de muncă pentru expaţi sunt turismul şi IT-ul. Există o lipsă a IT-iştilor pe piaţa malteză, ţinând cont că există o serie de site-uri de jocuri de noroc care operează de pe insulă. Alte domenii generatoare de locuri de muncă sunt industria serviciilor, manufactură (semiconductoare, electronice, produse farmaceutice, bunuri de consum), industria maritimă comercială, construcţia şi repararea de ambarcaţiuni.